Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

victorie hotărâtoare. Baian este respins dincolo de Tisa și astfel avarii cunosc
cea mai grea înfrângere 201 . In anul 602 din nou Priscus este înlocuit de către
Petre și iar se ruinează opera lui Priscus. Armata, recrutată din popor, văzând
sărăcia și mizeria în care trăiau oamenii și aroganța celor bogați, s-a revoltat.
Proclamă împărat pe Focas, trac de origine 202 .
2.48. Focas (602-610)
De la început supune toată armata aflată la Dunăre sub comanda sa.
Lovește în funcționarii corupți și îmbogățiți pe spinarea poporului, lasă
țăranilor sclavi dreptul ca să-și folosească pământul și să se administreze
singuri. Cu această dorință de a înlătura nedreptatea socială pornește spre
Constantinopol. Pe drum garnizoanele i se supun, populația îl primește ca pe un
eliberator. Intră în Constantinopol cu triumf și este încoronat împărat la
catedrala Sfânta Sofia. în iureșul revoluției Mauriciu și cei șase fii ai săi sunt
uciși, soția cu cele două fiice scapă. Focas instaurează un regim de teroare
împotriva aristocrației și a funcționarilor imperiali îmbogățiți și corupți, practic
lichidează această clasă. Persecuțiile, sub argumentul înlăturării corupției, s-au
propagat în toate sferele din viața socială 203 .
97
Focas reorganizează casta funcționarilor imperiali a aristocrației
senatoriale. Introduce folosirea limbii tracoromanice a romanității răsăritene în
relațiile cu poporul, iar în Senat pe lângă limba latină se folosește și limba
greacă 204 .
Imperiul este atacat în anul 603 de către perși, pe rând până în anul
609. Focas îi consideră pe avari aliați și le plătește tribut, pe care-1 sporește în
604. Avarii își îndreaptă atenția spre Apus. Focas renunță la teritoriile de
graniță, de la Dunăre, în favoarea țărilor nord tracice, față de care duce o
politică activă de bună înțelegere 205 ’. Așa poate să facă față situației grele din
Orient și revoltei generalului Narses pe care o înăbușă, iar după două
conspirații împotriva lui este executată văduva lui Mauriciu, Constantina, și
fiicele sale; de asemenea, sunt executați și Germanos cu alți membri ai
aristocrației bizantine. Politica lui Focas, care era în favoarea poporului, nu era
agreată de către aristocrația conservatoare care complota împotriva lui. La
Constantinopol, în 609, Dema verzilor trece de partea opoziției, împotriva
albaștrilor și a lui Focas, ceea ce grăbește prăbușirea regimului considerat dur
față de aristocrație.