Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

28.03.2024 Views

dominația în jumătatea de nord a Italiei. In timpul lui Justin, berberii zdrobescsuccesiv trei armate imperiale în Africa (578-591); în Orient luptele cu perșii sesucced din 578 la 580. Iar în 568-586 getogoții din Spania îi resping pebizantini 19311 .Justin al II-lea, în 574, fiind atins de nebunie, este adoptat Tiberiu șiproclamat cezar, el conducând imperiul până la moartea lui Justin.2.46. Tiberius (578-582)Tiberius, invidios pe politica lui Justin II, prin care acesta și-a câștigato mare popularitate, a căutat să atragă de partea sa supușii prin donațiigeneroase dobândindu-și astfel o popularitate imensă, compromițând însăsituația financiară bună lăsată de către Justin II. Liberalizează comerțul încontinuare și polarizează bogățiile în mâna unei clase aristocratice avide deputere. Țăranii, aduși la starea de sclavi, trăiesc tot mai prost și se revoltă.Poporul fusese fericit când a scăpat de împăratul dictator deoarece spera la oviață mai bună. In 578 și 579 cete de sclavi, de pe ambele maluri ale Dunării, serevoltă și caută să-și procure prin forță alimentele necesare pentru a trăi 194 . In580 armata este pusă să atace “satele sclavilor” ale geților conduși de regele lorDaurientios (Daurențiu), la nordul Dunării, în Câmpia Munteană 195 .In timpul domniei lui Tiberius, generalul Mauriciu își continuăvictoriile împotriva perșilor. în anul 582, avarii așezați în Câmpia Tisei ocupăSirmium, unde Baian își fixează reședința. Populația autohtonă sărăcită vede înei o salvare 196 . Tiberius încheie pace cu avarii și se obligă95 la plata unui tribut de 80.000 de nomisme, plus unele restanțe.2.47. Mauritius (582-602)Domnia lui Mauriciu, 14 august 582 - 23 noiembrie 602, esteimportantă pentru cunoașterea istoriei romanității răsăritene. Mauriciu a fost ungeneral eminent, Justin II și Tiberius au beneficiat din plin de autoritatea șisuccesele sale. Era bun organizator și administrator însă politica și reformeleeconomice aplicate de cei doi împărați anteriori au provocat căderea sa. N-aștiut să oprească setea de îmbogățire a aristocrației, să echilibreze contrastuldintre bogați și săraci să înlăture sclavia, ceea ce a dus până la urmă la o revoltăgenerală.Mauriciu n-a renunțat la războiul cu perșii, impune însă un război deuzură și psihologic, care până la urmă a declanșat o revoluție de palat la curtea

persană, în favoarea Imperiului Bizantin. Toată activitatea militară sedeplasează la Dunăre. în 584 avarii pornesc din zona Sirmium și vor să ocupeTesalonițdar sunt respinși de către Mauriciu. Baian intră din nou în Moesia șiTracia și ajunge până la Constantinopol, dar lângă Adrianopol este oprit șirespins 197 ’. In timpul unor lupte, cu ocazia unor retrageri a forțelor imperiale,un soldat rostește cuvintele “toma, toma fratre”. Despre această expresie s-avorbit mult, toți cărturarii sunt de acord că aparține romanității răsăritene,idiomurilor ei. Față de cele cunoscute până în prezent venim cu următoarele 197b :Dacă expresia a derutat toată armata imperială, și a luat-o la fugă,însemna că ea era constituită din ostași de neam traco-romanic, din băștinași;prezența elementului autohton traco-romanic, în armata imperială, justificăadevărul istoric că trupele imperiale erau recrutate din Sciția Minor, Tracia,Tesalia, Macedonia, Moesia, Dacia Ripensis, Illiria, Panonnia ținuturi istoricetracice care formau Imperiul Bizantin. Aceste cuvinte nu pot fi considerateprimele forme din limba română, ci, din contră, cuvinte străvechi care atestăcontinuitatea tracică și legătura armonioasă cu romanica; romanitatea n-adesființat idiomul tracic din nordul și sudul Dunării, ci l-a folosit ca instrumentde legătură infiuențân- du-1; expresia s-a păstrat până în zilele noastreneschimbată, timp de 1400 de ani, și astăzi în idiomul popular al romanitățiirăsăritene se spune “’ntoamă,’ntoamă frate” când vrei să spui “cuiva” săîntoarcă, să96dea înapoi, să restituie” 198 .Mauriciu se confruntă cu incursiunile avarilor pornite din CâmpiaBanatului, până în anul 602, timp în care se revoltau și sclavii, țăranii de peambele maluri ale Dunării, care nu mai puteau suporta sărăcia. De aceeaîmpăratul voia să pună capăt acestor incursiuni de pradă de pe malul stâng alDunării. In anul 592 Priscus întreprinde o expediție victorioasă la nordulDunării, în Banat, și populația se liniștește o vreme. Pedepsește pe Ardagastîntrucât cu băștinașii săi, sclavi, care practic nu aveau ce mânca, plecaseră ca săfacă prăzi în sudul Dunării 199 . Comanda trupelor de la Dunăre este preluată decătre fratele împăratului, Petru, care încearcă reluarea acțiunilor în sudulBanatului dar suferă un eșec. Este readus Priscus în fruntea armatei. Potoleștepe avari și ocupă Sirmium. Este liniște până în 599 când avarii, pornind dinCâmpia Banatului, intră în sudul Dunării, iar populația sărăcită îi primește fărăostilitate. Mauriciu poartă tratative, plătește tribut și avarii se retrag 200 . Priscus,la 601, pornește din Singidunum cu o armată împotriva avarilor și obține o

dominația în jumătatea de nord a Italiei. In timpul lui Justin, berberii zdrobesc

succesiv trei armate imperiale în Africa (578-591); în Orient luptele cu perșii se

succed din 578 la 580. Iar în 568-586 getogoții din Spania îi resping pe

bizantini 19311 .

Justin al II-lea, în 574, fiind atins de nebunie, este adoptat Tiberiu și

proclamat cezar, el conducând imperiul până la moartea lui Justin.

2.46. Tiberius (578-582)

Tiberius, invidios pe politica lui Justin II, prin care acesta și-a câștigat

o mare popularitate, a căutat să atragă de partea sa supușii prin donații

generoase dobândindu-și astfel o popularitate imensă, compromițând însă

situația financiară bună lăsată de către Justin II. Liberalizează comerțul în

continuare și polarizează bogățiile în mâna unei clase aristocratice avide de

putere. Țăranii, aduși la starea de sclavi, trăiesc tot mai prost și se revoltă.

Poporul fusese fericit când a scăpat de împăratul dictator deoarece spera la o

viață mai bună. In 578 și 579 cete de sclavi, de pe ambele maluri ale Dunării, se

revoltă și caută să-și procure prin forță alimentele necesare pentru a trăi 194 . In

580 armata este pusă să atace “satele sclavilor” ale geților conduși de regele lor

Daurientios (Daurențiu), la nordul Dunării, în Câmpia Munteană 195 .

In timpul domniei lui Tiberius, generalul Mauriciu își continuă

victoriile împotriva perșilor. în anul 582, avarii așezați în Câmpia Tisei ocupă

Sirmium, unde Baian își fixează reședința. Populația autohtonă sărăcită vede în

ei o salvare 196 . Tiberius încheie pace cu avarii și se obligă

95 la plata unui tribut de 80.000 de nomisme, plus unele restanțe.

2.47. Mauritius (582-602)

Domnia lui Mauriciu, 14 august 582 - 23 noiembrie 602, este

importantă pentru cunoașterea istoriei romanității răsăritene. Mauriciu a fost un

general eminent, Justin II și Tiberius au beneficiat din plin de autoritatea și

succesele sale. Era bun organizator și administrator însă politica și reformele

economice aplicate de cei doi împărați anteriori au provocat căderea sa. N-a

știut să oprească setea de îmbogățire a aristocrației, să echilibreze contrastul

dintre bogați și săraci să înlăture sclavia, ceea ce a dus până la urmă la o revoltă

generală.

Mauriciu n-a renunțat la războiul cu perșii, impune însă un război de

uzură și psihologic, care până la urmă a declanșat o revoluție de palat la curtea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!