Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
dominația în jumătatea de nord a Italiei. In timpul lui Justin, berberii zdrobescsuccesiv trei armate imperiale în Africa (578-591); în Orient luptele cu perșii sesucced din 578 la 580. Iar în 568-586 getogoții din Spania îi resping pebizantini 19311 .Justin al II-lea, în 574, fiind atins de nebunie, este adoptat Tiberiu șiproclamat cezar, el conducând imperiul până la moartea lui Justin.2.46. Tiberius (578-582)Tiberius, invidios pe politica lui Justin II, prin care acesta și-a câștigato mare popularitate, a căutat să atragă de partea sa supușii prin donațiigeneroase dobândindu-și astfel o popularitate imensă, compromițând însăsituația financiară bună lăsată de către Justin II. Liberalizează comerțul încontinuare și polarizează bogățiile în mâna unei clase aristocratice avide deputere. Țăranii, aduși la starea de sclavi, trăiesc tot mai prost și se revoltă.Poporul fusese fericit când a scăpat de împăratul dictator deoarece spera la oviață mai bună. In 578 și 579 cete de sclavi, de pe ambele maluri ale Dunării, serevoltă și caută să-și procure prin forță alimentele necesare pentru a trăi 194 . In580 armata este pusă să atace “satele sclavilor” ale geților conduși de regele lorDaurientios (Daurențiu), la nordul Dunării, în Câmpia Munteană 195 .In timpul domniei lui Tiberius, generalul Mauriciu își continuăvictoriile împotriva perșilor. în anul 582, avarii așezați în Câmpia Tisei ocupăSirmium, unde Baian își fixează reședința. Populația autohtonă sărăcită vede înei o salvare 196 . Tiberius încheie pace cu avarii și se obligă95 la plata unui tribut de 80.000 de nomisme, plus unele restanțe.2.47. Mauritius (582-602)Domnia lui Mauriciu, 14 august 582 - 23 noiembrie 602, esteimportantă pentru cunoașterea istoriei romanității răsăritene. Mauriciu a fost ungeneral eminent, Justin II și Tiberius au beneficiat din plin de autoritatea șisuccesele sale. Era bun organizator și administrator însă politica și reformeleeconomice aplicate de cei doi împărați anteriori au provocat căderea sa. N-aștiut să oprească setea de îmbogățire a aristocrației, să echilibreze contrastuldintre bogați și săraci să înlăture sclavia, ceea ce a dus până la urmă la o revoltăgenerală.Mauriciu n-a renunțat la războiul cu perșii, impune însă un război deuzură și psihologic, care până la urmă a declanșat o revoluție de palat la curtea
persană, în favoarea Imperiului Bizantin. Toată activitatea militară sedeplasează la Dunăre. în 584 avarii pornesc din zona Sirmium și vor să ocupeTesalonițdar sunt respinși de către Mauriciu. Baian intră din nou în Moesia șiTracia și ajunge până la Constantinopol, dar lângă Adrianopol este oprit șirespins 197 ’. In timpul unor lupte, cu ocazia unor retrageri a forțelor imperiale,un soldat rostește cuvintele “toma, toma fratre”. Despre această expresie s-avorbit mult, toți cărturarii sunt de acord că aparține romanității răsăritene,idiomurilor ei. Față de cele cunoscute până în prezent venim cu următoarele 197b :Dacă expresia a derutat toată armata imperială, și a luat-o la fugă,însemna că ea era constituită din ostași de neam traco-romanic, din băștinași;prezența elementului autohton traco-romanic, în armata imperială, justificăadevărul istoric că trupele imperiale erau recrutate din Sciția Minor, Tracia,Tesalia, Macedonia, Moesia, Dacia Ripensis, Illiria, Panonnia ținuturi istoricetracice care formau Imperiul Bizantin. Aceste cuvinte nu pot fi considerateprimele forme din limba română, ci, din contră, cuvinte străvechi care atestăcontinuitatea tracică și legătura armonioasă cu romanica; romanitatea n-adesființat idiomul tracic din nordul și sudul Dunării, ci l-a folosit ca instrumentde legătură infiuențân- du-1; expresia s-a păstrat până în zilele noastreneschimbată, timp de 1400 de ani, și astăzi în idiomul popular al romanitățiirăsăritene se spune “’ntoamă,’ntoamă frate” când vrei să spui “cuiva” săîntoarcă, să96dea înapoi, să restituie” 198 .Mauriciu se confruntă cu incursiunile avarilor pornite din CâmpiaBanatului, până în anul 602, timp în care se revoltau și sclavii, țăranii de peambele maluri ale Dunării, care nu mai puteau suporta sărăcia. De aceeaîmpăratul voia să pună capăt acestor incursiuni de pradă de pe malul stâng alDunării. In anul 592 Priscus întreprinde o expediție victorioasă la nordulDunării, în Banat, și populația se liniștește o vreme. Pedepsește pe Ardagastîntrucât cu băștinașii săi, sclavi, care practic nu aveau ce mânca, plecaseră ca săfacă prăzi în sudul Dunării 199 . Comanda trupelor de la Dunăre este preluată decătre fratele împăratului, Petru, care încearcă reluarea acțiunilor în sudulBanatului dar suferă un eșec. Este readus Priscus în fruntea armatei. Potoleștepe avari și ocupă Sirmium. Este liniște până în 599 când avarii, pornind dinCâmpia Banatului, intră în sudul Dunării, iar populația sărăcită îi primește fărăostilitate. Mauriciu poartă tratative, plătește tribut și avarii se retrag 200 . Priscus,la 601, pornește din Singidunum cu o armată împotriva avarilor și obține o
- Page 41 and 42: conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
- Page 43 and 44: introduc responsabilitățile colec
- Page 45 and 46: exterior, la Dunărea de Jos, se î
- Page 47 and 48: administrative, iar legiunile erau
- Page 49 and 50: dacilor 63 . Statul format din prov
- Page 51 and 52: Dar generalii care conduceau trupel
- Page 53 and 54: Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
- Page 55 and 56: tendențios de către unele cercuri
- Page 57 and 58: Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
- Page 59 and 60: asigurat numai printr-o alianță c
- Page 61 and 62: moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
- Page 63 and 64: morale erau păstrate de către o c
- Page 65 and 66: Considerăm că atunci, în acea no
- Page 67 and 68: 67Galeriu se stinge de o boală inc
- Page 69 and 70: Bizanț. La intrarea de sud a Helle
- Page 71 and 72: dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
- Page 73 and 74: Imperiului Roman.Constantin, iniți
- Page 75 and 76: 2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
- Page 77 and 78: pricinuită de armata getogoților,
- Page 79 and 80: romană să aibă un caracter gener
- Page 81 and 82: colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
- Page 83 and 84: băștinași, moșeni și domni ai
- Page 85 and 86: 87Dunărea ca punte de legătură
- Page 87 and 88: august 526. Urmează la tron Athana
- Page 89 and 90: bogați. A instaurat o teroare în
- Page 91: Justinian a întemeiat o cetate cu
- Page 95 and 96: La 3 octombrie 610 Focas este răst
- Page 97 and 98: care în perioada antică erau ță
- Page 99 and 100: din sudul Dunării cât și din nor
- Page 101 and 102: Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
- Page 103 and 104: construiau poduri, palate, clădiri
- Page 105 and 106: fost prins, orbit și pus în înch
- Page 107 and 108: Fig. 28. Inel-pecete al împăratul
- Page 109 and 110: pentru cruciați. împăratul Baldo
- Page 111 and 112: 3.7. Stingerea dinastiei Asănești
- Page 113 and 114: păstori și meșteșugari în prel
- Page 115 and 116: păstoria, prelucrarea lânii și l
- Page 117 and 118: Fig. 32. Grup de bărbați aromâni
- Page 119 and 120: erau primiți și sprijiniți în
- Page 121 and 122: noi state. în primul rând, state
- Page 123 and 124: 128Imperiului Habsburgic. Statul ma
- Page 125 and 126: Cercetarea de față pornește de l
- Page 127 and 128: Jopitar, Fr. Diez, P. J. Safarik, H
- Page 129 and 130: 4. 4. Inscripții autohtoneîn etap
- Page 131 and 132: “Din discuțiile de mai sus rezul
- Page 133 and 134: Sr.eenn cu val.fonetică ! 1 i 3 ..
- Page 135 and 136: demonstrează că dacii din partea
- Page 137 and 138: Peninsula Balcanică, Insulele Măr
- Page 139 and 140: 4.4.12. Pe insula Lemnos (Lemnu) s-
- Page 141 and 142: 1. /\A£AEIEAAEAERIAAKATPOSOEBArOZE
dominația în jumătatea de nord a Italiei. In timpul lui Justin, berberii zdrobesc
succesiv trei armate imperiale în Africa (578-591); în Orient luptele cu perșii se
succed din 578 la 580. Iar în 568-586 getogoții din Spania îi resping pe
bizantini 19311 .
Justin al II-lea, în 574, fiind atins de nebunie, este adoptat Tiberiu și
proclamat cezar, el conducând imperiul până la moartea lui Justin.
2.46. Tiberius (578-582)
Tiberius, invidios pe politica lui Justin II, prin care acesta și-a câștigat
o mare popularitate, a căutat să atragă de partea sa supușii prin donații
generoase dobândindu-și astfel o popularitate imensă, compromițând însă
situația financiară bună lăsată de către Justin II. Liberalizează comerțul în
continuare și polarizează bogățiile în mâna unei clase aristocratice avide de
putere. Țăranii, aduși la starea de sclavi, trăiesc tot mai prost și se revoltă.
Poporul fusese fericit când a scăpat de împăratul dictator deoarece spera la o
viață mai bună. In 578 și 579 cete de sclavi, de pe ambele maluri ale Dunării, se
revoltă și caută să-și procure prin forță alimentele necesare pentru a trăi 194 . In
580 armata este pusă să atace “satele sclavilor” ale geților conduși de regele lor
Daurientios (Daurențiu), la nordul Dunării, în Câmpia Munteană 195 .
In timpul domniei lui Tiberius, generalul Mauriciu își continuă
victoriile împotriva perșilor. în anul 582, avarii așezați în Câmpia Tisei ocupă
Sirmium, unde Baian își fixează reședința. Populația autohtonă sărăcită vede în
ei o salvare 196 . Tiberius încheie pace cu avarii și se obligă
95 la plata unui tribut de 80.000 de nomisme, plus unele restanțe.
2.47. Mauritius (582-602)
Domnia lui Mauriciu, 14 august 582 - 23 noiembrie 602, este
importantă pentru cunoașterea istoriei romanității răsăritene. Mauriciu a fost un
general eminent, Justin II și Tiberius au beneficiat din plin de autoritatea și
succesele sale. Era bun organizator și administrator însă politica și reformele
economice aplicate de cei doi împărați anteriori au provocat căderea sa. N-a
știut să oprească setea de îmbogățire a aristocrației, să echilibreze contrastul
dintre bogați și săraci să înlăture sclavia, ceea ce a dus până la urmă la o revoltă
generală.
Mauriciu n-a renunțat la războiul cu perșii, impune însă un război de
uzură și psihologic, care până la urmă a declanșat o revoluție de palat la curtea