Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
2.43. Justin I (518-527)în 6 iulie 518 urcă pe tron Justin I, adus de către Senat din sânulromanității răsăritene. El domnește până la 1 august 527. Era un om fărăcultură,dar un suflet bun și bătrân, de aceea este adoptat ca moștenitor nepotulsău Justinian, care se dovedește priceput și energic. în primul rând caută săînlăture pericolul generat de autonomia declarată de Vitalian în Tracia, Illiria,Macedonia, Sciția Minor, Dacia Ripensis și cele două Moesii. Justinian seapropie de el, îl cheamă la Constantinopol și îi oferă cele mai înalte demnități,conducând amândoi treburile imperiului. Dar în 520 Vitaliu este asasinat.Justinian restabilește ordinea în provinciile amintite și ia măsuri drastice contramonofiziților pe care îi destituie din funcțiile pe care le dețineau. Se reiaurelațiile cu Roma, după 30 de ani de schismă dintre papă și patriarhul de laConstantinopol. Duce o politică ortodoxă. Scoate un edict contra arienilor șiînchide bisericile acestora din Constantinopol (524) ceea ce lovește îninteresele partidei getogotice dincapitală și înăsprește relațiile dintreImperiului Bizantin și regeleregatului din Italia, dintre Justin șiTheoderic cel Mare. Justinian îșipregătea astfel platforma pentrurealizarea unor proiecteambițioase 080 .Fig. 24 a. împăratul Justinian cu suita.2.44. Justinian (527-565)Fig. 24 b. împărăteasa Theodora cu suita.Era fiu de țăran din Macedonia,nepotul lui Justin, născutîn anul 482. Avea un caracterciudat, bănuitor, influențabil, crud,cu o putere de muncă rar întâlnită,era împăratul “care nu doarmeniciodată”. Avusese o urăneîmpăcată împotriva celor91
bogați. A instaurat o teroare în întregul imperiu. A luat toate averile supușilorprin legi elaborate în momente potrivite. A consolidat relațiile sclavagiste lasate. Corupția, în numele căreia se luau măsurile cele mai nepopulare, stăpâneasocietatea. Nimic nu era temeinic și trainic. în tot imperiul exista “o teamă deun singur om”, care ucidea, cu mâna altora și în numele legii, zeci de mii deoameni. Justinian împreună cu Teodora au acaparat toată averea imperiului,totul facându-se în numele statului. Considera că avea o menire istorică, ocompetență universală de a da fericirea popoarelor supuse și chiar celorlalteneamuri 182 .în toată politica economică Justinian era condus de un singur țel:statul să devină bogat, argumentând că astfel poporul nu va fi sărac. Dar l-a dusla sărăcie cruntă. A instaurat monopol de stat asupra comerțului interior șiexterior. Dorința de a aduna cât mai mult aur în visteria statului, care era mereugoală, a dus imperiul la un dezastru economic 183 .Absolutismul puterii de stat trebuia susținut printr-o operă legislativă.în 528-529 se elaborează Codul lui Justinian care cuprinde toate Codurileanterioare. Se redactează și un manual de drept (pentru studenți) Institute, tot în533 apare Digeste sau Pandectes (50 de cărți). Un rol important în elaborareaoperei legislative îl are Trebonian, un titan în activitatea juridică, dar un omcorupt ca și societatea pe care o susținea. De fapt, toată activitatea legislativăurmărea legalizarea dictaturii personale a împăratului care avusese un caracterreacționar “năzuind să restabilească orbis romanus și să oprească crizasocietății sclavagiste” 184 .Justinian căuta să-și imortalizezemisiunea sa istorică și prin opere edilitare,ridicând importante construcții și facilitățiîn toate provinciile și în Constantinopol.Amintim catedrala Sfânta Sofia (532-537), bazilica San Vitale din Ravenna(530-548) etc. 185 .Politica militară a lui Justinianurmărea același scop ca și cea economi-F'g-25- Bazilica Sf. Sofia (532-537), că:umplerea visteriei statului cu aur,Constantinopol.dar în acest caz nu prin exploatarea supușilor ci prin acțiuni militare.92Prima expediție a fost organizată împotriva perșilor în anii 530-532. La început,Belizarie obține o mare victorie, dar în 531 cunoaște tot o mare înfrângere.
- Page 37 and 38: mai târziu, în 123, a format Daci
- Page 39 and 40: dat în mare primejdie fiind atacat
- Page 41 and 42: conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
- Page 43 and 44: introduc responsabilitățile colec
- Page 45 and 46: exterior, la Dunărea de Jos, se î
- Page 47 and 48: administrative, iar legiunile erau
- Page 49 and 50: dacilor 63 . Statul format din prov
- Page 51 and 52: Dar generalii care conduceau trupel
- Page 53 and 54: Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
- Page 55 and 56: tendențios de către unele cercuri
- Page 57 and 58: Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
- Page 59 and 60: asigurat numai printr-o alianță c
- Page 61 and 62: moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
- Page 63 and 64: morale erau păstrate de către o c
- Page 65 and 66: Considerăm că atunci, în acea no
- Page 67 and 68: 67Galeriu se stinge de o boală inc
- Page 69 and 70: Bizanț. La intrarea de sud a Helle
- Page 71 and 72: dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
- Page 73 and 74: Imperiului Roman.Constantin, iniți
- Page 75 and 76: 2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
- Page 77 and 78: pricinuită de armata getogoților,
- Page 79 and 80: romană să aibă un caracter gener
- Page 81 and 82: colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
- Page 83 and 84: băștinași, moșeni și domni ai
- Page 85 and 86: 87Dunărea ca punte de legătură
- Page 87: august 526. Urmează la tron Athana
- Page 91 and 92: Justinian a întemeiat o cetate cu
- Page 93 and 94: persană, în favoarea Imperiului B
- Page 95 and 96: La 3 octombrie 610 Focas este răst
- Page 97 and 98: care în perioada antică erau ță
- Page 99 and 100: din sudul Dunării cât și din nor
- Page 101 and 102: Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
- Page 103 and 104: construiau poduri, palate, clădiri
- Page 105 and 106: fost prins, orbit și pus în înch
- Page 107 and 108: Fig. 28. Inel-pecete al împăratul
- Page 109 and 110: pentru cruciați. împăratul Baldo
- Page 111 and 112: 3.7. Stingerea dinastiei Asănești
- Page 113 and 114: păstori și meșteșugari în prel
- Page 115 and 116: păstoria, prelucrarea lânii și l
- Page 117 and 118: Fig. 32. Grup de bărbați aromâni
- Page 119 and 120: erau primiți și sprijiniți în
- Page 121 and 122: noi state. în primul rând, state
- Page 123 and 124: 128Imperiului Habsburgic. Statul ma
- Page 125 and 126: Cercetarea de față pornește de l
- Page 127 and 128: Jopitar, Fr. Diez, P. J. Safarik, H
- Page 129 and 130: 4. 4. Inscripții autohtoneîn etap
- Page 131 and 132: “Din discuțiile de mai sus rezul
- Page 133 and 134: Sr.eenn cu val.fonetică ! 1 i 3 ..
- Page 135 and 136: demonstrează că dacii din partea
- Page 137 and 138: Peninsula Balcanică, Insulele Măr
2.43. Justin I (518-527)
în 6 iulie 518 urcă pe tron Justin I, adus de către Senat din sânul
romanității răsăritene. El domnește până la 1 august 527. Era un om fără
cultură,dar un suflet bun și bătrân, de aceea este adoptat ca moștenitor nepotul
său Justinian, care se dovedește priceput și energic. în primul rând caută să
înlăture pericolul generat de autonomia declarată de Vitalian în Tracia, Illiria,
Macedonia, Sciția Minor, Dacia Ripensis și cele două Moesii. Justinian se
apropie de el, îl cheamă la Constantinopol și îi oferă cele mai înalte demnități,
conducând amândoi treburile imperiului. Dar în 520 Vitaliu este asasinat.
Justinian restabilește ordinea în provinciile amintite și ia măsuri drastice contra
monofiziților pe care îi destituie din funcțiile pe care le dețineau. Se reiau
relațiile cu Roma, după 30 de ani de schismă dintre papă și patriarhul de la
Constantinopol. Duce o politică ortodoxă. Scoate un edict contra arienilor și
închide bisericile acestora din Constantinopol (524) ceea ce lovește în
interesele partidei getogotice din
capitală și înăsprește relațiile dintre
Imperiului Bizantin și regele
regatului din Italia, dintre Justin și
Theoderic cel Mare. Justinian își
pregătea astfel platforma pentru
realizarea unor proiecte
ambițioase 080 .
Fig. 24 a. împăratul Justinian cu suita.
2.44. Justinian (527-565)
Fig. 24 b. împărăteasa Theodora cu suita.
Era fiu de țăran din Macedonia,
nepotul lui Justin, născut
în anul 482. Avea un caracter
ciudat, bănuitor, influențabil, crud,
cu o putere de muncă rar întâlnită,
era împăratul “care nu doarme
niciodată”. Avusese o ură
neîmpăcată împotriva celor
91
Change language