Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
productivă în agricultură, păstorit, creșterea animalelor, în prelucrareamateriilor prime și în exploatarea sării, a aurului și fierului, dar și în activitateasocială, administrativă, politică și militară, societatea se formase într-o armoniedeplină 89b . Băștinașul nu s-a egalat niciodată cu funcționarul, aristocratul saucolonul roman. Autohtonii, în 272, nu s-au putut identifica cu ’’romanii” sau cu“coloniștii dacizați” din Dacia Traiană, ci cu băștinașii care au contribuit prinmunca lor la prosperitatea provinciei și au cunoscut în acest timp influențaromană. Dacoromânii de azi nu sunt urmașii “coloniștilor” plecați la sudulDunării, ei sunt urmașii dacilor, mai mult sau mai puțin romanizați, ei suntautohtonii care au păstrat civilizația și cultura multimilenară din Dacia, ei suntaceea care au adus până în zilele noastre trăsăturile și caracteristicile celor douăculturi și civilizații europene traco- dacice și romane, regăsite și azi în cultura șicivilizația populară din Ardeal, Maramureș, Câmpia Tisei, Crișana, Banat,Oltenia și de-a lungul malului drept al Dunării 90 . Tot în acest mod și neamurilesud tracice din Macedonia, Tracia, Tesalia, Epir, Illiria, Dardania ș.a., datoritărelațiilor lor cu romanii, au devenit purtătorii celor două mari culturi șicivilizații tracice și romane dând naștere macedoaromânilor,meglenoromânilor, istroromânilor, dalmaților și albanezilor. Romanitatearăsăriteană nu s-a născut numai în Dacia, n-a existat un “centru de greutate”,interferențele culturale și lingvistice s-au realizat în timp și toate în teritoriiletracice întinse la nordul și sudul Dunării, atrase sub influența ImperiuluiRoman 91 .întrebările care s-au mai pus în legătură cu provincia Dacia redatăautohtonilor sunt: Cine a ocupat locul romanilor? Cine a restabilit ordineasocială? Cine a organizat apărarea acestui stat dacic renăscut? Răspunsuriledate sunt diferite. In secolul trecut, când teoria militantă a purității romane șicea a lingvisticii slave despre geneza romanității răsăritene57 domina istoriografia, s-au dat răspunsuri în lumina acestor teorii.Acceptându-se ipoteza “golirea provinciei de romani” s-au căutat mereu noiveniți pe aceste teritorii 92 . Pe baza teoriei lingvisticii slave, s-a zis că numaigoții ar fi putut ocupa provincia părăsită, ei se aflau din 235 în zonă, deci acestpopor “germanic” a creat o Goție 93 . Numai că în 235 în timpul împăratuluiMaximin Thrax, cu toate că era de origine get și i se spunea tracul, era numit șigot. De aceea noi vom folosi când este vorba de goți, termenul de getogoți. înanul 272 coaliția nord tracică carpo- getogotică devine aliata imperiului.Aurelian creează în sud Dacia Ripensis prin care face legătura atât cu alianțanord tracică cât și cu
Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin zeci de săgeți impresionante atacurile popoarelor migratoareasupra teritoriului României.Dacia Traiană care-și recâștigase independența. Carpii, getogoții, dacii liberiaveau relații economice politice și militare cu romanii, cu Dacia Ripensis dar șicu Dacia Traiană devenită independentă. în aceste condiții este greu de crezutca getogoții ori carpii să fi atentat la independența Daciei, ar fi fost călcatăalianța dintre ei și Aurelian. Nici izvoarele scrise58 și nici arheologia nu consemnează vreo invazie în Dacia după retragereaAureliană 94 . Imperiul Roman, prin Dacia Ripensis, proteja Dacia Rega- lianăredată autohtonilor, dar totodată o folosea pentru menținerea neamurilor nordtracice în sfera de influență romană. Dacia Traiană devenise un Vorland pentruinteresele imperiului 95 .Teoriile elaborate pe baza concluziilor lingvisticii slave au mai găsit șialți stăpâni pentru Dacia Traiană, ca hunii, gepizii, slavii, avarii etc. S-aîntocmit și o hartă, găsită în toate manualele, cu Dacia Traiană învăluită cu zecide săgeți venind din toate direcțiile într-un mod impresionant, care amețeaumințile școlarilor, elaborată sub licența komin- temistă. Prin ea se evidențiau“marile migrații”, “năvălirea popoarelor migratoare” asupra Daciei 96 (fig. 20).In cercetarea de față, urmărind pas cu pas fiecare etapă istorică de la106 încoace, folosind ca repere de informare și izvoare perioada de domnie a
- Page 5 and 6: aAARAC MIActa Arch HungActa MN Și
- Page 7 and 8: EAIVR= Enciclopedia Arheologiei și
- Page 9 and 10: SCIVSCIVASCLSCNscr. skr.SHA si.slav
- Page 11 and 12: Prin cercetarea de față am urmăr
- Page 13 and 14: et studio).14CAPITOLUL 1TEZE DESPRE
- Page 15 and 16: Dioclețian numește Sciția Mică,
- Page 17 and 18: popoarelor din nordul Dunării. In
- Page 19 and 20: următoarea idee: în lingvistică
- Page 21 and 22: dacilor” 44 .1.4. Școala lingvis
- Page 23 and 24: cu 49.649 de cuvinte, împărțite,
- Page 25 and 26: 1.5. Geneza traco-romanică a roman
- Page 27 and 28: obținut avantaje remarcabile, ocup
- Page 29 and 30: lapidar că Sciția a fost, pentru
- Page 31 and 32: Datorită războaielor îndelungate
- Page 33 and 34: eliberare a teritoriilor ocupate, c
- Page 35 and 36: Traian a crezut căprin opera lui d
- Page 37 and 38: mai târziu, în 123, a format Daci
- Page 39 and 40: dat în mare primejdie fiind atacat
- Page 41 and 42: conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
- Page 43 and 44: introduc responsabilitățile colec
- Page 45 and 46: exterior, la Dunărea de Jos, se î
- Page 47 and 48: administrative, iar legiunile erau
- Page 49 and 50: dacilor 63 . Statul format din prov
- Page 51 and 52: Dar generalii care conduceau trupel
- Page 53 and 54: Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
- Page 55: tendențios de către unele cercuri
- Page 59 and 60: asigurat numai printr-o alianță c
- Page 61 and 62: moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
- Page 63 and 64: morale erau păstrate de către o c
- Page 65 and 66: Considerăm că atunci, în acea no
- Page 67 and 68: 67Galeriu se stinge de o boală inc
- Page 69 and 70: Bizanț. La intrarea de sud a Helle
- Page 71 and 72: dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
- Page 73 and 74: Imperiului Roman.Constantin, iniți
- Page 75 and 76: 2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
- Page 77 and 78: pricinuită de armata getogoților,
- Page 79 and 80: romană să aibă un caracter gener
- Page 81 and 82: colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
- Page 83 and 84: băștinași, moșeni și domni ai
- Page 85 and 86: 87Dunărea ca punte de legătură
- Page 87 and 88: august 526. Urmează la tron Athana
- Page 89 and 90: bogați. A instaurat o teroare în
- Page 91 and 92: Justinian a întemeiat o cetate cu
- Page 93 and 94: persană, în favoarea Imperiului B
- Page 95 and 96: La 3 octombrie 610 Focas este răst
- Page 97 and 98: care în perioada antică erau ță
- Page 99 and 100: din sudul Dunării cât și din nor
- Page 101 and 102: Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
- Page 103 and 104: construiau poduri, palate, clădiri
- Page 105 and 106: fost prins, orbit și pus în înch
Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin zeci de săgeți impresionante atacurile popoarelor migratoare
asupra teritoriului României.
Dacia Traiană care-și recâștigase independența. Carpii, getogoții, dacii liberi
aveau relații economice politice și militare cu romanii, cu Dacia Ripensis dar și
cu Dacia Traiană devenită independentă. în aceste condiții este greu de crezut
ca getogoții ori carpii să fi atentat la independența Daciei, ar fi fost călcată
alianța dintre ei și Aurelian. Nici izvoarele scrise
58 și nici arheologia nu consemnează vreo invazie în Dacia după retragerea
Aureliană 94 . Imperiul Roman, prin Dacia Ripensis, proteja Dacia Rega- liană
redată autohtonilor, dar totodată o folosea pentru menținerea neamurilor nord
tracice în sfera de influență romană. Dacia Traiană devenise un Vorland pentru
interesele imperiului 95 .
Teoriile elaborate pe baza concluziilor lingvisticii slave au mai găsit și
alți stăpâni pentru Dacia Traiană, ca hunii, gepizii, slavii, avarii etc. S-a
întocmit și o hartă, găsită în toate manualele, cu Dacia Traiană învăluită cu zeci
de săgeți venind din toate direcțiile într-un mod impresionant, care amețeau
mințile școlarilor, elaborată sub licența komin- temistă. Prin ea se evidențiau
“marile migrații”, “năvălirea popoarelor migratoare” asupra Daciei 96 (fig. 20).
In cercetarea de față, urmărind pas cu pas fiecare etapă istorică de la
106 încoace, folosind ca repere de informare și izvoare perioada de domnie a
Change language