Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
strategic, devenise Dacia Ripensis un ținut, un Vorland prin care se făcealegătura în primul rând cu fosta provincie romană Dacia și cu Formațiunileteritoriale nord tracice 78 . Nu s-a renunțat la interesul strategic, militar,economic, politic și diplomatic. Dacia Ripensis avea același caracter etnic ca șiDacia Traiană. Pe ambele maluri ale Dunării trăiau geto-dacii 79 . De fapt, cândse zice ca Aurelian a refăcut vechile hotare, a realizat salvarea teritoriilorMoesiei și Illiriei, în plus a mai creat alianța cu formațiunile teritoriale nordtracice și a transformat Dacia traiană într-o țară aliată 80 . După aceste realizăripolitico-militare și strategice, Aurelian pleacă cu trupele sale în Anatolia șiatacă frontal Orientul. Trupele aliate ale carpo-getogoților rămân pe ambelemaluri ale Bosforului, asigurând ordinea până în 275. Carpo-getogoții sedeclarau aliații lui Aurelian în războiul contra părților 81 . Datorită strategieidiplomatice, politice și militare aplicate, Aurelian a știut să atragă de parteaimperiului nu numai alianța nord tracică, ci și Dacia Traiană căreia i-a redatindependența asigurând astfel stabilitatea imperiului și realizând totodată ceamai mare victorie din Orient. în cinstea acestor mărețe evenimente organizeazăo răsunătoare sărbătoare, descrisă de Eutropiu: ’’Orașul Roma l-a înconjurat cuziduri puternice. în cinstea Soarelui a pus să se ridice un templu pe care l-aîncărcat cu mult aur și pietre prețioase. Provincia Dacia pe care Traianus ofăcuse dincolo de Dunăre a părăsit-o, deoarece, după pustiirea Illiriei șiMoesiei, nu mai avea nici o nădejde să o poată păstra mai departe... șiromanilor, aduși din cetățile și din câmpiile Daciei, le-a dat locuri în mijloculMoesiei” 82 . Afirmația lui Eutropiu referitor la Dacia ’’după pustiirea Illiriei șiMoesiei, nu mai avea nici o nădejde să o poată păstra” este valoroasă. Cine adevastat Illiria și Moesia? Cine a acționat cu perseverență, de peste o sută deani, ca să destabilizeze imperiul? Aurelian știa și cunoștea bine această forță.Cunoștea strategia și tactica de luptă a formațiunilor teritoriale nord- tracicelibere. Aplicarea lor cu perseverență a dus la dezorganizarea provinciilor suddunărene,la slăbirea Imperiului. Ca mare strateg, Aurelian a știut să folosească,în etapa istorică respectivă, măsurile cele mai potrivite, de aceea anunță în modoficial că renunță la ocuparea Daciei pe care o redă băștinașilor și, totodată,atrage semințiile nord-tracice55libere în sfera influenței autorității romane. Acest pas curajos și diplomatic,hotărâtor în istoria Imperiului Roman, a deschis orizonturi nebănuite pentrustabilitatea și viitorul imperiului 83 .Informația transmisă de Eutropiu: ”și romanilor aduși din cetățile și dincâmpiile Daciei, le-a dat locuri în mijlocul Moesiei” a fost interpretată
tendențios de către unele cercuri cu intenții imperialiste din secolele XIX șiXX 8 ' 1 . S-a răspuns în mod corespunzător de către oamenii de cultură la fiecareetapă provocatoare 85 . Totuși, e bine să insistam puțin asupra pasajului luiEutropiu pentru a completa și clarifica unele interpretări vehiculate în timp.Rufius Festus și Eutorpiu spun: ”s-au retras romanii”; după Historia Augusta:’’provinciali romani și armata”; iar lordanus zice că s-au retras “legiunileromane” etc.Când se spune s-au retras romanii sau provincialii romani,ori căromanilor veniți din Dacia li s-a asigurat pământ,se referă la romani și nu ladaci sau dacoromâni 86 . Cei care au dorit să plece și să părăsească provincia aufăcut-o de bună voie. Erau romani proprietari de pământ care și-au lăsat averile,funcționarii îmbogățiți, liberi profesioniști etc. Lor le-a promis Aurelianprotecția și siguranța în sudul Dunării, când a retras cele două legiuni dupăînțelegerea realizată cu administrația instaurată de Regalian. De plecat au plecatpuțini ca număr, cei care se pregătiseră sau se gândeau la acest pas l-au realizat,la momentul potrivit, în timpul lui Gallienus sau chiar mai de vreme 87 . înprovincia Dacia, redată băștinașilor, rămăsese pe loc poporul, care n-ar fi plecatdecât aacă ar fi fost dus cu forța, aristocrația și funcționărimea autohtonă,veteranii din armata romană, care erau numeroși dacă ținem seama că recruțiierau încadrați în legiunile staționate aici. Să nu uităm că retragerea se făcuse pebaza unui tratat. Teza militantă a romanității pure a considerat că sintagmele:“romanii, provincialii romani, romanii veniți din Dacia”, se referă la populațiabăștinașă,deoarece în Dacia se aprecia că nu mai existau daci, că ei au dispărut,au devenit romani. Interpretările au fost preluate de către Școală lingvisticiislave pentru argumentarea genezei romanității răsăritene, geneză pe care oplasează în sudul Dunării, unde fusese inventat locul de naștere aldacoromânilor, aromânilor, meglenoromânilor, istrienilor și dalmaților care aumigrat din acest centru în toate direcțiile. Aceste populații tinere au întâlnit înmigrarea lor popoare slave. Se vede cum teza militantă a romanității pure șiteza slavă despre56 geneza romanității răsăritene au lansat ipoteze false despre istoriaromanității răsăritene.Aurelian avea interes să consolideze stabilitatea Daciei Traiane, să fiecondusă de autohtoni prieteni cu romanii și să devină un stat cu relații strânseeconomice, politice și militare, față de romani 88 . Renunțând la administrareaDaciei, Aurelian a urmărit câștigarea nu numai a provinciei, ci și atrâgerea subinfluența romană Formațiunilor teritoriale nord tracice 899 . Timp de 166 de ani,băștinașii din Dacia Traiană au fost antrenați într-o activitate economică
- Page 3 and 4: GENEZAROMANITĂȚIIRĂSĂRITENEDin
- Page 5 and 6: aAARAC MIActa Arch HungActa MN Și
- Page 7 and 8: EAIVR= Enciclopedia Arheologiei și
- Page 9 and 10: SCIVSCIVASCLSCNscr. skr.SHA si.slav
- Page 11 and 12: Prin cercetarea de față am urmăr
- Page 13 and 14: et studio).14CAPITOLUL 1TEZE DESPRE
- Page 15 and 16: Dioclețian numește Sciția Mică,
- Page 17 and 18: popoarelor din nordul Dunării. In
- Page 19 and 20: următoarea idee: în lingvistică
- Page 21 and 22: dacilor” 44 .1.4. Școala lingvis
- Page 23 and 24: cu 49.649 de cuvinte, împărțite,
- Page 25 and 26: 1.5. Geneza traco-romanică a roman
- Page 27 and 28: obținut avantaje remarcabile, ocup
- Page 29 and 30: lapidar că Sciția a fost, pentru
- Page 31 and 32: Datorită războaielor îndelungate
- Page 33 and 34: eliberare a teritoriilor ocupate, c
- Page 35 and 36: Traian a crezut căprin opera lui d
- Page 37 and 38: mai târziu, în 123, a format Daci
- Page 39 and 40: dat în mare primejdie fiind atacat
- Page 41 and 42: conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
- Page 43 and 44: introduc responsabilitățile colec
- Page 45 and 46: exterior, la Dunărea de Jos, se î
- Page 47 and 48: administrative, iar legiunile erau
- Page 49 and 50: dacilor 63 . Statul format din prov
- Page 51 and 52: Dar generalii care conduceau trupel
- Page 53: Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
- Page 57 and 58: Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
- Page 59 and 60: asigurat numai printr-o alianță c
- Page 61 and 62: moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
- Page 63 and 64: morale erau păstrate de către o c
- Page 65 and 66: Considerăm că atunci, în acea no
- Page 67 and 68: 67Galeriu se stinge de o boală inc
- Page 69 and 70: Bizanț. La intrarea de sud a Helle
- Page 71 and 72: dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
- Page 73 and 74: Imperiului Roman.Constantin, iniți
- Page 75 and 76: 2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
- Page 77 and 78: pricinuită de armata getogoților,
- Page 79 and 80: romană să aibă un caracter gener
- Page 81 and 82: colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
- Page 83 and 84: băștinași, moșeni și domni ai
- Page 85 and 86: 87Dunărea ca punte de legătură
- Page 87 and 88: august 526. Urmează la tron Athana
- Page 89 and 90: bogați. A instaurat o teroare în
- Page 91 and 92: Justinian a întemeiat o cetate cu
- Page 93 and 94: persană, în favoarea Imperiului B
- Page 95 and 96: La 3 octombrie 610 Focas este răst
- Page 97 and 98: care în perioada antică erau ță
- Page 99 and 100: din sudul Dunării cât și din nor
- Page 101 and 102: Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
- Page 103 and 104: construiau poduri, palate, clădiri
tendențios de către unele cercuri cu intenții imperialiste din secolele XIX și
XX 8 ' 1 . S-a răspuns în mod corespunzător de către oamenii de cultură la fiecare
etapă provocatoare 85 . Totuși, e bine să insistam puțin asupra pasajului lui
Eutropiu pentru a completa și clarifica unele interpretări vehiculate în timp.
Rufius Festus și Eutorpiu spun: ”s-au retras romanii”; după Historia Augusta:
’’provinciali romani și armata”; iar lordanus zice că s-au retras “legiunile
romane” etc.
Când se spune s-au retras romanii sau provincialii romani,ori că
romanilor veniți din Dacia li s-a asigurat pământ,se referă la romani și nu la
daci sau dacoromâni 86 . Cei care au dorit să plece și să părăsească provincia au
făcut-o de bună voie. Erau romani proprietari de pământ care și-au lăsat averile,
funcționarii îmbogățiți, liberi profesioniști etc. Lor le-a promis Aurelian
protecția și siguranța în sudul Dunării, când a retras cele două legiuni după
înțelegerea realizată cu administrația instaurată de Regalian. De plecat au plecat
puțini ca număr, cei care se pregătiseră sau se gândeau la acest pas l-au realizat,
la momentul potrivit, în timpul lui Gallienus sau chiar mai de vreme 87 . în
provincia Dacia, redată băștinașilor, rămăsese pe loc poporul, care n-ar fi plecat
decât aacă ar fi fost dus cu forța, aristocrația și funcționărimea autohtonă,
veteranii din armata romană, care erau numeroși dacă ținem seama că recruții
erau încadrați în legiunile staționate aici. Să nu uităm că retragerea se făcuse pe
baza unui tratat. Teza militantă a romanității pure a considerat că sintagmele:
“romanii, provincialii romani, romanii veniți din Dacia”, se referă la populația
băștinașă,deoarece în Dacia se aprecia că nu mai existau daci, că ei au dispărut,
au devenit romani. Interpretările au fost preluate de către Școală lingvisticii
slave pentru argumentarea genezei romanității răsăritene, geneză pe care o
plasează în sudul Dunării, unde fusese inventat locul de naștere al
dacoromânilor, aromânilor, meglenoromânilor, istrienilor și dalmaților care au
migrat din acest centru în toate direcțiile. Aceste populații tinere au întâlnit în
migrarea lor popoare slave. Se vede cum teza militantă a romanității pure și
teza slavă despre
56 geneza romanității răsăritene au lansat ipoteze false despre istoria
romanității răsăritene.
Aurelian avea interes să consolideze stabilitatea Daciei Traiane, să fie
condusă de autohtoni prieteni cu romanii și să devină un stat cu relații strânse
economice, politice și militare, față de romani 88 . Renunțând la administrarea
Daciei, Aurelian a urmărit câștigarea nu numai a provinciei, ci și atrâgerea sub
influența romană Formațiunilor teritoriale nord tracice 899 . Timp de 166 de ani,
băștinașii din Dacia Traiană au fost antrenați într-o activitate economică