Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

dacilor 63 . Statul format din provinciile Dacia Traiană, Moesia, Illiria și
Pannonia Inferior avea un singur împărat și era declarat autonom.Nu s-a
realizat o ruptură politică și economică față de Imperiul Roman. Administrația,
centralizată pe provincii, era subordonată împăratului Regalian care emite la
Sarmisegetuza monedă proprie în 258-268 (de argint) cu efigia sa și legenda:
“IMP. CAES. P.C. REGALIANUS” 64 . Se găsesc 8 monede la muzeul din
Viena, 5 emise sub Regalian, 258-268 și 3 emise de soția sa, Augusta Suplicia
Driantulla, 268-272“ (fig 18).
In timpul lui Regalian, un rol important îl avea soția sa care făcea
parte dintr-o familie senatorială și ținea legături strânse cu Senatul. Așa se
explică evitarea ruperii totale față de Roma. Gallienus nu are ce să facă și
acceptă autonomia declarată de Regalianus. Așteaptă însă momentul să-l
înlăture. In august 268, Regalianus este ucis la instigarea fraților săi roxolani,
care nu vedeau cu ochi buni autonomia, voiau independența. Dar și Gallienus
are aceeași soartă, cade ucis de conjurați.
După 160 de ani de la ocuparea Daciei de către Traian, iese în
evidență faptul că o mare parte din aristocrația dacică s-a atașat de interesul
politic roman, așa cum făcuse și aristocrația tracică din sudul Dunării. O altă
parte, care în 106 s-a refugiat la dacii liberi, a acționat mereu împotriva
imperiului. Acestora nu le convenea atitudinea lui Regalian,deoarece nu s-a
rupt definitiv de Roma, nu și-a declarat independența, ci numai autonomia.
Această forță militară a “dacilor liberi”, cu centrul în Moldova, reprezenta
nucleul “revanșard” antiroman.
Un alt guvernator, de astă dată din Egipt, Aemilianus se proclamă
împărat în 261, este susținut de legiunile sale și declară autonomia Egiptului. în
262 este atacat și înfrânt de către generalul Theodotus. Generalul roman Valens
îmbrăcase purpura imperială în Grecia,dar trupele îl lichidaseră. La fel,
senatorul Pis o s-a proclamat singur Augustus. Nu s-a bucurat prea mult de
purpură,fiind ucis de soldați. Macrinus își declară împărați pe fiii săi în Asia
Mică și Siria. Este răpus de Aureolus, unul dintre fiii lui. Al doilea fiu este
îndepărtat de către Odenat. Aureolus, după ce a înfrânt pe Macrianus în Tracia,
s-a îndreptat spre Raetia unde s-a proclamat împărat în 267. Toată domnia lui
Gallienus este legată de
50
uzurpări,dar și de încercările de a stăvili atacurile repetate declanșate de către
alianța nord tracică, care slăbise imperiul.
Gallicnusjn condiții atât de grele,știe să mențină unitatea imperiului.