Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

V-XI e.n., Iași, 1981, p. 27-31; Comșa M., Unele considerații privind situația de la Dunărea
de Jos în secolele VI-VII, în Apulum, XH, 1974, p. 300-318;
106. Creștinismul era religie oficială de stat în Imperiul Bizantin. în 679 la sosirea
bulgarilor, în Scythia Minor existau peste 34 de bazilice creștine, în Tomis (6), Tro- phaeum
Traiani (6), Cal lati s (Mangalia) (1), Histria (5), Isaceea (2), Capul Dolojan (3), Ibida (1),
Niculifel (1), Dinogeția (1), Troesmis (3), Beroe (1), Capidava (1), Axiopolis (2), Sucidava
(1) etc.: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfinții români și apărători ai legii strămoșești,
București, 1957, p. 12; I. Bălan, Vetre de sihăstrie românească, Sec. IV-XX, București, 1982,
p. 395, 396; A. Pele, “Vidul democratic" și matematica, p. 120-123;
379
107. Evghenia Lvova, Arta bulgară, București, 1977, p. 27;
108. în perioada prigoanei iconoclaste 726-780 și 802-842 se cimentează
colaborarea iar în 864, Boris apropie pentru totdeauna interesele celor două populatii;
109. Ipoteza acceptată a contribuit la denaturarea identității nu numai a
dacoromânilor ci și a bulgarilor;
110. Leon cel înțelept, Tactica, Fontes, II, p. 644-645;
111. Procopius din Caesarea, Despre războaie, Fontes, II, p. 443 (21,22,23,24);
Theophanes Confessor, Fontes, U, p. 617 “anții erau aliatii romanilor”;
112. Procopius din Caesarea, idem, Fontes, n, p. 443 (26);
113. Jordanes, Getica, Fontes, II, p. 413; Izvoarele istorice ale mileniului I, în
Magazin istoric, anul IV, nr. 12(45), decembrie 1970, p. 2-9: Getica sau file din istoria
glorioasă a celor dintâi strămoși ai noștri, p. 9; Procopius din Caesarea, Fontes, II, p. 437:
anții își aveau locuințele în Moldova de azi; D. Gh. Teodor, Unele considerații privind
originea și cultura anfilor, în Arh. Mold., 15, 1992, p. 205-213;
114. Igor Corman,Migrațiile din teritoriul dintre Carpațiși Nistru în secolele V-
VII. Problema "anților",în Spațiul nord-est carpatic în mileniul întunecat, Coord. Victor
Spinei, Iași, 1997, p. 67-77: prezintă ipotezele importante documentat dar acceptă teza sklav
= slav; Comodus își organizează garda sa personală din dacii liberi (Moldova de azi) pe care-i
consideră “semi zei” datorită, în primul rând, vitejiei și loialității lor: Dion. Cass., LXX, 3,1-
LXX, 3, 3; R. Vulpe, în DID, n, p. 173-179; Edward Gibbon, Istoria ..., DI, p. 13; Procopius
din Caesarea, Despre războaie, Fontes, II, p. 439-445; Vasile V. Muntean, Bizantinologie, I,
Timișoara, 1999: Știri bizantine despre autohtonii de la Dunărea de jos (sec. VII), p. 105-107;
115. Ținuturile “dacilor liberi” n-au cunoscut asuprirea romană, tradiția și cultura
populară cu toate că a fost păstrată și apărată cu sfințenie, totuși cunoscuse influența romană.
Acum se poate aborda deschis această problemă pe baza tezei genezei traco-romanice a
identității romanității răsăritene; Gh. Bichir, Dacii liberi în nordul Daciei', Mircea Ignat,
Spațiul nordest-carpatic în secolele I-III d.Hr, Constantin Petolescu, Carpii în lumina
izvoarelor narative, Viorel M. Butnariu, Descoperiri monetare în spațiul carpato-nistrian în
secolele IV-VII. Structuri și semnificații etc., în Spațiul nord-est carpatic în mileniul întunecat,
coord. Victor Spinei, Iași, 1997, p.77- 79, vezi și Dan Gh. Teodor, Regiunile carpalonistriene
în secolele V-X d.Hr, p.79- 117; Jordanes, Fontes, n, p. 413;
116. Bulgarii de azi consideră că moștenirea artistică, cultura populară și lingvistică
tracă și traco-romanică a avut un rol important în dezvoltarea de mai târziu a culturii și
limbii poporului bulgar: Evghenia Lvova, op.cit., p. 21; D. Dimitrov, Bulgaria - Strana
drevnih kullur, Sofia, p. 18; I. Venedikov, S. Boiadev, Kladi bolgarskih zemeli, Sofia, 1965;
M. Țonceva, Problemi na trakiiskoto izkustvo, în “Iskustvo”, 1966, nr. 1, Sofia;
117. S. Brezeanu, O istorie a Imperiului bizantin, 1981, p. 50-52, 54;