Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

București, 1980, p. 35-38; I. Bălan, op.cit., p. 42-48;
1.1. . Bălan, op.cit., p. 395, amintește Mănăstirea episcopală de la Tomis. Se știe
că neamurile tracice aveau un centru spiritual la Sarmisegetuza ca și celții la Stonehenge și
unii și alții își propagau credința cu ajutorul monahilor. în Scythia Minor exista o tradiție
monahală din cele mai vechi timpuri un apogeu fusese atins în perioada “călugărilor sciți”;
94. Clement Alexandrinul, Stromate, 1,22; P. Negulescu, Academia paltonică, p.
150-151; Eusebiu al Cezareli, Pregătirea evanghelică, VIII; G. Popa-Lisseanu,
Corespondența lui Pliniu cu împăratul Traian, București, 1927, p. 130-134; T.M. Popescu,
Istoria creftinismului ca istorie a culturii, București, 1927, p. 22-40;
95. Mitropolit Nicolae Comeanu, Studii patristice, Timișoara, 1984, p. 14- 21,41-
58;
96. Mitropolit Nicolae Corneanu, Studii patristice. Aspecte din vechea literatură
creftină, Timifoara, 1984, p. 120-126; Ioan G. Coman, Contribuția scriitorilor patristici din
Scythia Minor-Dobrogea la patrimoniul Ecumensimului
378
creștin în secolele al IV-lea - al VI-lea, în rev. Ortodoxia, an. XX, nr. 1, ianuarie- martie,
1968, p. 3-25; I.C. Dr&gpn,Imperiul Romano-Trac, p. 139-146: Dionisie Smeritul (Exiguus);
97. Monahii Sarmisegetuzei, în 106, s-au răspândit în majoritatea lor spre nord,
dar o parte și în zona Buzăului la dacii liberi, iar o altă parte în Dobrogea, cu toate că era
ocupată de romani, cu scopul de a sprijini creștinismul care în acea epocă era antiroman;
98. Mitropolit Nicolae Comeanu, op.cit., Creștinismul primar și filozofia antică,
p. 71-81; Ibidem, idem, p. 85-90; Vasile Grecu, Filosofi păgâni și Sibile în vechea noastră
pictură bisericească, în rev. Artă și tehnică grafică, X, decembrie 1939 - martie 1940, p. 29-
40; Nicolae Vătămanu, fflpocrate printre filosofi și sibile în pictura noastră bisericească, în
rev. Biserica Ortodoxă Română, an. LXXXVII, nr. 7-8 iulie- august 1969, p. 838;
99. Mitropolit Nicolae Comeanu, op.cit., p. 14: Importanta scrierilor patristice;
M. Pfislaru, Valoarea scrierilor patristice și folosul ce rezultă din studiul și lectura lor,
Rîmnicul Vîlcii, 1933 și Teodor M. Popescu, Necesitatea studiilor istorice și patristice în
Biserica Ortodoxă, în Rev. Studii teologice, an. VUI, vol. II, 1940, p. 6- 32; T.M. Popescu,
Istoria creștinismului ca istorie a culturii, București, 1927, p. 22- 40; Ioan G. Coman,
Valoarea literaturii patristice a primelor patru secole în cadrul culturii antice, în rev.Studii
teologice, seria n, an. XXIV, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1972, p. 5-11;
100. Ioan G. Coman, Sfinfii Părinți ca îndrumători ai duhovniciei, în rev.
Mitropolia Banatului, an. XVI, nr. 4-6, aprilie-iunie 1966, p. 191-200; A. Băcescu,
însemnătatea studierii vieții și scrierilor Sfinților Părinți din punct de vedere educativ, în rev.
Luminătorul, Chișinău, an. LVI, nr. 5, martie 1923, p. 1;
101. Actele martirice, Ed. I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 241-251: în Scythia
Minor apar un număr mare de martiri la Tomis, Axipolis, Dongeția, Durostorum,
Noviodunum, etc.;
102. Generațiile tinere, cititorii acestei căiți suntem siguri că multi vor merge și
vor alege acest drum;
103. Cu toate că izvoarele consemnează acest lucru, ipoteza despre “invazia
slavă” a minimalizat, a ocolit prezentarea acestui adevăr istoric: bulgarii s-au așezat în
mijlocul băștinașilor dacoromâni în 679;
104. Theophanes Confessor, Cronografia, Fontes, II, p. 621; Georgios
Monachos, Cronică succintă, Fontes, n, p. 634-635;
105. Dan Gh. Teodor, Romanitatea carpato-dunăreană și Bizanțul în veacurile