Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

28.03.2024 Views

de oi împânzeau ținuturile, târgurile au cunoscut forfota de odinioară,deșideplasările erau limitate și dacii liberi nu puteau avea acces în provincie. Cutoate aceste realizări, populația mocnea, iar dacii liberi puteau în orice momentsă dea semnalul de atac.Momentul prielnic sosise în anul 117, la moartea neașteptată a luiTraian, când fusese declanșată o luptă din interior de eliberare și un atacputernic, din cele două părți, din exterior 33 . Acest război, după cum se arată, n-afost o năvălire de jaf, ci un atac militar bine organizat, gândit din timp, printr-oacțiune concomitentă. Atacul dacilor liberi asupra teritoriului ocupat de romanis-a produs din două direcții: de la răsărit, prin Moldova și Muntenia, atacauroxolanii, iar la apus, prin Banat, loveau iasigii. După D. Tudor a existat oînțelegere pentru un iureș concomitent. In războiul declanșat prin surprindere, afost omorât guvernatorul provinciei, C. lulius Quandratus Bassus, om cu mareprestigiu și experiență în lumea romană. Războiul din 117-118, pornit dininterior de către băștinași iar din exterior prin dacii liberi, ca forță principalăroxolanii și iasigii, a dat posibilitatea lui Hadrian să-și întărească convingereadespre puterea popoarelor nord tracice și să-și fixeze, în consecință, strategiacorespunzătoare. Lovitura dată imperiului a fost aspră, dar pentru Hadrian n- afost o surpriză, de aceea a renunțat la politica inflexibilă a lui Traian aplicânduna conciliantă, de pace 34 .2.4. Publius Aelius Hadrianus (117-138)Hadrian a dus tratative cu dacii liberi și s-au înțeles să le plăteascăstipendii 35 . lasigilor le-a facilitat unele avantaje comerciale,în primul rândaccesul la sarea transportată pe Mureș. Din Dacia, Hadrian vroia să se retragă.Faptul că a renunțat nu se datorează atât de mult sfaturilor primite, ci maicurând din interese majore economice și, poate, ca respect față de Traian,nedorind să-i umbrească aureola geniului său 36 .Hadrian, după ce se hotărâse să păstreze provincia, a trecut la unelemăsuri organizatorice social-administrative și militare. A bifurcat împărțireaadministrativă și militară în Dacia Superior și Dacia Inferior, 37

mai târziu, în 123, a format Dacia Porolissensis. A permis comerțul băștinașilorcu dacii liberi în cele trei provincii și a promovat relații de colaborare maistrânse cu reprezentantii obștilor sătești și meșteșugărești (fig. 13).Fig. 13. Reorganizarea politico-administrativă și militară a provinciei Dacia în anii 118-122(IMPR).A adus modificări în sistemul de apărare și de distribuire a trupelor,dând mai mare atenție celor auxiliare care erau răspândite printre autohtoni șicolaborau zilnic cu ei. Recrutarea, pentru armata staționată activă și auxiliară,se făcea din rândul tinerilor băștinași. Pentru a se asigura legăturile comerciale,a organizat puncte vamale, în cele trei regiuni, iar pentru legătura cu sudulDunării a reparat podul lui Traian și a fixat o vamă pe lângă paza podului 37 .Prin măsurile luate populația de la sate și orașe a cunoscut prosperitatea și acolaborat cu administrația romană. Insă dacii liberi, după acest eșec, au reflectatdin nou asupra celor spuse de Decebal și s-au unit pentru un scop național:blocarea expansiunii Imperiului Roman spre nord și slăbirea lui.38

de oi împânzeau ținuturile, târgurile au cunoscut forfota de odinioară,deși

deplasările erau limitate și dacii liberi nu puteau avea acces în provincie. Cu

toate aceste realizări, populația mocnea, iar dacii liberi puteau în orice moment

să dea semnalul de atac.

Momentul prielnic sosise în anul 117, la moartea neașteptată a lui

Traian, când fusese declanșată o luptă din interior de eliberare și un atac

puternic, din cele două părți, din exterior 33 . Acest război, după cum se arată, n-a

fost o năvălire de jaf, ci un atac militar bine organizat, gândit din timp, printr-o

acțiune concomitentă. Atacul dacilor liberi asupra teritoriului ocupat de romani

s-a produs din două direcții: de la răsărit, prin Moldova și Muntenia, atacau

roxolanii, iar la apus, prin Banat, loveau iasigii. După D. Tudor a existat o

înțelegere pentru un iureș concomitent. In războiul declanșat prin surprindere, a

fost omorât guvernatorul provinciei, C. lulius Quandratus Bassus, om cu mare

prestigiu și experiență în lumea romană. Războiul din 117-118, pornit din

interior de către băștinași iar din exterior prin dacii liberi, ca forță principală

roxolanii și iasigii, a dat posibilitatea lui Hadrian să-și întărească convingerea

despre puterea popoarelor nord tracice și să-și fixeze, în consecință, strategia

corespunzătoare. Lovitura dată imperiului a fost aspră, dar pentru Hadrian n- a

fost o surpriză, de aceea a renunțat la politica inflexibilă a lui Traian aplicând

una conciliantă, de pace 34 .

2.4. Publius Aelius Hadrianus (117-138)

Hadrian a dus tratative cu dacii liberi și s-au înțeles să le plătească

stipendii 35 . lasigilor le-a facilitat unele avantaje comerciale,în primul rând

accesul la sarea transportată pe Mureș. Din Dacia, Hadrian vroia să se retragă.

Faptul că a renunțat nu se datorează atât de mult sfaturilor primite, ci mai

curând din interese majore economice și, poate, ca respect față de Traian,

nedorind să-i umbrească aureola geniului său 36 .

Hadrian, după ce se hotărâse să păstreze provincia, a trecut la unele

măsuri organizatorice social-administrative și militare. A bifurcat împărțirea

administrativă și militară în Dacia Superior și Dacia Inferior, 37

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!