Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

limbilor: macedoarmâne, istroromâne, meglenoromâne și albaneze];
115. A. Ubicini, Les origines de l’histoire Roumaine, Paris, 1886, p. 108; mai
spune un lucru important: românilor li s-a furat nu numai limba ci și istoria (!?);
116. Huszti Andrâs, d es UJf Dacia, Bdtsben, 1791; Felix Colson, Nationalite et
regeneration des paysans moldo-valaques, Paris, 1862; J.A. 'Willant, La Roumanie ou
histoire, langue, litterature, orographie, statistique des Roumains, Paris, 1884; B.G. Niebuhr,
Kleine historische undphilologische Schriften, Bonn, 1828; Louis Leger, Histoire de l
Autriche-Hongrie depuis les origines jusqu 'â l 'annee 1878, Paris; Rudolf Bergner,
SiebenbUrgen, Leipzig, 1881; LA. Gebhardi, Geschichte des Reichs Hungam und der domit
verbunden Staaten, I, Leipzig, 1778; S. Pelloutter, Histoire des Celtes et particulierement des
Gaulois et des Germains, Paris, 1771; J.F. Neigebaur, Beschreibung derMoldau und
Walachei (Cronologie), Breslau, 1854; J. Jung, Roemer und Romanen in der Donaulândem,
Innsbruck, 1887; Cari Patsch, Der dacische Grosstaat des Burebista, Viena, 1932;
117. DEX, 1975;
118. Problema poate fi clarificată numai după cercetarea fiecărui termen presupus
slav din DEX, această situație nu mai poate fi lăsată la voia întâmplării;
119. Istoria limbii române, Academia RSR, II, 1969, Comitetul general de
coordonare: Acad. Al. Rosetti;
120. Idem, p. 327-331;
121. LI. Russu, ER, p. 241-245;
122. Acest sentiment de afinitate și de admirație față de cuvintele arhaice, uimirea
că ele sunt catalogate de către slaviști drept slave, a fost un imbold pentru abordarea și
cercetarea elementelor autohtone... ;
123. DDA, 1976;
124. Teza lingvisticii slave despre geneza romanității răsăritene n-a permis
aplicarea criteriilor istorico-lingvistice pentru găsirea elementelor de substrat;
125. ILR, H, 1956, p. 319;
126. G. Reichenkron, VorrdmischeBestandteiledesRumânischen,I,B, 1958; LI.
Russu, ER, p. 62-63; A. Vraciu, LDG, 1980, p. 145-150; A. Berinde, S. Lugojan, Contribuții
.... Timișoara, 1984;
127. LI. Russu, ER, p. 30;
128. DEX, DDA;
129. ILR,H, 1969, p. 319;
130. în această comparație se poate include dalmata, albaneza, greaca veche,
369
etc.; ILR, □, p.320; A. Berinde, S. Lugoj an, Contribuții la cunoașterea limbii dacilor,
Timișoara, 1984, s-a folosit ca termen de comparație sanscrita, pe baza ILR, n, p.320;
131. Grigore Brâncuș, Vocabularul autohton al limbii române, 1983; Termenii
care aparțin unui idiom autohton, 89 la număr, sunt: abure, argea, baci, balaur, balegă, baltă,
barză, bască, bile, bîr, brad, brânză, brîu, brusture, buc, bucură, bunget, buză, căciulă,
călbează, căpușă, cătun, ceajă, ciroră, cioc, ciucă, ciuf, dump, ciupi, ciut, coacăză, copac,
copie, curpen, cursă, droaie, druete,fifrună, fluier, gard, gata, ghimpe, ghionoaie, ghiuj,
grapă, gresie, groapă, grumaz, grumz, gușă, haneș, jumătate, lete, leurdă, mal, mare,
mazăre, măgar, măgură, mărar, mănz, moș, mugure, murg, mușcat, năpârcă, noian, pîriu,
pupăză, rață, rinză, sarbăd, scăpăra, scrum, sîmbure, spînz, strepede, strugure, strungă,
șopîrlă, stiră, țap, fanc, țeapă, urdă, vatră, viezure, zară, zgardă',