Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
atunci, de 700.000 de oșteni, condusă de Darius 20 . Aurul capturat de cătreromani de la daci n- a fost aurul lui Decebal, ci tezaurul rămas de la strămoșiilor. Aurul a fost adunat sute și sute de ani, poate milenii, din râurile și minelede aur ale Daciei, el n-a fost capturat prin războaie 21 . Herodot scria “Agatârșiisunt ... bărbații cei mai gingași și poartă mereu podoabe de aur”. Podoabelelucrate de către meșteșugarii autohtoni sunt descoperite azi de către arheologieși sunt documente autentice în acest sens.Roma știa că Decebal a fost învins, deci nu mai putea fi vorba decontinuarea luptelor, exact ceea ce voia și gândea Traian. De aceea a renunțatsă lupte pentru cucerirea celorlalte ținuturi dacice. Dar, în al doilea rând, față deRoma trebuia să se prezinte cu o Dacie supusă, care în realitate nu era, de aceeaTraian și-a propus să grăbească procesul de organizare a teritoriului ocupat.Hotărâre care l-a făcut să-și încalce cuvântul față de conducătorii formațiunilorteritoriale vecine, care au stat neutri în timpul luptelor dintre Decebal și Traian.Acceptând acest final,a trecut la fapte. A fost nevoit să rămână un an de zile înteritoriul ocupat,ca să-l transforme în provincie romană 23 . Istoria recunoaște căeste unicul caz când un împărat roman rămâne un timp atât de îndelungat ca săorganizeze un teritoriu supus. Traian n-a acceptat nici un compromis, erahotărât să facă ordine cât mai repede, îl aștepta a doua misiune istorică din viațasa: cucerirea Orientului. In prima etapă a distrus instituțiile suprastructurii dace.Cetățile din complexul defensiv din zona Orăștiei împreună cu așezările civiledin jur. Capitala statului Dacia, Sarmisegetuza, a fost dărâmată. Centrele,sanctuarele și lăcașurile de cult au fost distruse. S-a urmărit destrămarea unitățiispirituale a autohtonilor 24 ’. Se pune întrebarea unde a plecat tagma preoțească?cu o tradiție atât de veche și influentă în rândul poporului dac 24b . Ce s-a33 întâmplat cu aristocrația militară? în mod sigur, unii au rămas alături depopor ’’acoperiți”, la început, în cadrul Obștii sătești, iar alții au luat drumulspre frații lor din Dacia liberă. Se pune, din nou, întrebarea unde și-au găsitrefugiul? Răspunsul se poate da pe baza izvoarelor literare, istorice, epigraficeși arheologice 25 . Tagma preoțească (în frunte cu Vezinas), o parte însemnată, aluat drumul pribegiei după ce li s-au distrus sanctuarele. Dacă au dus cu ei, saunu, tăblițele păstrate în Muntele Gugu nu se știe, în mod cert însă au fost atrașide un alt centru spiritual, religios. Cei rămași s-au răspândit la sate, în obștilesătești, unde erau protejați. Aristocrația militară nu putea să-și permită o astfelde acțiune, ea trebuia să fie aptă de luptă și cât mai aproape de dușman.Aristocrația războinică s-a retras din fața romanilor găsindu-și un refugiu lafrații lor, dacii rămași liberi. Fiind supărați pe carpi, iasigi, roxolani, costoboci,quazi, geți s- au apropiat de frații lor din Munții Păduroși și nordul Moldovei 26 .Oriunde s-ar fi aflat, ei au fost promotorii, inițiatorii luptei,nu numai de
eliberare a teritoriilor ocupate, ci și a luptei împotriva Imperiului Roman 27 .Fig. 11. Ulpia Traiana Sarmisegetuza. ForaiDistrugerea suprastructurii a creat o panică în rândul băștinașilor34 dar și în spațiul dacilor liberi. Pentru a se menține liniștea și pentru a seînăbuși orice împotrivire sau acțiune de rezistență, Traian era conștient defaptul că trebuie să cucerească de partea sa, în primul rând, nu aristocrațiamilitară și teologică, ci poporul, care avea însemnătate mare în realizareapoliticii sale. Traian a căutat să atragă de partea romanilor, populația autohtonă.Contrar atitudinii dure față de suprastructură a fost mai larg față deinfrastructură, față de obștile sătești. A comunicat peste tot, în cel maiîndepărtat cătun, sfârșitul războiului nedrept și dur. Romanii nu au nimic cupoporul, dacii sunt considerați frați. S-a promis o viață nouă, în siguranță șipașnică. Se urmărea cucerirea încrederii populației și angajarea ei în munciletradiționale, ca și atragerea populației care era refugiată în munți, să coboare lagospodăriile lor. Traian n-a distrus tradițiile Obștei, ci, din contră, le-a protejat.Din ordinul lui Traian s-a desfășurat un recensământ al populației, caselor,terenurilor, pădurilor și minelor, s-a realizat cadastrarea pământului. După ce acunoscut situația reală: numărul așezărilor rurale și urbane, a târgurilor,terenurilor arabile, pădurilor și minelor, numărul populației, a vitelor, oilor etc.,având în față oglinda resurselor umane și materiale, a trecut la organizarea provincieiîn vederea asigurării exploatării acestor resurse importante 28 . Pentru a-șiatinge scopul, Traian nu se putea baza în coordonarea acestei opere numai pebăștinași, de aceea, așa cum arată Eutropiu, pentru asigurarea exploatării
- Page 1 and 2: AUREL BERINDEGENEZA ROMANITĂȚII R
- Page 3 and 4: GENEZAROMANITĂȚIIRĂSĂRITENEDin
- Page 5 and 6: aAARAC MIActa Arch HungActa MN Și
- Page 7 and 8: EAIVR= Enciclopedia Arheologiei și
- Page 9 and 10: SCIVSCIVASCLSCNscr. skr.SHA si.slav
- Page 11 and 12: Prin cercetarea de față am urmăr
- Page 13 and 14: et studio).14CAPITOLUL 1TEZE DESPRE
- Page 15 and 16: Dioclețian numește Sciția Mică,
- Page 17 and 18: popoarelor din nordul Dunării. In
- Page 19 and 20: următoarea idee: în lingvistică
- Page 21 and 22: dacilor” 44 .1.4. Școala lingvis
- Page 23 and 24: cu 49.649 de cuvinte, împărțite,
- Page 25 and 26: 1.5. Geneza traco-romanică a roman
- Page 27 and 28: obținut avantaje remarcabile, ocup
- Page 29 and 30: lapidar că Sciția a fost, pentru
- Page 31: Datorită războaielor îndelungate
- Page 35 and 36: Traian a crezut căprin opera lui d
- Page 37 and 38: mai târziu, în 123, a format Daci
- Page 39 and 40: dat în mare primejdie fiind atacat
- Page 41 and 42: conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
- Page 43 and 44: introduc responsabilitățile colec
- Page 45 and 46: exterior, la Dunărea de Jos, se î
- Page 47 and 48: administrative, iar legiunile erau
- Page 49 and 50: dacilor 63 . Statul format din prov
- Page 51 and 52: Dar generalii care conduceau trupel
- Page 53 and 54: Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
- Page 55 and 56: tendențios de către unele cercuri
- Page 57 and 58: Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
- Page 59 and 60: asigurat numai printr-o alianță c
- Page 61 and 62: moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
- Page 63 and 64: morale erau păstrate de către o c
- Page 65 and 66: Considerăm că atunci, în acea no
- Page 67 and 68: 67Galeriu se stinge de o boală inc
- Page 69 and 70: Bizanț. La intrarea de sud a Helle
- Page 71 and 72: dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
- Page 73 and 74: Imperiului Roman.Constantin, iniți
- Page 75 and 76: 2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
- Page 77 and 78: pricinuită de armata getogoților,
- Page 79 and 80: romană să aibă un caracter gener
- Page 81 and 82: colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
eliberare a teritoriilor ocupate, ci și a luptei împotriva Imperiului Roman 27 .
Fig. 11. Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Forai
Distrugerea suprastructurii a creat o panică în rândul băștinașilor
34 dar și în spațiul dacilor liberi. Pentru a se menține liniștea și pentru a se
înăbuși orice împotrivire sau acțiune de rezistență, Traian era conștient de
faptul că trebuie să cucerească de partea sa, în primul rând, nu aristocrația
militară și teologică, ci poporul, care avea însemnătate mare în realizarea
politicii sale. Traian a căutat să atragă de partea romanilor, populația autohtonă.
Contrar atitudinii dure față de suprastructură a fost mai larg față de
infrastructură, față de obștile sătești. A comunicat peste tot, în cel mai
îndepărtat cătun, sfârșitul războiului nedrept și dur. Romanii nu au nimic cu
poporul, dacii sunt considerați frați. S-a promis o viață nouă, în siguranță și
pașnică. Se urmărea cucerirea încrederii populației și angajarea ei în muncile
tradiționale, ca și atragerea populației care era refugiată în munți, să coboare la
gospodăriile lor. Traian n-a distrus tradițiile Obștei, ci, din contră, le-a protejat.
Din ordinul lui Traian s-a desfășurat un recensământ al populației, caselor,
terenurilor, pădurilor și minelor, s-a realizat cadastrarea pământului. După ce a
cunoscut situația reală: numărul așezărilor rurale și urbane, a târgurilor,
terenurilor arabile, pădurilor și minelor, numărul populației, a vitelor, oilor etc.,
având în față oglinda resurselor umane și materiale, a trecut la organizarea provinciei
în vederea asigurării exploatării acestor resurse importante 28 . Pentru a-și
atinge scopul, Traian nu se putea baza în coordonarea acestei opere numai pe
băștinași, de aceea, așa cum arată Eutropiu, pentru asigurarea exploatării
Change language