Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

roumaine, 1968; Trakijskijat ezik, \9Ti și multe alte opere.; H. M. Danov, Iz drevnata
ikonomiceska istoria na zapadnoto Vernomorie do ustanoviava neto na rimskoto vladicesstro
(Din vechea istorie economică a țărmului apusean al Mării Negre până la instauarea stăpânirii
romane), 1938/1939; Zapadniat briag na Cema More v drevnostta (Țărmul apusean al Mării
negre în antichitate), 1947;
341
Kăm starata istoria na sozopol, zapadnoto Cemomorie i Trakia. Kăm svedeniata na Aristotel
za sterile traki (Despre vechea istorie a Sozopolei a Urmului apusean al Mării Negre și a
Traciei. Despre mărturiile lui Aristotel asupra vechilor traci), 1948; Kăm materialna kultura
na rakiitite prez Omirovata epoha (Despre cultura materială a tracilor în epoca homerică),
1947/1948; Tracia antică, 1976, etc. Mai amintim: K. Vlahov, Das thrakische Wort para und
seine Deutung, \ 9Sl\Morfologicino-sintaticini denni za ezika na predslavianskiat substrat v
nășite zemi (Date morfologice-sintactice despre limba tracilor-substratul preslav din teritoriile
noastre), 1967 ș.a.; I. V. Duridanov, Thrakisch-dakische Studien, Ezikăt na trakite, Sofia,
1976, etc. Bulgarii și-au creat o pleiadă de cerceUtori valoroși: R. Popov, Iv. Găbălov, H.
Filov, V. Mikov, M. Mirev, P. Petev, B. Nikolov, N. I. Merpert, N. Koicev, T. Gherasimov,
T. Kovaceva, M. Cidikova, G. Mihailov și încă mu Iți cărturari de valoare;
91. V. Mikov, Nadpisăt not karanovo-nai-drevnata pismenont v Europa', G. I.
Gheorghiev, Datirovka i sravnemie s drughipodibni nadpisi (Datarea și compararea cu alte
inscripții similare); VI. I. Gheorghiev, Pismenite znafi ot Karanovo (Semnele grafice de la
Kamovo) tratate, în Arheologia, 1969, fas. I, p. 4-12; H. M. Danov, Tracia antică, p. 190;
92. H. M. Danov, op. cit., p. 191;
93. Bonfante, A note on the Samothracian language, în Hesporia, XXIV, 1955, p.
101-109; VI. Gergiev, Trakiiskit ezik, Sofia, 1957. Karl Lehmann, op. cit., p. 93-100; Savanții
bulgari compară descoperirile din Bulgaria cu cele din Yugoslavia în apropierea lacului
Lepen și cu cele din România; H. Jirov, consideră, Peninsula Balcanică patria străveche a
vechilor sumerieni: Bakanskiat poluostrov-prarodina na drevnite sumeri, în revista Nauka i
tehnika, Sofia, 1971, nr.10, p. 21-22;
94. Fr. Heichelheim, DieAuswârtigeBevdlkerung im Ptolomâerreich, în Arch. Fiir
Papyrusforschung, DC, 1928-1930, p. 47-55; M. Launey, Recherches sue les armees
bellenitiques, Paris, I, 1949, II, 1950; Gh. Mihailov, Les Thraces an Egypte, în Linquistiche
Balkanique, XIII, Sofia, 1969; V. I. Avdiev.Jpan'/ia legăturilor economice și culturale dintre
Egipt și țările vecine în epoca arhaică, 1969; După H. M. Danov, “Tracia și mai ales
regiunile ei de pe țărmurile Mării Egee și ale Mării Marmara au putut să stabilească legături
cu Egiptul mai devreme decât regiunile din Caucaz și din Transcaucazia”;
95. a. Silvia Păun, op. cit., p. 18-19;
96. b. Inscripțiile nelatine erau catalogate “străine”, indescifrabile, de aici expresia,
pe care au învățat-o toți, “nu avem texte”; A. Bucurescu, Dacia secretă, București,
1998, prezintă peste o sută de inscripții geto-dacice, unele scrise cu alfabetul latin;
1. .1.1. Rusu, op. cit., p. 51;
96. B. P. Hasdeu, erudit de renume universal, a luat cea mai categorică atitudine
față de verdictul “dispariției’limbii și a neamurilor tracice: Istoria critică a românilor,
București, ed. 1984; Etymologicum Magnus Romaniae, vol. 1, 2, 3, ed. 1972/74/76; Cuvente
den Bătrîni, vol. I, II, HL, ed. 1983/1984/1984; Th. Capidan, Limbă și cultură, 1943; I. I.
Rusu, Limba traco-gefilor, Timișoara, 1980; A. Berinde, S. Lugojan, Contribuții la
cunoașterea limbii dacilor, Timișoara, 1984;
97. vezi nota 89; bulgarii, în topul Tracologiei, ocupă locul I;