Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

82. Idem, ibidem, p. 69;
83. Amintim inscripțiile trace, descoperite de către arheologii americani, din
insulele Samotrace. Vezi: Karl Lehmann, Journal of the American school of classical studies
of Athens, 1995, p. 93-100; V. Georgiev, Trakiiskiit ezilc, Sofia, 1957; M. Danov, Tracia
Antică, București, 1976, la p. 191 arată: “Limba greacă are meritul de a fi păstrat un mare
număr din resturile lingvistice ale tracilor din cele mai vechi timpuri... despre felul cum suna
pentru greci limba tracă, respectiv dialectele ei, ne putem da seama cu
340
anumită siguranță după modul în care încă din secolul al VIII-lea î.e.n., dacă nu și mai
devreme, grecii au redat în limba lor o serie de elemente toponimice trace și mai ales
onomatologice în general. Firește, nu trebuie să scăpăm din vedere că denumirile trace de
munți, râuri, locuri, localități, unelte, instrumente muzicale, animale, plante etc. la care ne
referim, sunt redate cu litere grecești. După cum arată rezultatele cercetărilor din acest
domeniu, scrierea greacă n-a putut reda însă cu totul exact particularitățile specifice ale
foneticii trace”. Constatare valoroasă în cercetarea inscripțiilor tracice;
84. VI. Gergiev, Trakiiskiiat ezik, Sofia, 1957; Idem, Tălkuvanete na starunnia
trakiiski nadpis ot selo Kiolmen, Preslavska (Interpretarea străvechii inscripții din satul
Kiolmen, districtul Preslav), în Arheologia VII, 1965; H. M. Danov, Tracia antică, p. 192: “...
este posibil ca această inscripție să provină realmente din epoca arhaică, eventual cel mai
târziu din primele decenii ale epocii clasice. Apreciem aceasta pomind de la forma literelor și
de la faptul că s-a folosit scrierea în-bustrophedon, ceea cc indică o perioadă foarte timpurie.
Astfel inscripția de la Kiolmen trebuie considerată drept cel mai vechi text trac din interiorul
Bulgariei, redat cu litere grecești”. După părerea savanților bulgari inscripția reprezintă un
text de origine daco-moesiană sau tracă. Prin construcția și forma sa mormântul de la
Kiolmen amintește pe cele trace din necropola de lângă satul Ravna și cu cele din districtele
Sofia.”;
85. C. B. Stefanoski, Comunicare la Simpozionul internațional dedicat zilei
Naționale a României, 27-29 Noiembrie 1992, Timișoara; Idem, Limba traco-dacă fondul
limbilor indo-europene, Timișoara, 1995, p. 56-60;
86. Idem, ibidem, p. 48-62;
87. Idem, ibidem, p. 81-85;
88. Idem, ibidem, p. 68-70;
89. A. Bucurescu, Dacia secretă, București, 1998, p. 14-15;
90. Cărturarii bulgari, printr-o muncă titanică, au ridicat prestigiul cercetărilor
tracice la nivel universal. Amintim: G. I. Kațarov, Bităt na starite traki spared klasiceskite
pisateli (Modul de viață al vechilor traci după scriitorii calsici), 1913, Trakiiskite Bessi (Besii
din Tracia), 1924; Proizhod Ipărv razfvet na Odriskoto țarstvo v crevna Trakiia (Origine și
prima înflorire a regatului odrișilorîn Tracia antică), 1933; Prinos Kăm istoria ta na drevna
Trakiia (Contribuții la istoria Tracici antice), 1954; Theace, 1930; Kăm starta istoria na
Dolnostrumskata oblast (despre istoria veche a regiunii Strumei inferioare), 1945; Roliata na
starite traki v predistoriata i protoistoriata na Balkanskiia poluostrov iMala Azia (rolul
vechilor traci în preistoria Peninsulei Balcanice și a Asiei Mici), 1925 și altele; D. Detschev,
Die Thrakischen Sprackreste, Wien, 1957 ș.a.: VI. Georgiev, Introduzione alia storia dell
lingue indoeuropee, Roma, 1966; Trakijskijat ezik, Sofia, 1957; Văprosi na bălgarskata
etimologia, Sofia, 1958; Dakisches Substrat in der rumănischen Lautlehre, 1960; Thracen et
Illyrien, 1963; Zum dakischen, 1965; Zum Thrakischen, 1966; La linquistique balkanique et
la lanque roumaine, 1968; Trakischen, 1966; La linguistique balkanique et la langue