Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

magyarositsuk a vezetekneveket?, Budapest, 1898 (ed. a doua). Acest succes formidabil, unic
în Europa, a asigurat formarea statului național maghiar în 1919;
63. Nostalgia se manifestă prin considerarea Tratatului de pace de la Trianon
(1920) o “nedreptate istorică”. în realitate s-a eliberat certificatul de naștere unui stat maghiar
în Europa, pe teritoriile istorice care aparțin unor popoare europene. Mulți istorici consideră
că fluturarea nemulțumirii se face deoarece ce-i care se agită sunt conștienți de faptul că
nedreptatea s-a făcut pentru austrieci și dacoromâni și pentru ca ei să tacă, ungurii vor căuta
să fie mereu nemulțumiți. După unii, maghiarii ar trebui să pună Tratatul de la Trianon în
ramă de aur și să caute să fie europeni și să se renunțe la nostalgia imperială, austriecii o
făcuseră încă din 1918. Această nostalgie face ca și astăzi să se manifeste unele rămășițe din
doctrina rasistă prin care s-a demolat Imperiul Habsburgic: în teritoriile fostului imperiu
(Austria, Slovacia, Serbia, Croația, Ucraina, România) limba maghiară să fie privilegiată,
dacă se poate să devină chiar a doua limbă oficială, vorbitorii de limbă maghiară să primească
o legitimație specială etc. Cu aceste idei rămășițe a unei ideologii imperialist-rasiste nu se
poate crea o Europă Comună și Unită. Frica că națiunea maghiară s-ar putea destrăma,
deoarece slovacul, sârbul, românul sau evreul care în 1907 vorbeau limba maghiară și au
primit nume maghiare s-ar putea ca în 2001 urmașii lor să nu se mai considere maghiari, este
inutilă. Am intrat într-o altă Europă, a Mileniului IE, când prietenii poporului maghiar credem
că se va renunța la doctrina imperialist-rasistă în favoarea Europei;
64. La congresul al V-lea al Partidului Comunist din România (1929) printre
obiectivele fixate unele erau inspirate din doctrina “imperialist rasistă” creată în 1867 de către
iredentismul maghiar pentru destrămarea imperiului Austriac, aceste obiective
333
urmăreau destrămarea statului unitar român, distrugerea culturii și civilizației romanității
răsăritene: limbă, școală, biserică, instituții etc.;
65. în perioada 1945-1959, în România s-a instaurat cea mai dură teroare
comunistă din Europa. Obiectivele fixate, de către komintemiști, le-au realizat concret prin
eliminarea a peste 500.000 de cărturari, preo(i, ofițeri, scriitori, oameni de cultură, toată elita
intelectuală a țării practic a fost lichidată în temnițele kominterniste din România. Sute de
biserici și case de cultură ori monumente istorice au fost demolate, urmele arheologice ale
patrimoniului cultural național distruse etc.;
66. Se știe că și după anul 1964, după instaurarea regimului totalitar, până la
revoluția din 1989, cultura era supravegheată, cenzurată și condusă de către reprezentanți
komintemiști din partidul comunist.
Capitolul 4
1. Numele folosit, din vechime, era de armân (DDA). Termenul de aromân s- a
generalizat la nordul Dunării, la dacoromâni, în timpul Imperiului otoman când armânii și-au
găsit adăpost în Țările românești. Grecii, la sosirea lor în Peninsula balcanică, în secolele XK-
XVin î.e.n., numeau populația tracică băștinașă Armini, Aramei etc. sau cu numele generic
dePleasgi, Pelași. în secolul al V-leaî.e.n., după războiul peloponezian, Tracia s-a împărțit în
două: Tracia și Macedonia. Armânii băștinași în Macedonia și-au luat numele de macedoneni
(sau macedoarmâni). Noi vom folosi termenii macedoarmân, armân sau aromân; Th. Capidan,
Macedoromânii, București, 1942, p. 10-12;
2. Romanii, în sec. II îe.n., au găsit în Tracia și Macedonia două state dinte cele
mai civilizate: Th. Mommsen, Istoria romană, vol. IV, București, 19991, p. 96- 123;