noastre; Edward Gibbon, Istoria, H, p. 201-212;321170. DVIR, p. 43; Jordanes, Getica', I. Bona, Imperiul hunilor, 1991; Exagerăriledespre „Imperiul” hunilor se fac mai mult în secolul al XX-lea;171. Socrates, Hist. VII, 18, 23; Jordanes, Getica, 45; ECR, p. 105172. G. Ostrogorsky, Histoire, 183-194, 204-206, 230-233, 268-187; IstoriaRomâniei, I, 1960, p. 759; ECR, p. 426; Imperiul Romano-Trac, p. 102-109;173. EAIVR, H, p. 306-307; Imperiul Romano-Trac, p. 104;174. ECR, p. 826-827; E. Stein, Histoire, I, p. 358-364; Imperiul Romano- Trac,p. 104-108;175. ECR, p. 545-546;176. Jordanes, Getica, ECR, p. 545-546;177. ECR, p. 761;178. ECR, p. 545-546; Imperiul Romano-Trac, p. 106-107;179. Istoria Imperiului Bizantin, p. 21; Imperiul Romano-Trac, p. 114-116;180. DID, II, 409-414; C. Scorpan, în Pontica, 11, 1978; Imperiul Romano- Trac,p. 133-139;181. Istoria Imperiului Bizantin, p. 22; DIVR, p. 33; în Constituția lui Anastasius,în anul 500, decreta transformarea micilor proprietari de pământ în sclavi devenind „sclavipământului pe care s-au născut și pe care n-aveau dreptul să-l părăsească: DID, n, p. 412-448;E. Stein, Histoire, n, p. 207-208; Cod. lust., H, 48, 19, 23;182. C. Capizzi, L'imperatore Anastasis 1 (491-518), Roma, 1956; Vitalian aprofitat de starea de nemulțumire generală a țăranilor a sclavilor pământului care s-au revoltatși s-a rupt de sub tutela imperiului refuzând să mai plătească birurile: Marcellianus Comes,Cronica, Cf. Fontes, II, p. 359-370. Grupuri de sclavi treceau Dunărea și se atașau celor dinsud; se alăturau lui Vitalian; toți erau de același neam;183. EAIVR, I, p. 68, col. 1-2;184. Istoria Imperiului Bizantin, p. 24-25; DID, II, 414-415; DIVR, p. 351- 352;Imperiul Romano-Trac, p. 144-153;185. Procopius din Caesarea, Istoria secretă, București, 1972; Imperiul Romano-Trac, p. 153-214;186. Istoria Imperiului Bizantin, p. 25-26; Charles Diehl, Imperiului Bizantin,Craiova, 1999, p. 35-40; Idem, Figuri bizantine, II, p. 355-384;187. Istoria Imperiului Bizantin, p. 26-27; E. Stein, Histoire, II, p. 402-417; ECR,p. 229; Charles Diehl, Istoria, p. 48-51;188. Ibidem, p. 27; Procopius din Caesarea, Despre Zidiri, Cf. Fontesp. 459-471;189. Se revitalizează comerțul cu aur, fier, sare în special; Câmpia Dunării devinegrânarul Bizanțului; Edward Gibbon, Istoria, n, p. 225-271;190. Istoria Imperiului Bizantin, p. 30-32; Charles Diehl, Istoria, p.41-45;191. lustinian fidel politicii sale sociale prevedea în Pragmatica Sancțiunereîntoarcerea colonilor și sclavilor, eliberați de regele ostrogot Totila, la vechii lor stăpâni;189a. PseudoCaesarios din Naziaz, Cf. Fontes, n, p. 483; Procopius din Caesarea,Despre războaie, Cf. Fontes, II, p. 449, descrie comportamentul cetelor de sclavi care prădaupe cei bogați „Sclavii pe cei care-i prindeau nu-i omorau cu paloșul, sau cu lancea, sau vreun
alt mod, ci înfigeau în pământ pari, pe care-i ascuțeau bine de tot, și după aceea așezaudeasupra cu nespusă tărie, pe nefericiți, le băgau vârful parului în mijlocul șezutului, îlîmpingeau până în măruntaie și-i omorau în felul acesta”. Obiceiul322getilor din Oltenia și Muntenia s-a păstrat până la Vlad Țepeș;189b. Sclavii aveau mult pământ, locuiau pe ambele maluri ale Dunării. Trăiau dinvechime în rânduială democratică, treburile lor, atât cele prielnice cât și cele neprielnice, sunttotdeauna dezbătute de către obști”: Procopius din Caesarea, Despre războaie, Cf. Fontes, n,p. 443. Sclavii trăiau într-o cruntă mizerie, ei nu mai voiau să lucreze pământul. Cei din nordde pe malul Dunării treceau fluviul și prădau Illiria și Moesia. „O ceată de scalvi, nu mai multde 3000 de oameni, trecuseră fluviul Istru fără ca nimeni să li-se împotrivească. Nu luptau, ciprădau. Se întorceau cu vite, oi, grâne, alimente de tot felul ca să nu moară de foame:Procopius din Caesarea, Idem, Vii, 38, 1- 20. lustinian prin Codex lustinianus și cele 158 denoi legi emise a întărit despotismul centralizat și a legiferat sclavia țărănimii (cod. lust., XI,52, 1). Sclavii disperați treceau Dunărea și pricinuiau grozăvii de nedescris. împăratul trimiteîmpotriva lor armată dar nu putea să-i atace, erau risipiți și împrăștiați peste tot. După ceprădaseră se întorceau acasă cu toată prada. Cel dintâi dintre comandanții romani Mundus îiatacă pe geți aduși la starea de sclavi și-i pune pe fugă (Marcellinus Comes, Cronica, Cf.Fontes, II, p. 359190. Novela a XI-lea a lui lustinian din 14 aprilie 535;191. Gh. Ștefan, Justiniana Prima și stăpânirea bizantină la Dunărea de Jos însecolul al VI-lea, în “Drobeta”, 1974, p. 66-68; Dan Gh. Teodor, Romanitatea carpatodunăreanăși Bizanțul în veacurile V-XI e.n., Iași, 1981, p. 11-27;192. Istoria Imperiului Bizantin, p. 34; Procopius din Caesarea, Istoria secretă, p.1972; E. Stein, Historic, II, 275-295; D. Tudor, Oltenia romană, (3), p. 416-474; EdwardGibbon, Istoria, II, p. 231-252;193a. Imperiul Romano-Trac, p. 217-222;193. . Istoria Imperiului Bizantin p. 34-35; Charles Diehl. Istoria, p. 53-56;194. Populația de la sate, sclavii din Tracia și Moesia s-au unit și au prădat pe ceibogați din Tracia și alte ținuturi chiar și Grecia: Menander Protector, Fragmenta, 47, Cf.Fontes, II, p. 517, sclavii, sclavinii erau “cete din populația sărăcită” din cadrul imperiului șide la stânga Dunării. Tiberius nu avea ce să le facă, armata era puțină și nu putea să impunăordinea;195. Menander Protector, Fragmente, 48, Cf. Fontes, II, p. 519. Această acțiuneîmpotriva acelora care din când în când pustiiau pământul din sudul Dunării, care “erau de unneam cu dânșii”, Tiberius voia s-o facă cu mâinile avarilor. Dar cele două neamuri în loc sălupte între ele s-au apropiat mai mult. De fapt Euagrios Scolastul, Istoria bisericii, Fontes II,p. 525-527: 18, 20, p. 170, 4-9 arată: “Avarii sunt de neam scitic, dintre cei care trăiesc încăruțe și sălășuiesc în câmpiile de dincolo de Caucaz”;196. Theophanes Confesorul, Cronografia, Cf. Fontes, n, p. 603; Hanul Baianînarmase neamurile sclavinilor, a țăranilor nemulțumiți, ei luară multă pradă, dar gărzile șiorganizațiile cetățenești îi respinseră;197. . Imperiul Romano-Trac, p. 227-238; S. Brezeanu, op. cit., p. 36;198. . Teofilact Sinocata, Istorii, Fontes, II, p. 539; Theophanes Confesor,Fontes n, p. 608;199. Numai datorită concluziilor celor două teze lingvistice a romanității pure și alingvisticii slave privind geneza romanității răsăritene nu s-a putut susține tracismul expresiei
- Page 1 and 2:
AUREL BERINDEGENEZA ROMANITĂȚII R
- Page 3 and 4:
GENEZAROMANITĂȚIIRĂSĂRITENEDin
- Page 5 and 6:
aAARAC MIActa Arch HungActa MN Și
- Page 7 and 8:
EAIVR= Enciclopedia Arheologiei și
- Page 9 and 10:
SCIVSCIVASCLSCNscr. skr.SHA si.slav
- Page 11 and 12:
Prin cercetarea de față am urmăr
- Page 13 and 14:
et studio).14CAPITOLUL 1TEZE DESPRE
- Page 15 and 16:
Dioclețian numește Sciția Mică,
- Page 17 and 18:
popoarelor din nordul Dunării. In
- Page 19 and 20:
următoarea idee: în lingvistică
- Page 21 and 22:
dacilor” 44 .1.4. Școala lingvis
- Page 23 and 24:
cu 49.649 de cuvinte, împărțite,
- Page 25 and 26:
1.5. Geneza traco-romanică a roman
- Page 27 and 28:
obținut avantaje remarcabile, ocup
- Page 29 and 30:
lapidar că Sciția a fost, pentru
- Page 31 and 32:
Datorită războaielor îndelungate
- Page 33 and 34:
eliberare a teritoriilor ocupate, c
- Page 35 and 36:
Traian a crezut căprin opera lui d
- Page 37 and 38:
mai târziu, în 123, a format Daci
- Page 39 and 40:
dat în mare primejdie fiind atacat
- Page 41 and 42:
conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
- Page 43 and 44:
introduc responsabilitățile colec
- Page 45 and 46:
exterior, la Dunărea de Jos, se î
- Page 47 and 48:
administrative, iar legiunile erau
- Page 49 and 50:
dacilor 63 . Statul format din prov
- Page 51 and 52:
Dar generalii care conduceau trupel
- Page 53 and 54:
Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
- Page 55 and 56:
tendențios de către unele cercuri
- Page 57 and 58:
Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
- Page 59 and 60:
asigurat numai printr-o alianță c
- Page 61 and 62:
moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
- Page 63 and 64:
morale erau păstrate de către o c
- Page 65 and 66:
Considerăm că atunci, în acea no
- Page 67 and 68:
67Galeriu se stinge de o boală inc
- Page 69 and 70:
Bizanț. La intrarea de sud a Helle
- Page 71 and 72:
dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
- Page 73 and 74:
Imperiului Roman.Constantin, iniți
- Page 75 and 76:
2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
- Page 77 and 78:
pricinuită de armata getogoților,
- Page 79 and 80:
romană să aibă un caracter gener
- Page 81 and 82:
colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
- Page 83 and 84:
băștinași, moșeni și domni ai
- Page 85 and 86:
87Dunărea ca punte de legătură
- Page 87 and 88:
august 526. Urmează la tron Athana
- Page 89 and 90:
bogați. A instaurat o teroare în
- Page 91 and 92:
Justinian a întemeiat o cetate cu
- Page 93 and 94:
persană, în favoarea Imperiului B
- Page 95 and 96:
La 3 octombrie 610 Focas este răst
- Page 97 and 98:
care în perioada antică erau ță
- Page 99 and 100:
din sudul Dunării cât și din nor
- Page 101 and 102:
Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
- Page 103 and 104:
construiau poduri, palate, clădiri
- Page 105 and 106:
fost prins, orbit și pus în înch
- Page 107 and 108:
Fig. 28. Inel-pecete al împăratul
- Page 109 and 110:
pentru cruciați. împăratul Baldo
- Page 111 and 112:
3.7. Stingerea dinastiei Asănești
- Page 113 and 114:
păstori și meșteșugari în prel
- Page 115 and 116:
păstoria, prelucrarea lânii și l
- Page 117 and 118:
Fig. 32. Grup de bărbați aromâni
- Page 119 and 120:
erau primiți și sprijiniți în
- Page 121 and 122:
noi state. în primul rând, state
- Page 123 and 124:
128Imperiului Habsburgic. Statul ma
- Page 125 and 126:
Cercetarea de față pornește de l
- Page 127 and 128:
Jopitar, Fr. Diez, P. J. Safarik, H
- Page 129 and 130:
4. 4. Inscripții autohtoneîn etap
- Page 131 and 132:
“Din discuțiile de mai sus rezul
- Page 133 and 134:
Sr.eenn cu val.fonetică ! 1 i 3 ..
- Page 135 and 136:
demonstrează că dacii din partea
- Page 137 and 138:
Peninsula Balcanică, Insulele Măr
- Page 139 and 140:
4.4.12. Pe insula Lemnos (Lemnu) s-
- Page 141 and 142:
1. /\A£AEIEAAEAERIAAKATPOSOEBArOZE
- Page 143 and 144:
brosloveni, jud. Olt) pe o cărămi
- Page 145 and 146:
4.5. Sintetizarea unor concluziiîn
- Page 147 and 148:
istorică importantă care va răm
- Page 149 and 150:
estul și sud-estul Europei, susți
- Page 151 and 152:
Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia
- Page 153 and 154:
la oricare dintre limbile indoeurop
- Page 155 and 156:
păstrat în Muzeul din Sofia. A fo
- Page 157 and 158:
vedere al reprezentării ei grafice
- Page 159 and 160:
Având la dispoziție textul de pe
- Page 161 and 162:
HEKOA = AOKSE “așa” (adv. și
- Page 163 and 164:
că easte multu n himă = pe aici e
- Page 165 and 166:
HIMA “jos, prăpastie, la vale”
- Page 167 and 168:
ancorează geneza sanscritei în Ba
- Page 169 and 170:
Thunman (1746-1778) susținea că a
- Page 171 and 172:
Dunării, pentru români, și în P
- Page 173 and 174:
teza lingvisticii slave, despre gen
- Page 175 and 176:
români sau valahi, iar după provi
- Page 177 and 178:
dacoromânilor în lupta lor împot
- Page 179 and 180:
către latiniști” 54 . Aromânii
- Page 181 and 182:
dialecte și nu limbi de sine stăt
- Page 183 and 184:
teza romanității pure și cea a l
- Page 185 and 186:
păstorii romani din sudul și nord
- Page 187 and 188:
came, blană, lapte, brânză, lân
- Page 189 and 190:
7.1. Percepții preliminareMajorita
- Page 191 and 192:
considerau de origine latină, cu l
- Page 193 and 194:
Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
- Page 195 and 196:
baza cercetării istoriei și limbi
- Page 197 and 198:
continuatoarele limbilor vorbite î
- Page 199 and 200:
migrarea și răspândirea dialecte
- Page 201 and 202:
gîsaku gusac gîscangîska gî’s
- Page 203 and 204:
cronologic, conține numai o parte
- Page 205 and 206:
brenda brenda înăuntrubrenge brSn
- Page 207 and 208:
pajtonj păitescu angajapendă pend
- Page 209 and 210:
Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212:
portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214:
macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216:
învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218:
“Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220:
Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222:
prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224:
autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226:
cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228:
Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230:
autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232:
arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234:
politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236:
scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238:
sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240:
cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242:
slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244:
moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246:
prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248:
lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250:
(mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252:
1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254:
autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
- Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
- Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
- Page 295 and 296: deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
- Page 297 and 298: 41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
- Page 299 and 300: retras și armata și provincialii
- Page 301 and 302: X1I, Timișoara 1995; Ștefan Oitea
- Page 303 and 304: Imperial Mausolea und Consecration
- Page 305: Zosimos, IV,32016, 6; 24,4; 35, 3;
- Page 309 and 310: aristocrației greco-romane care pr
- Page 311 and 312: 5. W. Tomaaschek, Die alten Traker,
- Page 313 and 314: 1. .1. Arginteanu, idem, p. 134-135
- Page 315 and 316: oiganizarea învățământului și
- Page 317 and 318: magyarositsuk a vezetekneveket?, Bu
- Page 319 and 320: 10. Francesco Griselini, încercare
- Page 321 and 322: Inscripția “runică” de pe obi
- Page 323 and 324: din cultura Gârla Mare, sau anumit
- Page 325 and 326: roumaine, 1968; Trakijskijat ezik,
- Page 327 and 328: apere cultura, civilizația și lim
- Page 329 and 330: 10. TLG, p. 417;11. Al-Kașgari, Di
- Page 331 and 332: Arumunen, 2 vol., Leipzig, 1894, 18
- Page 333 and 334: 63. R. Todoran, op. cit., p. 14 și
- Page 335 and 336: etnogeneza românească; LI. Russu,
- Page 337 and 338: 15. Așa se explică păstrarea unu
- Page 339 and 340: (Raport la cel de-al II-lea Congres
- Page 341 and 342: izolarea ei în continuare ar aduce
- Page 343 and 344: 20. A. Bejan, Banatul în secolele
- Page 345 and 346: aprovizionările;... vor fi sechest
- Page 347 and 348: 49. Lingvistica slavă argumenteaz
- Page 349 and 350: 93. Lingvistica slavă dăduse un f
- Page 351 and 352: limbilor: macedoarmâne, istroromâ
- Page 353 and 354: 6. C. Scorpan, op.cit., p. 65-66; v
- Page 355 and 356: 31. Revoluția din 602 deschide dru
- Page 357 and 358:
103; Stelian Brezeanu, Romanitatea
- Page 359 and 360:
explică ușurința prin care fuses
- Page 361 and 362:
V-XI e.n., Iași, 1981, p. 27-31; C
- Page 363 and 364:
compromis cu foștii iconoclaști;3
- Page 365 and 366:
383și Epir, toată romanitatea ră
- Page 367 and 368:
Bejan, Adrian, Banatul în secolele
- Page 369 and 370:
Dunăre, N., Civilizația tradițio
- Page 371 and 372:
Mărghitan, L., Banatul în lumina
- Page 373 and 374:
Popa I. A., Românii și maghiarii
- Page 375 and 376:
Teodor, D.Gh., Continuitatea popula
- Page 377 and 378:
Probus (276-282) ..................
- Page 379 and 380:
Concluzii 1756. Limbi înrudite sau
- Page 381 and 382:
Consilier editorial: Rodica Berinde