Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
132. D. Benea, Dacia sud-vestică în secolele 111-IV, Timișoara 1996,p. 61-65;133.1. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 18-19; Istoria României I, p. 631-633, E.Chirilă, în SCIV, II, 1951, 2, p. 183-188; D. Benea, op. cit., p. 70-71; Sever319Dumitrașcu, Dacia apuseană, Oradea, 1993, p. 81-90;134. Eusebius de Cezareea, Vita Constantini, HI, 50; D. Tudor, Podurile romanede la Dunărea de jos, 1971, p. 155-192; C. C. Giurescu, Harta stolnicului ConstantinCantacuzino, în RIR, XHI, 1943, 1, p. 13; O. Toropu, Noi contrufibufii privitoare la podul luiConstantin cel Mare de peste Dunăre, în Analele Universității din Craiova, J-G-F, I, 1972, p.20-30; D. Tudor, Constantin cel Mare fi recucerirea Daciei Traiane, în RIR, XI-XH, 1941-1942, p. 134-148; N. Gudea, Banatica, Reșița, 1977, p. 120 și urm.; I. Bamea, O. Iliescu, op.cit., p. 92-94; D. Tudor, Constantin cel Mare fi recunoafterea Daciei Traiane, în RIR, 11-12,1991-1992, p. 134-148; D. Benea, op. cit., p. 41;1.1. 1. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 50-54; G. Ostrogorsky, Geschichte desbyzantinischen Staates, Mdmchen, 1963, p. 36-37; EAIVR, I. Constantinopol, p. 348- 349;ECR, p. 217-218; E. Stein, op. cit., p. 127-128; N. Bănescu, întemeierea Constantinopolului,în Mitropolia Olteniei, XV, 1963, nr. 7-8, p. 506-510; Imp. Rom- trac, p. 31-34; EdwardGibbon, Istoria, II, p. 38-43;136. I. Barnea, O. Iliescu, op. cit., p. 74-88; A. Alfbldi, Constantinotrapaganesimo e cristianesimo, Roma, 1976, p. X-XI; I. Mitrea, Influențe bizantine în culturamaterială fi spirituală din regiunea subcarpatică a Moldovei în sec. VI-IX, în SCIV, 30,1979, 2, p. 145-161; Imp. rom-Trac, Arta și cultura, 244-257;137. Al. Oliveti, Constantino, în Enciclopedia Italiana, XI, p. 605; I. Bamea, O.Iliescu, op. cit., p. 71-72;138. Constantin completează opera lui Aurelian, în ceea ce privește atragereasemințiilor tracice de partea Imperiului, prin aceea că găsește în creștinarea forța activă caremobilizează forțele sociale și întărește unitatea romanității răsăritene: I. Bamea, O. Iliescu,op. cit., p. 72; V. Barbu, Fortăreața romano-bizantină de la Suridava în lumina cercetărilordin sectorul sud-est, în SCTV, 24, 1973, 1, p. 27-56;139. EATVr, I, p. 350; ECR, p. 219; DIVR, p. 185; DID, H, p. 390-392; R.Vulpe, în Pontice, II, 1969, p. 162-163; Imp. Rom-Trac, p. 42-44; Edward Gibbon, Istoria, II,p. 57-64;140. ECR, p. 397; DIVR, p. 350; J. Bidez, La vie de /’ empereur lulien, Paris,1930; DID, II, p. 392-393; Imp. Rom-Trac, p. 45-48; Edward Gibbon, Istoria, H, p. 69-80;141. ECR, p. 390; Ammianus Marcellinus, XXV, 5,4:8, 10; Imp. Rom-Trac, p.49;142. ECR, p. 798; Ammianus Marcellinus, 26, 1, 5-7; Aurelius Victor, Epit. 45,2-4; Imp. Rom-Trac, p. 53-62;143. ECR, p. 797-798; Ammianus Marcellinus, 26, 4, 3; 27, 5; 31, 3-14;Zosimos, IV, 4,7,10, 11,20,24; DIVR, p.605; DID, n, p. 393-394; Imp. Rom-Trac, p. 64-74;144. ECR, p. 272, col. I; B. P. Hasdeu, EMR, HI, p. 543; ECR, p. 376;145. Ammianus Marcellinus, XXXI, 4, 1; 8, 5, 5;146. ECR, p. 272, col. 2; Alariu reprezenta aripa dură revanșardă din alianța nordtracică, a dacilor liberi;147. Ammianus Marcellinus, XXXI, 13; ECR, p. col.2;148. ECR, p. 761-762; Aurelius Victor, Epit., 47, 33; 48, 1, 19;
Zosimos, IV,32016, 6; 24,4; 35, 3; Imp. Rom-Tracic, p.76-80;149. Teodosiu I continuând politica lui Constantin cel Mare elaboreazăConstitufia în 392/493, lege prin care țăranii devin „sclavii pământului pe care s-au născut”pe care n-au voie să-l părăsească: Cod. Just., XI, 52,1; DID, II, 447-448; Imp. Rom-Trac, p.76-80;150. Jordanes, Getica, Ed. Nayord, 1986;151. a. C. D. Iscru, Națiunea Matcă din spațiul Carpato-Danubiano-Balcanic,1995, p. 75-85;152. b. EAIVR, I, p. 349-350; I. Barnea, O. Iliescu, Constantin cel Mare',Jordanes, op. cit:, Imperiul Roman de răsărit este considerat Imperiul Romano-Trac, care adurat până în 602, după această dată se vorbește despre Imperiul Romanității Răsăritene pânăîn ultima clipă a existenței Imperiului Bizantin (1453);153. EAIVR, I, p. 88, col. 1, 2; DID, II, p. 405-406; Imperiul Romano-Trac, p.81-83;154. a. Se știe că Alianța nord tracică antiromană respinsese creștinarea impusă decătre Constantin cel Mare, se simțeau mai apropiați de arianism. Licinus fusese obligat săaccepte arianismul ca să atragă de partea sa alianța nord tracică (dacii liberi);155. b. ECR, p. 734; Imperiul Romano-Trac, p. 84-86;156. a. Edward Gibbon, Istoria, n, p. 154-171;157. b. Jordanes, Getica, Ed. Nagard, 1986, XXVIU-XXIX, XXX, p. 115- 117;ECR, p. 45;158. Sozimos, Vin,25;IX,4,6;Zosimus; 5,5,5-7,26,27,31,36;Decivitate Dei(Cetatea lui Dumnezeu), scrisă de către Fericitul Augustin între 412-426, era menită săschimbe concepția oamenilor despre bunurile materiale și cele spirituale. Prăbușirea Romeinu era o catastrofă, s-a distrus o cetate terestră, care nu poate să fie veșnică, etemă este numaicetatea spirituală, divină, „Cetatea lui Dumnezeu”. S-a pus capăt susținerii invincibilității uneicetăți sau imperiu; Imperiul Romano_trac, p. 128-129; Edward Gibbon, Istoria, II, p. 154-171;159. DIVR, p. 337-339; L. Vârady. Das letzte Jahrundert Pannoniens, Budapest,1969, p. 376-376; ECR, p. 376; Imperiul Romano-Tracic, p. 86-87;160. ECR, p. 762; Ammianus Marcellini, 5,1-7; 30,7-8; Priscus, frg., 5 PHG, IV,74; EAIVR, II, p. 243-244; Imperiul Romano-Trac, p. 87-91;161. Priscus, Despre soliile romane, Fontes, II, p. 249-277;162. B. P. Hașdeu, EMR, III, p. 543;163. Ibidem, idem, p. 545-547;164. DEX, p. 588;165. B. P. Hasdeu, idem, III, p. 543-544;166. Ammianus Marcellinus îi consideră „masageții de altădată”;167. Grecii trăiau în cetățile de pe litoralul Adriaticii și al Mării Negre și în patrialor Elada;168. ECR, p. 468, col. 1-2; I. I. Russu, Elemente traco-getice, p. 78-79; Priscus,frg.,15, 20, 25; Chronica pascch., p. 589-592; Imperiul romano-Trac, p. 98-101;169. ECR, p. 29-30; Zosimos, 5, 36, 1; M. Bouvier-Ajam, Atila le Fleau de Dreu,Paris, 1982; Toată „armata” lui Atila putea fi așezată pe suprafața unui stadion din zilele
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
- Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
- Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
- Page 295 and 296: deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
- Page 297 and 298: 41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
- Page 299 and 300: retras și armata și provincialii
- Page 301 and 302: X1I, Timișoara 1995; Ștefan Oitea
- Page 303: Imperial Mausolea und Consecration
- Page 307 and 308: alt mod, ci înfigeau în pământ
- Page 309 and 310: aristocrației greco-romane care pr
- Page 311 and 312: 5. W. Tomaaschek, Die alten Traker,
- Page 313 and 314: 1. .1. Arginteanu, idem, p. 134-135
- Page 315 and 316: oiganizarea învățământului și
- Page 317 and 318: magyarositsuk a vezetekneveket?, Bu
- Page 319 and 320: 10. Francesco Griselini, încercare
- Page 321 and 322: Inscripția “runică” de pe obi
- Page 323 and 324: din cultura Gârla Mare, sau anumit
- Page 325 and 326: roumaine, 1968; Trakijskijat ezik,
- Page 327 and 328: apere cultura, civilizația și lim
- Page 329 and 330: 10. TLG, p. 417;11. Al-Kașgari, Di
- Page 331 and 332: Arumunen, 2 vol., Leipzig, 1894, 18
- Page 333 and 334: 63. R. Todoran, op. cit., p. 14 și
- Page 335 and 336: etnogeneza românească; LI. Russu,
- Page 337 and 338: 15. Așa se explică păstrarea unu
- Page 339 and 340: (Raport la cel de-al II-lea Congres
- Page 341 and 342: izolarea ei în continuare ar aduce
- Page 343 and 344: 20. A. Bejan, Banatul în secolele
- Page 345 and 346: aprovizionările;... vor fi sechest
- Page 347 and 348: 49. Lingvistica slavă argumenteaz
- Page 349 and 350: 93. Lingvistica slavă dăduse un f
- Page 351 and 352: limbilor: macedoarmâne, istroromâ
- Page 353 and 354: 6. C. Scorpan, op.cit., p. 65-66; v
132. D. Benea, Dacia sud-vestică în secolele 111-IV, Timișoara 1996,
p. 61-65;
133.1. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 18-19; Istoria României I, p. 631-633, E.
Chirilă, în SCIV, II, 1951, 2, p. 183-188; D. Benea, op. cit., p. 70-71; Sever
319
Dumitrașcu, Dacia apuseană, Oradea, 1993, p. 81-90;
134. Eusebius de Cezareea, Vita Constantini, HI, 50; D. Tudor, Podurile romane
de la Dunărea de jos, 1971, p. 155-192; C. C. Giurescu, Harta stolnicului Constantin
Cantacuzino, în RIR, XHI, 1943, 1, p. 13; O. Toropu, Noi contrufibufii privitoare la podul lui
Constantin cel Mare de peste Dunăre, în Analele Universității din Craiova, J-G-F, I, 1972, p.
20-30; D. Tudor, Constantin cel Mare fi recucerirea Daciei Traiane, în RIR, XI-XH, 1941-
1942, p. 134-148; N. Gudea, Banatica, Reșița, 1977, p. 120 și urm.; I. Bamea, O. Iliescu, op.
cit., p. 92-94; D. Tudor, Constantin cel Mare fi recunoafterea Daciei Traiane, în RIR, 11-12,
1991-1992, p. 134-148; D. Benea, op. cit., p. 41;
1.1. 1. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 50-54; G. Ostrogorsky, Geschichte des
byzantinischen Staates, Mdmchen, 1963, p. 36-37; EAIVR, I. Constantinopol, p. 348- 349;
ECR, p. 217-218; E. Stein, op. cit., p. 127-128; N. Bănescu, întemeierea Constantinopolului,
în Mitropolia Olteniei, XV, 1963, nr. 7-8, p. 506-510; Imp. Rom- trac, p. 31-34; Edward
Gibbon, Istoria, II, p. 38-43;
136. I. Barnea, O. Iliescu, op. cit., p. 74-88; A. Alfbldi, Constantinotra
paganesimo e cristianesimo, Roma, 1976, p. X-XI; I. Mitrea, Influențe bizantine în cultura
materială fi spirituală din regiunea subcarpatică a Moldovei în sec. VI-IX, în SCIV, 30,
1979, 2, p. 145-161; Imp. rom-Trac, Arta și cultura, 244-257;
137. Al. Oliveti, Constantino, în Enciclopedia Italiana, XI, p. 605; I. Bamea, O.
Iliescu, op. cit., p. 71-72;
138. Constantin completează opera lui Aurelian, în ceea ce privește atragerea
semințiilor tracice de partea Imperiului, prin aceea că găsește în creștinarea forța activă care
mobilizează forțele sociale și întărește unitatea romanității răsăritene: I. Bamea, O. Iliescu,
op. cit., p. 72; V. Barbu, Fortăreața romano-bizantină de la Suridava în lumina cercetărilor
din sectorul sud-est, în SCTV, 24, 1973, 1, p. 27-56;
139. EATVr, I, p. 350; ECR, p. 219; DIVR, p. 185; DID, H, p. 390-392; R.
Vulpe, în Pontice, II, 1969, p. 162-163; Imp. Rom-Trac, p. 42-44; Edward Gibbon, Istoria, II,
p. 57-64;
140. ECR, p. 397; DIVR, p. 350; J. Bidez, La vie de /’ empereur lulien, Paris,
1930; DID, II, p. 392-393; Imp. Rom-Trac, p. 45-48; Edward Gibbon, Istoria, H, p. 69-80;
141. ECR, p. 390; Ammianus Marcellinus, XXV, 5,4:8, 10; Imp. Rom-Trac, p.
49;
142. ECR, p. 798; Ammianus Marcellinus, 26, 1, 5-7; Aurelius Victor, Epit. 45,
2-4; Imp. Rom-Trac, p. 53-62;
143. ECR, p. 797-798; Ammianus Marcellinus, 26, 4, 3; 27, 5; 31, 3-14;
Zosimos, IV, 4,7,10, 11,20,24; DIVR, p.605; DID, n, p. 393-394; Imp. Rom-Trac, p. 64-74;
144. ECR, p. 272, col. I; B. P. Hasdeu, EMR, HI, p. 543; ECR, p. 376;
145. Ammianus Marcellinus, XXXI, 4, 1; 8, 5, 5;
146. ECR, p. 272, col. 2; Alariu reprezenta aripa dură revanșardă din alianța nord
tracică, a dacilor liberi;
147. Ammianus Marcellinus, XXXI, 13; ECR, p. col.2;
148. ECR, p. 761-762; Aurelius Victor, Epit., 47, 33; 48, 1, 19;
Change language