Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

Imperial Mausolea und Consecration Memorials im Felix Romuliana, Gamzigrad, Eost
Serbia, Belgrade, 1994 (Abb. 2);
117. Lactantius, Demort. Persec., 9, 1; 18, 13; 19, 1; 31,2; 35, 3-4;
118. E. Stein, Historic, 1959,1, p. 78-88; MID, 232-234; ECR, 343; Aurelius
Victor, 39, 24-26; 40, 1, 6, 9, 10; Procopius, De aedifrciis, 14, 4;
318
119. a. I. I. Russu, op. cit., p. 73; EAISR, II, p. 165-166; DIVR, p.291. Timocenii
de azi pe lângă Mausoleul de pe dealul Măgura trebuie să îngrijească cu sfințenie, împreună
cu aromânii, Arcul de Triumf de la Salonic; profesorul danez K. F. Kinch, L ’arc de Triomphe
de Galere, Paris, ed. I, 1890, spune că românii ar trebui să se mândrească „mai mult cu acest
monument unde dacii apar ca învingători și nu ca învinși ca pe Columna lui Traian”; Gh. I.
Makarona, Arcul lui Galeriu Salonic, 1969, p. 32 descrie astfel o scenă: „un grup de călăreți
Daci, cu steagurile lor specifice se îndreaptă spre dușmanii Perși. în mijlocul grupului se află
împăratul lor Galeriu, iar doi călăreți daci din garda sa personală (care apără viața împăratului
în timpul luptei), au înaintat ceva mai mult și s-au încăierat cu dușmanul”...;
120. b. R. Păiușan, I. Cionchin, O istorie a românilor din nord-estul Serbiei,
Timișoara, 1998, p. 60-83;
121. I. Barnea, O. Iliescu, Constantin cel Mare 1982, p. 33-36; Vita Constantini,
L, 28-31; Lactantius, De mortibus persecutorum, 44, 5; A. Piganiol, L' Empire chretien (325-
395), Paris, 1972, p. 34-131; E. Stein, op. cit. p. 90-92; J. H. Smith, Constantine the Great,
Londra 1971, p. 100-117; Eusebius din Cezarea, Hist, eccl., IX, 9, 10-11; Zosimos, n, 15, 1,
ECR, p. 118;
121.1. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 37-39; J. Vogt, Conslantinus der Grosse, în
RAC, III, col. 328-330; A. Piganiol, op. cit. p. 91-102; C. Drăgan, Imperiul romano- trac, p.
19-21;
1.1. 1. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 39-43; A. Piganiol, op. cit., p. 108-119; J.
Vogt, op. cit., p. 186;
123. I. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 42-44; Zosimos H, 22, 1 și urm.; E. Stein,
op. cit., p. 103-105, Imperiul romano-trac, p. 21-25 și 25-31;
124. I. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 45-49; Eusebius, Vita Constantini, 2, 44,46;
EATVR, I, p. 349-350;
125. I. Bamea, O. Iliescu, op. cit., p. 68-72; A. Olivetti, Constantino, în
Enciclopedia Italiană, XI, 1949, p. 605;
126. A. Piganiol, op. cit, p. 30-35, 75-79 și 408; E. Stein, op. cit., p. 96-99;
Imperiul romano-trac, p. 34-37;
127. DIVR, p. 184-185; I. Barnea, O. Iliescu, p. 55-66: Reformele lui Constantin;
Imperiul romano-trac, p. 38-42;
128. ECR, p. 218; Zosimus, H, 21, U, 22, Anon Vanessi, IV, 21; Imperiul
romano-trac, p. 25-31;
1.1. 1. Bamea, O. Iliescu, op. cil., p. 118-120; D. Benea, Dacia sud-vestică, p.
59-61;
130. AmmianusMarcellinus.Res Gestae,XVH, 11; Eusebius, Vita Constantini
TV, 6, 1, pe băștinași îi numește sclavi: sclavii au pornit să lupte împotriva stăpânilor și i-au
alungat (conform Fontes, II, p. 17). Din timpul lui Constantin s-a născut „iobăgia,
slavagisinul” în mediul rural. Evul mediu începuse cu Constantin (A. Piganiol);
131. D. Benea, Limigantes et argaragantes, (I), în AUT, NS, IV/1992, p. 143-
156; (II), în AUT, NS, V/1993, p. 133-140; idem Dacia sud-vestică, p. 36;