Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
La fel a procedat cu roxolanii, carpii, tirageții, geții, costobocii etc.Argumentele de bază erau, după izvoare, că romanii aduc pacificarea și nu vordecât să pedepsească pe Decebal care a adus mult rău, atât romanilor, cât șidacilor sau că romanii vor să asigure protecția formațiunilor teritoriale daciceindependente etc. Printr-o propagandă activă, prin argumente plauzibile,folosind și stipendiile, Traian a putut menține în afara confruntărilor forțeimportante dintre neamurile nord tracice".Fig. 10. Războiul dintre daci și romani din anii 105-106.Dar și Decebal s-a dovedit a fi pe lângă un mare strateg și un marediplomat. Tacit, Ammianus, Hieronymus “lasă să se înțeleagă că ar fi existat oîncercare din partea lui Decebal de a realiza o coaliție31 vastă împotriva romanilor, printre aliații săi numărându-se și părții” 12 .Decebal a purtat tratative prin solie cu generalul chinez Pan-tchao despre careCarlo Troya scria: “Un prieten fidel pentru Decebal ar fi putut fi Pan-tchao,dacă este adevărat ceea ce povestesc cărțile chineze, că acesta proiecta să ataceLi-ken și Imperiul Roman, dar se adaugă că perșii l-ar fi făcut să renunțe laacest plan” 13 .
Datorită războaielor îndelungate cu romanii, Decebal s-a găsit într-osituație dificilă față de frații lui din formațiunile teritoriale înrudite cărora lesolicita ajutorul. A fost nevoit să demonstreze că ele “...nu aveau alt mijloc dea-și salvgarda independența, că, unindu-se cu el, puteau spera să-i învingă peromani, în timp ce, dacă-1 lăsau să se lupte singur și să piardă din lipsă deajutoare, ruina se va atrage inevitabil și pe-a lor. Decebal a căutat aliați până înîndepărtata Asie, la părți, care i- au trimis un detașament de cavalerie(Troehner, 41, 9); dar dintre vecinii mai apropiați, nici unul, în afară poate desarmați, nu pare a fi răspuns apelului său” 11 . Dio Cassius ne arată că aceastăluptă diplomatică, pentru Decebal, era destul de dificilă deoarece: “... făceaprăpăd printre cei care mai înainte vreme îi fuseseră potrivnici” 15 . Că Decebalavusese greutăți datorită războiului “psihologic” impus de către romani ne-ospune și Patsch (Der Kampf) când susține că Decebal a trebuit chiar sălichideze acțiunile unei fracțiuni proromane din Dacia 16 . Datorită politiciidiplomatice eficiente dusă de către romani,Dio Cassius putea să afirme:“...mulți daci trecuseră de partea lui Traian” 17 .De fapt, în toată perioada războaielor daco-romane (88,89,101- 102,105-106), romanii au știut să atragă de partea lor semințiile nord tracice, Traianavând cel mai mare succes în acest sens. Dar, așa cum o demonstrează istoria,acest succes de răsunet universal s-a întors până la urmă împotriva ImperiuluiRoman, contribuind la destrămarea lui 18 (fig. 10).Traian a știut să exploateze la maximum capturarea lui Decebal.Evenimentul crucial, capul lui Decebal, împreună cu tezaurul luat de la daci auconstituit argumentele de bază pentru a-și proclama victoria. Era conștient defaptul că dacă ar fi continuat lupta (pentru ocuparea celorlalte teritorii) ar fipățit ca Darius, de aceea s-a grăbit și s-a străduit să prezinte Romei, cu un fastdeosebit, această victorie. Argumentul amețitor a fost tezaurul lui Decebal 19 .Mulți cercetători au considerat cifra dată de către32scriitorii antici, pentru tezaurul dacic capturat de romani, ca exagerat, dar ei n-au ținut seama de istoria dacilor. Chiar Traian afirmase că Dacia (Sciția) a fostpentru prima dată cucerită, în istoria cunoscută până atunci. Trecutul dacilor senumăra în mii de ani, în acel moment, ei aduceau încă din neolitic tradițiispirituale, materiale și de organizare a vieții sociale prin care nici ImperiulRoman nu putea să se mândrească. Romanii abia în 533 î.e.n. își consolidauîmprejurimile Romei (Roma a fost constituită în 745), pe când geții, sciții șiagatârșii (strămoșii dacilor) au înfrânt în acea epocă cea mai mare oaste de până
- Page 1 and 2: AUREL BERINDEGENEZA ROMANITĂȚII R
- Page 3 and 4: GENEZAROMANITĂȚIIRĂSĂRITENEDin
- Page 5 and 6: aAARAC MIActa Arch HungActa MN Și
- Page 7 and 8: EAIVR= Enciclopedia Arheologiei și
- Page 9 and 10: SCIVSCIVASCLSCNscr. skr.SHA si.slav
- Page 11 and 12: Prin cercetarea de față am urmăr
- Page 13 and 14: et studio).14CAPITOLUL 1TEZE DESPRE
- Page 15 and 16: Dioclețian numește Sciția Mică,
- Page 17 and 18: popoarelor din nordul Dunării. In
- Page 19 and 20: următoarea idee: în lingvistică
- Page 21 and 22: dacilor” 44 .1.4. Școala lingvis
- Page 23 and 24: cu 49.649 de cuvinte, împărțite,
- Page 25 and 26: 1.5. Geneza traco-romanică a roman
- Page 27 and 28: obținut avantaje remarcabile, ocup
- Page 29: lapidar că Sciția a fost, pentru
- Page 33 and 34: eliberare a teritoriilor ocupate, c
- Page 35 and 36: Traian a crezut căprin opera lui d
- Page 37 and 38: mai târziu, în 123, a format Daci
- Page 39 and 40: dat în mare primejdie fiind atacat
- Page 41 and 42: conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
- Page 43 and 44: introduc responsabilitățile colec
- Page 45 and 46: exterior, la Dunărea de Jos, se î
- Page 47 and 48: administrative, iar legiunile erau
- Page 49 and 50: dacilor 63 . Statul format din prov
- Page 51 and 52: Dar generalii care conduceau trupel
- Page 53 and 54: Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
- Page 55 and 56: tendențios de către unele cercuri
- Page 57 and 58: Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
- Page 59 and 60: asigurat numai printr-o alianță c
- Page 61 and 62: moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
- Page 63 and 64: morale erau păstrate de către o c
- Page 65 and 66: Considerăm că atunci, în acea no
- Page 67 and 68: 67Galeriu se stinge de o boală inc
- Page 69 and 70: Bizanț. La intrarea de sud a Helle
- Page 71 and 72: dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
- Page 73 and 74: Imperiului Roman.Constantin, iniți
- Page 75 and 76: 2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
- Page 77 and 78: pricinuită de armata getogoților,
- Page 79 and 80: romană să aibă un caracter gener
La fel a procedat cu roxolanii, carpii, tirageții, geții, costobocii etc.
Argumentele de bază erau, după izvoare, că romanii aduc pacificarea și nu vor
decât să pedepsească pe Decebal care a adus mult rău, atât romanilor, cât și
dacilor sau că romanii vor să asigure protecția formațiunilor teritoriale dacice
independente etc. Printr-o propagandă activă, prin argumente plauzibile,
folosind și stipendiile, Traian a putut menține în afara confruntărilor forțe
importante dintre neamurile nord tracice".
Fig. 10. Războiul dintre daci și romani din anii 105-106.
Dar și Decebal s-a dovedit a fi pe lângă un mare strateg și un mare
diplomat. Tacit, Ammianus, Hieronymus “lasă să se înțeleagă că ar fi existat o
încercare din partea lui Decebal de a realiza o coaliție
31 vastă împotriva romanilor, printre aliații săi numărându-se și părții” 12 .
Decebal a purtat tratative prin solie cu generalul chinez Pan-tchao despre care
Carlo Troya scria: “Un prieten fidel pentru Decebal ar fi putut fi Pan-tchao,
dacă este adevărat ceea ce povestesc cărțile chineze, că acesta proiecta să atace
Li-ken și Imperiul Roman, dar se adaugă că perșii l-ar fi făcut să renunțe la
acest plan” 13 .