Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
1. Istoria României, I, București, p. 191; V. Pârvan, Getica, O protoistorie aDaciei, 1926; M. Rusu, Metalurgia bronzului din Transilvania la începutul Hallstattului, Iași,1972; T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei, Cultura pretracică fi tracică,București, 1978; D. Berciu, Contribuții Ia problemele neoliticului în România în Luminanoilor cercetări, 1961; Idem, Zorile istoriei în Carpați fi la Dunăre, 1966; VI. Dumitrescu;Necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cârna; București, 1961; K. Horedt,Afezarea fortificată de la Sighetul Marmației, Baia Mare, 1966; B. Hăsel, Beitrâge zurChronologik der mittleran Bronzezeit im Karpatenbecken, I-II, Bonn, 1968; J. Hampel, Abronzkor emlekei Magyarhonban, Budapest, I (1886), II (1896); M. Gimbutas, Bronze agecultures in Central and Eastern Europe, The Hahue, 1965; I. Paul, Cu privire la contribuțiasubstratului neo-eneolitic la formarea civilizației Bronzului tracic pe teritoriul românesc, înRMM-Muz, 4-5,1980, p. 17-33; S. Morintz, P. Roman, Asupra perioadei de trecere de laeneolitic la epoca bronzului la Dunărea de jos, în SCIV, 21, 1968, 4, p. 553-571; S. Morintz,Sfârfitul epocii bronzului fi începutul epocii fierului în spațiul carpato-balcanic, RI, 27/8,1974, p. 897-908; N. Ursulescu, Dacia în cadrul lumii antice, Iași, 1992, p. 12-18.2. Herodot, Istorii, IV, 93; Pseudo-Scymnos, Descrierea pământului Fontes, I,171; Strabo, Geografia, fontes, I, p. 225-239; Pliniu cel Bătrân Istoria naturală, Fontes, I, p.535-537; Dio Cassius, Istoria romană în Fontes, I, p. 671-673; Ptolemeu, îndreptar geografic,Fontes, I, 535-537; Dio Chrisostomos, Discursuri, Fontes, I, p. 449; G. D. Iscru, Geto-dacii,Națiunea matcă din spațiul Carpato-Danubo-Balcanic, București, 1995, p. 19-28, 51-54; M.Opperman, Tracii între arcul carpatic fi Marea Egee, București, 1998; 1.1. Rusu, Illirii,1969; AR 1st. Rom. 2001 I, Dacia înainte de romani, p. 399-444;3. Pliniu cel Bătrân, Istoria naturală, Fontes, I, p. 40; Herodot, Istorii, Fontes, I,p. 47-49; Apian, Istoria romană, Fontes, I, p. 59; Dio Cassius, Istoria romană, LI, 22,6“Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului. Cei de dincolo (de Istru) poartă numele de daci,fie că sunt geți, fie că sunt traci din neamul tracilor”; Tucidide, Istorii, Fontes, I, p. 75 “gețiipeste care dai dacă treci munții Haemus”; AR 1st. Rom.2001 1, p. 417-429;4. Pliniu cel Bătrân, Istoria naturală; Fontes, I, 545; Strabon Geografia, Fontes,I, p.225-227; Pompponius Mella, Descrierea pământului, Fontes, I, p. 231; Ptolemeu,îndreptar geografic, Fontes, I, p. 535-557;5. Herodot, Istorii, IV, 99; Dio Cassius, Istoria romană, LXXV, 31, numește scițipe geți și daci; Criton, Geticele, 1, “Traian a cucerit Sciția, iar Decebal e conducătorulgeților”; Strabon, Geografia, VII, 4,5; H. J. Klaproth, Tableaux historiques de l’Asie, depuisla monarchic de Cyrus jusqu’a a nos jours, Paris, 1828, p. 138 “țara massageților, sau ageților îndepărtați care erau de același neam cu părții, alanii și geții dinEuropa”; Carlo Troya,Istoria d’Italia del Medio Evo, Napoli, 1839-1841 “dacii din Capadocia și din Asia, Dădăcii,dahii dariți de la Caspică și dacii sau davii de la 305Dunăre, adică geții, formează un singur neam” o singură națiune”; V. V Muntean, Contribuțiila istoria Banatului, Timișoara, 1990, p. 33-35;6. Dio Cassius, Istoria romană, Fontes, I, p. 677; AR 1st. Rom 2001,1, Istoria șicivilizația spațiului carpato-dunârean între mijlocul secolului al VII-lea și începutul secoluluial III-lea a. hr. p. 454-495;7. Pliniu cel Bătrân, Istoria Romană, Fontes, I, p. 397; Ptolemeu îndreptargeografic, Fontes, I, p. 535-557;8. Strabon, Geografia, Fontes, I, p. 239 (VH/III, 12);9. Herodot, Istorii, IV, 17; A. Stoia, Despre problema cimeriană în spațiul
carpalo-dunărean în lumina ultimelor cercetări, în SCIVA, 31, 1980, p. 77-90; A. Lâszlo,Cimerienii în opera lui Vasile Părvan, în Arh. Mold, XI, 1987, p. 41-50;10. D. M. Pippidi, D. Berciu, Din istoria Dobrogei, I, 1965; I. I. Russu, Elementetraco-getice în Scythia și Bosforul cimerian, în SCIV, 9, 1958, 2, p. 303- 335; AR 1st. Rom.,2001,1, p. 504-507;11. Herodot, Istorii, IV, 99, munții Dobrogea Sciția; Strabon, Geografia, VH, 45,Sciția Mică; B. P. Hasdeu, Sciția veche și Sciția nouă, în ICR, p. 337-339;12. N. I. Klaproth, op. cit., p. 161, “Diferite triburi ale aceluiași neam ajungeaupână la hotarele Chinei și munții Altai. Printre ei se aflau părții, bactrienii, sagudienii,khorasmienii, geții, masageții, alanii, aorșii, roxolanii, iasigii și atâtea altele”;13. Ana-Maria Coman, Cine sînt sciții? Știri antice și opinii străine modernedespre sciți (I), (H), în Anale de istorie, an XXXI, 6, 1985, p. 137-142, și XXXII, 1, 1986, p.133-140;14. Strabon, Geografia, Fontes, I, p. 237;15. A. Vraciu, Limba daco-geților, Timișoara, 1980; p. 79-82;16. Herodot, Istorii, Fontes, I, p. 55; P. Alexandrescu, în SCIV, 7, 1956, 3-4, p.67-78;17. DIVR, p. 158;18. M. Pippidi, Contribuții, 1967, p. 186-221; S. Lambrino, Rev. Et roumaine, nr.5-6, 1960, p. 186-217; VI. Iliescu, în pontica, 2, 1969, p.189-197;19. Arian, Expediția lui Alexandru, Fontes, I, p. 579-587; Strabon, Geografia,Fontes, I, p. 192-195;20. Pausania, Descrierea Greciei, Fontes, 1,61; Diodor din Sicilia, Bibliotecaistorica, Fontes, I, p. 195-199; Strabon, Geografia, Fontes, I, p. 235; Plutarh, Viețile paralele,Lisimah, Fontes, I, p. 463;21. Decret al cetății Histria, în Fontes, I, p. 132-133; Florentina Preda, Getodaciiîn izvoarele antice, culegere de texte, București, 1978, D. M. Pippidi, Contribuții, 1967,p. 167-185; 1.1. Russu, în Apulum, 6, 1967, p. 123-143;22. Herodot, Istorii, în Fontes, I, p. 47-49;23. Dion Chysostomos, Discursuri, LXXII/3, XH716;24. Strabon, Geografia, VH, 3, 11; VI. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte deDromihete, București, 1988, p. 112-113;25. H. M. Danov, Tracia antică, 1976; 1.1. Russu, Illirii, 1969; V. Pârvan, înDacia, 1, 1925, p. 35; D. Berciu, E. Comșa, în Materiale, 2, 1956, p. 483; S. Casson,Macedonia, Thrace and Illyria, 1926, p. 287 și urm, A. Vulpe, în SCIV, 13,1962,3-4, p. 307;M. Rusu, în Dacia NS, 7, 1963, p.202; VI. Dumitrescu, în Dacia NS, 12, 1968,306p. 230; I. I. Russu, în AISC, 4, 1943, 4, 198-207; Simpozium Iliria u anticko doba, Sarajevo,1966 (1967); Pompponius Melia, Descrierea pământului, în Fontes, I, p. 389-391; W.Tomaschek, Die alten Thraker, Viena, 1893;26. Ptolemeu, îndreptar geografic, în Fontes, I, p. 535-537;27. Alexandru Suceveanu, A lexandru cel Mare, București, 1993, cu o bogatăbibliografie;28. T. Mommsen, Istoria romană, vol. IV, 1991, p. 96-122;29. R. Vulpe, L’âge du fer dans les regions thraces de la Peninsule Balcanique,Paris, 1930; M. Fluss, RE supl. 5 (1931), clo. 311;A. Vulpe, în Mem.Ant, 2 1970 (1972), p.174; 1.1. Russu, în AISC, 4,1943,4, p. 198-207;
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289: moldovenești se regăsește toată
- Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
- Page 295 and 296: deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
- Page 297 and 298: 41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
- Page 299 and 300: retras și armata și provincialii
- Page 301 and 302: X1I, Timișoara 1995; Ștefan Oitea
- Page 303 and 304: Imperial Mausolea und Consecration
- Page 305 and 306: Zosimos, IV,32016, 6; 24,4; 35, 3;
- Page 307 and 308: alt mod, ci înfigeau în pământ
- Page 309 and 310: aristocrației greco-romane care pr
- Page 311 and 312: 5. W. Tomaaschek, Die alten Traker,
- Page 313 and 314: 1. .1. Arginteanu, idem, p. 134-135
- Page 315 and 316: oiganizarea învățământului și
- Page 317 and 318: magyarositsuk a vezetekneveket?, Bu
- Page 319 and 320: 10. Francesco Griselini, încercare
- Page 321 and 322: Inscripția “runică” de pe obi
- Page 323 and 324: din cultura Gârla Mare, sau anumit
- Page 325 and 326: roumaine, 1968; Trakijskijat ezik,
- Page 327 and 328: apere cultura, civilizația și lim
- Page 329 and 330: 10. TLG, p. 417;11. Al-Kașgari, Di
- Page 331 and 332: Arumunen, 2 vol., Leipzig, 1894, 18
- Page 333 and 334: 63. R. Todoran, op. cit., p. 14 și
- Page 335 and 336: etnogeneza românească; LI. Russu,
- Page 337 and 338: 15. Așa se explică păstrarea unu
- Page 339 and 340: (Raport la cel de-al II-lea Congres
carpalo-dunărean în lumina ultimelor cercetări, în SCIVA, 31, 1980, p. 77-90; A. Lâszlo,
Cimerienii în opera lui Vasile Părvan, în Arh. Mold, XI, 1987, p. 41-50;
10. D. M. Pippidi, D. Berciu, Din istoria Dobrogei, I, 1965; I. I. Russu, Elemente
traco-getice în Scythia și Bosforul cimerian, în SCIV, 9, 1958, 2, p. 303- 335; AR 1st. Rom.,
2001,1, p. 504-507;
11. Herodot, Istorii, IV, 99, munții Dobrogea Sciția; Strabon, Geografia, VH, 45,
Sciția Mică; B. P. Hasdeu, Sciția veche și Sciția nouă, în ICR, p. 337-339;
12. N. I. Klaproth, op. cit., p. 161, “Diferite triburi ale aceluiași neam ajungeau
până la hotarele Chinei și munții Altai. Printre ei se aflau părții, bactrienii, sagudienii,
khorasmienii, geții, masageții, alanii, aorșii, roxolanii, iasigii și atâtea altele”;
13. Ana-Maria Coman, Cine sînt sciții? Știri antice și opinii străine moderne
despre sciți (I), (H), în Anale de istorie, an XXXI, 6, 1985, p. 137-142, și XXXII, 1, 1986, p.
133-140;
14. Strabon, Geografia, Fontes, I, p. 237;
15. A. Vraciu, Limba daco-geților, Timișoara, 1980; p. 79-82;
16. Herodot, Istorii, Fontes, I, p. 55; P. Alexandrescu, în SCIV, 7, 1956, 3-4, p.
67-78;
17. DIVR, p. 158;
18. M. Pippidi, Contribuții, 1967, p. 186-221; S. Lambrino, Rev. Et roumaine, nr.
5-6, 1960, p. 186-217; VI. Iliescu, în pontica, 2, 1969, p.189-197;
19. Arian, Expediția lui Alexandru, Fontes, I, p. 579-587; Strabon, Geografia,
Fontes, I, p. 192-195;
20. Pausania, Descrierea Greciei, Fontes, 1,61; Diodor din Sicilia, Biblioteca
istorica, Fontes, I, p. 195-199; Strabon, Geografia, Fontes, I, p. 235; Plutarh, Viețile paralele,
Lisimah, Fontes, I, p. 463;
21. Decret al cetății Histria, în Fontes, I, p. 132-133; Florentina Preda, Getodacii
în izvoarele antice, culegere de texte, București, 1978, D. M. Pippidi, Contribuții, 1967,
p. 167-185; 1.1. Russu, în Apulum, 6, 1967, p. 123-143;
22. Herodot, Istorii, în Fontes, I, p. 47-49;
23. Dion Chysostomos, Discursuri, LXXII/3, XH716;
24. Strabon, Geografia, VH, 3, 11; VI. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte de
Dromihete, București, 1988, p. 112-113;
25. H. M. Danov, Tracia antică, 1976; 1.1. Russu, Illirii, 1969; V. Pârvan, în
Dacia, 1, 1925, p. 35; D. Berciu, E. Comșa, în Materiale, 2, 1956, p. 483; S. Casson,
Macedonia, Thrace and Illyria, 1926, p. 287 și urm, A. Vulpe, în SCIV, 13,1962,3-4, p. 307;
M. Rusu, în Dacia NS, 7, 1963, p.202; VI. Dumitrescu, în Dacia NS, 12, 1968,
306
p. 230; I. I. Russu, în AISC, 4, 1943, 4, 198-207; Simpozium Iliria u anticko doba, Sarajevo,
1966 (1967); Pompponius Melia, Descrierea pământului, în Fontes, I, p. 389-391; W.
Tomaschek, Die alten Thraker, Viena, 1893;
26. Ptolemeu, îndreptar geografic, în Fontes, I, p. 535-537;
27. Alexandru Suceveanu, A lexandru cel Mare, București, 1993, cu o bogată
bibliografie;
28. T. Mommsen, Istoria romană, vol. IV, 1991, p. 96-122;
29. R. Vulpe, L’âge du fer dans les regions thraces de la Peninsule Balcanique,
Paris, 1930; M. Fluss, RE supl. 5 (1931), clo. 311;A. Vulpe, în Mem.Ant, 2 1970 (1972), p.
174; 1.1. Russu, în AISC, 4,1943,4, p. 198-207;
Change language