Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

au învins dacoromânii, dar la sudul Dunării au învins slavii care au asimilat
romanitatea răsăriteană din Sciția Minor, Moesia, Macedonia, Iliria, Tesalia,
Epir etc. 30 Revoluția romanității răsăritene era transformată într- o “invazie
slavă”.
întrebarea care se pune astăzi este legată nu numai de cum a fost
posibilă acceptarea acestei false interpretări, ci și de uimirea cum s-a putut
menține o mare eroare în tot secolul al XX-lea? Răspunsul, suntem siguri, și-l
va da fiecare dintre cititori, după lecturarea cărții.
Revoluția populară și militară din 602 a distrus din temelii societatea
sclavagistă anacronică, a salvat Imperiul Bizantin de la destrămare și i-a
asigurat supraviețuirea peste 600 de ani 31 . In Peninsula Balcanică, unde s-a
produs de fapt revoluția, s-au realizat profunde transformări în primul rând în
viața rurală. Poporul și-a recâștigat drepturile și libertatea de a-și munci
pământul, iar armata și-a recâștigat demnitatea și autoritatea. Armata era
protectoarea și apărătoarea reformelor făcute în iureșul revoluției 32 .
Sciția Minor, ca și toate ținuturile istorice din Peninsula Balcanică, șia
luat soarta în propriile mâini. Nobilimea autohtonă, dacoromână, și-a
recâștigat drepturile străvechi alături de țărani, s-au renăscut drepturile obștei,
care a revitalizat și întărit economia liberă, s- a impus respectul în relațiile
sociale 33 . Aristocrația și funcționărimea îmbogățită pe spinarea sclavilor, a
poporului, o luaseră la fugă părăsind Peninsula Balcanică. Așa s-a întâmplat și
în Sciția Minor, ei erau aceia care propagau panica și în celelalte părți ale
imperiului 3 '*. S-a schimbat raportul de forțe, țăranii au devenit elementul
regenerator în societate. Agricultura cunoscuse un avânt, activitatea artizanală
și meșteșugurile au renăscut, creșterea animalelor era în centrul atenției, într-un
cuvânt activitatea rurală din inițiativă proprie/enăscuse. Nobilimea autohtonă,
277
boierii și jupanii, și-au preluat rolul conducător al comerțului, dezvoltându-se
importante târguri și orașe: Vidin, Serdica, Vama, etc. 35 Importanța porturilor
grecești scăzuse, nu pentru că aristocrația îmbogățită și vinovată de sărăcia
poporului a fugit, ci pentru faptul că se simțea nevoia de a satisface în primul
rând nevoile populației. Nici Sciția Minor, și nici Peninsula Balcanică, nu s-au
transformat într-o zonă moartă, într-un pustiu devastat de invazii, ci au
cunoscut o activitate economică și socială bazată pe relații noi, care asigura
progresul în fiecare provincie 36 . De aceea Heracliu, mai târziu, transferase acest
tip de organizare a ținuturilor și în celelalte regiuni ale imperiului numindu-le
theme. Sciția Minor, în cei peste 600 de ani, de la 29 î.e.n. și până la 602 e.n., a
fost prezentă la toate evenimentele majore prin care au trecut băștinașii scito-