Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
Fig. 62. Tezaurul de aur tracic de la Panaghiuriște, sec. HI î. e. n. - C.M.A.P.grecești erau transformate în suportul expansiunii romane. Pe malurile Dunăriiși în interiorul Dobrogei înfloresc localitățile rurale, târgurile și orașele.Drumurile și șoselele brăzdează ținutul. Canalele, apeductele și irigațiilesprijină agricultura și pomicultura care>toate,duc la o prosperitatenemaiîntâlnită pe aceste ținuturi 14 . Dioclețian transformă Sciția Minor într-unVorland în relațiile cu alianța nord tracică a “dacilor liberi”; se știe că atacurile“dacilor liberi”, declanșate la moartea lui Traian și menținute cu perseverențăpână la Aurelian, majoritatea treceau prin Sciția Minor 15 . Uneori aceste atacuriaveau drept țintă porturile grecești ca și în 248 când Istria este aproape distrusăde către armata carpogeților nord dunăreni 16 . Galeriu, cunoscând bine băștinașiidin Sciția Minor și cele două Moesii din mijlocul cărora făcea și el parte, visaun “imperiu dacic” 17 . Licinus, folosindu-se de relațiile pe care le aveauconducătorii Sciției Minor, cu carpogeții, cu dacii liberi de la nordul Dunării, arealizat o alianță de care avusese nevoie și Constantin cel Mare după înlăturarealui Licinus 18 . Valens, supărat pe alianța dacilor liberi, organizează o expedițieîmpotriva lor,trecând Dunărea pe la Isaceea, care până la urmă275 a dus la o pace trainică. Valens și Atanariu, regele alianței nord tracice, ausemnat tratatul pe o corabie,în mijlocul Dunării' 9 . După această alianță istorică,epocală pentru viitorul romanității răsăritene, o armată nord tracică comandată
de către Alariu staționată în Sciția Minor servește interesele imperiului 20 . întimpul împăratului Anastasiu (491-518) țăranii sunt aduși la starea de sclavie 21 .Vitalian protejează populația nemulțumită, sclavii din Sciția Minor și cele douăMoesii și se consideră “împăratul” lor, al geților, refuzând să mai plăteascăbirurile înrobitoare 22 . Justinian (527-565) desăvârșește politica de restaurație aunei epoci de mult apuse, generalizează societatea sclavagistă hipercentralizată,transformă țăranii în sclavii pământului, iar orășenii în robii impozitelor 23 .După moartea lui Justinian, Iustin II (565-578), Tiberius (578-582) și Mauriciu(582-602) au liberalizat comerțul,dar reformele nu erau de profunzime șipopulația de la sate a rămas tot în starea de sclavie, exploatată cu mai multăcruzime de nobilimea și aristocrația restaurată. Se știe că în timpul lui Mauriciuțăranii sclavi de pe ambele maluri ale Dunării, în disperarea lor atacau pe ceibogați,ca să nu moară de foame 24 . Sclavia se instaurase, din timpul luiJustinian, pe ambele maluri ale Dunării. Acești sclavi erau scito-geto-dacii maimult sau mai puțin romanizați 25 . Sclavii, aduși în starea de disperare din cauzafoametei, au acționat mereu în cete, și-au făcut singuri dreptate 26 . Sclavii,lucrătorii pământului, erau “marele inamic” din interior, din Sciția Minor,Moesia, Tracia, Macedonia, Tesalia, Iliria etc. Restaurația societății antice a datroata istoriei înapoi. Criza societății sclavagiste s-a manifestat prin acesteatacuri spontane ale populației disperate și sărăcite împotriva celor bogați.Apogeul crizei fusese atins în 602, când armata fusese practic tratată, de cătreîmpărat și aristocrația îmbogățită și coruptă din jurul împărăției, cu indiferențăși aroganță ca și pe sclavii pământului 27 .9.2. Autonomia Geției MinorDe la Dunărea de jos, din Sciția Minor, Moesia și Iliria, s-a declanșatrevoluția militară și populară condusă de Focas. Armata s-a alăturat poporuluiși a transformat revolta într-o revoluție care a măturat din temelii societateasclavagistă anacronică și inumană 28 . Istoriografia slavă însă, din secolele XIX șiXX, denaturează adevărul despre această276revoluție transformând-o într-o invazie masivă a popoarelor slave care audislocat limesul dunărean și au pătruns în masă în toată Peninsula Balcanică,până la Marea Egee, schimbând componența etnică până în Macedonia,Peloponez și Marea Adriatică 29 . După această teorie, populația tracoromanicădin Sciția Minor, Tracia, Moesia, Tesalia, Macedonia, Iliria etc., practic a fostdislocată și slavizată. Se spune că pânza slavilor de la nordul Dunării s-a subțiatîn așa fel,încât populația românească majoritară i-a asimilat. La nordul Dunării
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
- Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
- Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
- Page 295 and 296: deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
- Page 297 and 298: 41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
- Page 299 and 300: retras și armata și provincialii
- Page 301 and 302: X1I, Timișoara 1995; Ștefan Oitea
- Page 303 and 304: Imperial Mausolea und Consecration
- Page 305 and 306: Zosimos, IV,32016, 6; 24,4; 35, 3;
- Page 307 and 308: alt mod, ci înfigeau în pământ
- Page 309 and 310: aristocrației greco-romane care pr
- Page 311 and 312: 5. W. Tomaaschek, Die alten Traker,
de către Alariu staționată în Sciția Minor servește interesele imperiului 20 . în
timpul împăratului Anastasiu (491-518) țăranii sunt aduși la starea de sclavie 21 .
Vitalian protejează populația nemulțumită, sclavii din Sciția Minor și cele două
Moesii și se consideră “împăratul” lor, al geților, refuzând să mai plătească
birurile înrobitoare 22 . Justinian (527-565) desăvârșește politica de restaurație a
unei epoci de mult apuse, generalizează societatea sclavagistă hipercentralizată,
transformă țăranii în sclavii pământului, iar orășenii în robii impozitelor 23 .
După moartea lui Justinian, Iustin II (565-578), Tiberius (578-582) și Mauriciu
(582-602) au liberalizat comerțul,dar reformele nu erau de profunzime și
populația de la sate a rămas tot în starea de sclavie, exploatată cu mai multă
cruzime de nobilimea și aristocrația restaurată. Se știe că în timpul lui Mauriciu
țăranii sclavi de pe ambele maluri ale Dunării, în disperarea lor atacau pe cei
bogați,ca să nu moară de foame 24 . Sclavia se instaurase, din timpul lui
Justinian, pe ambele maluri ale Dunării. Acești sclavi erau scito-geto-dacii mai
mult sau mai puțin romanizați 25 . Sclavii, aduși în starea de disperare din cauza
foametei, au acționat mereu în cete, și-au făcut singuri dreptate 26 . Sclavii,
lucrătorii pământului, erau “marele inamic” din interior, din Sciția Minor,
Moesia, Tracia, Macedonia, Tesalia, Iliria etc. Restaurația societății antice a dat
roata istoriei înapoi. Criza societății sclavagiste s-a manifestat prin aceste
atacuri spontane ale populației disperate și sărăcite împotriva celor bogați.
Apogeul crizei fusese atins în 602, când armata fusese practic tratată, de către
împărat și aristocrația îmbogățită și coruptă din jurul împărăției, cu indiferență
și aroganță ca și pe sclavii pământului 27 .
9.2. Autonomia Geției Minor
De la Dunărea de jos, din Sciția Minor, Moesia și Iliria, s-a declanșat
revoluția militară și populară condusă de Focas. Armata s-a alăturat poporului
și a transformat revolta într-o revoluție care a măturat din temelii societatea
sclavagistă anacronică și inumană 28 . Istoriografia slavă însă, din secolele XIX și
XX, denaturează adevărul despre această
276
revoluție transformând-o într-o invazie masivă a popoarelor slave care au
dislocat limesul dunărean și au pătruns în masă în toată Peninsula Balcanică,
până la Marea Egee, schimbând componența etnică până în Macedonia,
Peloponez și Marea Adriatică 29 . După această teorie, populația tracoromanică
din Sciția Minor, Tracia, Moesia, Tesalia, Macedonia, Iliria etc., practic a fost
dislocată și slavizată. Se spune că pânza slavilor de la nordul Dunării s-a subțiat
în așa fel,încât populația românească majoritară i-a asimilat. La nordul Dunării
Change language