Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
spirituală, în structura idiomului romanității răsăritene.Dacoromânii n-au putut să cucerească în epoci variate, după secolulVII, așa cum susține lingvistica slavă, teritorii ca Moldova, Oltenia, Muntenia,Dobrogea sau Banat ori Ardeal,deoarece ei trăiseră pe aceste locuri, cu'multtimp înaintea sosirii romanilor. Romanii găsiseră aici popoare bine organizate,cu civilizație și cultură europeană străveche, iar în momentul așezării bulgarilorîn jurul Vamei și a sârbo-croaților în zona Rașca din sudul Dunării,dacoromânii pe lângă istoria, cultura și civilizația tracică trăiseră și experiențaconviețuirii cu autoritățile romane și bizantine. Pentru a se cunoaște mai bineaceastă perioadă vom prezenta succint istoria Dobrogei.9.1. Rădăcinile dacoromâne în Dobrogeaîncă din mileniul al II-lea î.e.n.,pe ambele maluri ale Dunării de jos șilitoralul Mării Negre, trăiau populațiile autohtone cu o cultură materială șispirituală încadrată de către arheologie în civilizația geto- dacă sau tracică.Izvoarele literare, Hecateu din Milet, Herodot, Tucidide, Strabon, precum șiepigrafia și arheologia aduc mărturii despre viața economică și socialădesfășurată în Scythia Minor, în Dobrogea 4 . Una dintre mărturiile epigraficeeste inscripția despre relațiile diplomatice dintre cetatea Histria și regele getZahnodegicos, în jurul anului 300 î.e.n., decret de cinstire a trei soldați trimișisă negocieze cu regele get despre repatrierea unui număr de ostatici șiacceptarea exploatării teritoriului orășenesc și pescuitul în Delta Dunării 5 .Mărturiile arheologice din ultima vreme sunt descoperirile rezultate prinsăpăturile efectuate la Cernavodă, Tarivale, Murighiol, Telița, Rașova, Hârșova,Callatis, Dinogeția, Capidava, Bugeac, Sucidava, Schitu, Tuzla, Limanu,Trophaeum Traiani și alte zeci de așezări rurale, prin care se evidențiază toateepocile de la secolul VI î.e.n. și până în secolul al VII-lea e.n. în spațiullitoraluluiÂn peste 90 de zone cu tradiție ceramică getică^e găsește alături șiceramică greacă și romană, iar pe întregul teritoriu dobrogean în sateleautohtone cât și în orașele romane se află un decor getic tradițional, conservatorîn simbioză cu tehnica superioară a ceramicii273
cenușii lucrată la roată 6 . “Geneza, în epoca romană, a acestei noi categoriiceramice exprimă clar legăturile dintre cele două componente esențiale alefenomenului romanizării pe teritoriul dintre Dunăre și Mare: geții și romanii” 7 .Grecii începuseră tratative cu băștinașii să-și construiască porturicomerciale, încă din secolele VII-VI î.e.n., pentru valorificarea produselorgăsite aici și plasarea unor mărfuri aduse din Orient 8 . în 514 î.e.n.,când Dariustrece cu oștile sale prin Do- brogea deazi, rămâne uimit de prosperitatea șivitejia locuitorilor ei. Ateas în secolulal IV-lea î.e.n. protejează cetățileorașe-porturi grecești și asigurădesfășurarea unui comerț liber, caretraversează Dunărea, ajungând până înPolonia 9 . Regii acestui ținut, păstraumereu relații strânse cu celelalte regatevecine. Unul dintre regii acestei regiunitracice se află în mormântultracic descoperit în 1944 în Bulgaria laKazanlic, din secolul al III- lea î.e.n.Decorația murală a cupoleiFig. 61. Decorația murală a cupoleimonumentului funerar înfățișeazămormântului tracic de la Kazanlik, sec. scenedin vi ața unui trac de rang 111 î e n - nobil 10 (fig. 61).Iar Tezaurul de aur de la Panaghiuriște, secolul al III-lea î.e.n.,aparține tot unui conducător trac 11 (fig. 62).Romanii ajung la gurile Dunării, în Dobrogea, la sfârșitul secolului Iî.e.n., după ce supun pe rând regii geților: Roles, Dapix, zidit de viu cu oșteniisăi în peștera Keiris (Limanu de azi) și pe Ziraxes din nordul Dobrogei 12 .Romanii transformă Dobrogea într-un cap de pod în expansiunea lor sprenordul Dunării. Iar Traian, își manifestă geniul, când organizează acest ținutgetic 13 . Porturile orașe grecești formaseră o federație cu centrul la Tomis, eleerau obligate să asigure tranzitul comercial din și spre Dunăre, cu produse caresă ajungă la Roma. Porturile274
- Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
- Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
- Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
- Page 295 and 296: deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
- Page 297 and 298: 41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
- Page 299 and 300: retras și armata și provincialii
- Page 301 and 302: X1I, Timișoara 1995; Ștefan Oitea
- Page 303 and 304: Imperial Mausolea und Consecration
- Page 305 and 306: Zosimos, IV,32016, 6; 24,4; 35, 3;
- Page 307 and 308: alt mod, ci înfigeau în pământ
- Page 309 and 310: aristocrației greco-romane care pr
spirituală, în structura idiomului romanității răsăritene.
Dacoromânii n-au putut să cucerească în epoci variate, după secolul
VII, așa cum susține lingvistica slavă, teritorii ca Moldova, Oltenia, Muntenia,
Dobrogea sau Banat ori Ardeal,deoarece ei trăiseră pe aceste locuri, cu'mult
timp înaintea sosirii romanilor. Romanii găsiseră aici popoare bine organizate,
cu civilizație și cultură europeană străveche, iar în momentul așezării bulgarilor
în jurul Vamei și a sârbo-croaților în zona Rașca din sudul Dunării,
dacoromânii pe lângă istoria, cultura și civilizația tracică trăiseră și experiența
conviețuirii cu autoritățile romane și bizantine. Pentru a se cunoaște mai bine
această perioadă vom prezenta succint istoria Dobrogei.
9.1. Rădăcinile dacoromâne în Dobrogea
încă din mileniul al II-lea î.e.n.,pe ambele maluri ale Dunării de jos și
litoralul Mării Negre, trăiau populațiile autohtone cu o cultură materială și
spirituală încadrată de către arheologie în civilizația geto- dacă sau tracică.
Izvoarele literare, Hecateu din Milet, Herodot, Tucidide, Strabon, precum și
epigrafia și arheologia aduc mărturii despre viața economică și socială
desfășurată în Scythia Minor, în Dobrogea 4 . Una dintre mărturiile epigrafice
este inscripția despre relațiile diplomatice dintre cetatea Histria și regele get
Zahnodegicos, în jurul anului 300 î.e.n., decret de cinstire a trei soldați trimiși
să negocieze cu regele get despre repatrierea unui număr de ostatici și
acceptarea exploatării teritoriului orășenesc și pescuitul în Delta Dunării 5 .
Mărturiile arheologice din ultima vreme sunt descoperirile rezultate prin
săpăturile efectuate la Cernavodă, Tarivale, Murighiol, Telița, Rașova, Hârșova,
Callatis, Dinogeția, Capidava, Bugeac, Sucidava, Schitu, Tuzla, Limanu,
Trophaeum Traiani și alte zeci de așezări rurale, prin care se evidențiază toate
epocile de la secolul VI î.e.n. și până în secolul al VII-lea e.n. în spațiul
litoraluluiÂn peste 90 de zone cu tradiție ceramică getică^e găsește alături și
ceramică greacă și romană, iar pe întregul teritoriu dobrogean în satele
autohtone cât și în orașele romane se află un decor getic tradițional, conservator
în simbioză cu tehnica superioară a ceramicii
273
Change language