Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
influența masivă slavă și că este o limbă tânără neolatină fără moștenireautohtonă,s-a putut aplica regula: dacă un termen din limba română, care nu seaflă în latină dar este atestat în dr.și ar. constituie un indiciu că aparține unuiidiom slav vechi “slava veche”, care a dispărut în limbile slave dar a rămas înidiomul romanității răsăritene 136 . De aici apoi s-a creat o istorie a formăriisunetelor și cuvintelor în limba română. Teoria a devenit însă caducă, prinexpirarea vitalității tezei lingvisticii slave despre geneza romanității răsăritene.Revizuirea teoriei sistemului fonetic slav în raport cu limba română^e cere să sefacă cât mai urgent. Nu ne propunem să realizăm acest lucru, totuși vomprezenta câteva observații.8.14.1. In primul rând, pentru justificarea palatalizării consoanei n s-a luat ca exemplu cuvântul copaie, copăi 13 ', s.f.: “Albie, Ladă în care curgefaina la moară.” Din sl.v. kopanja. Albia și lada de la moară sunt specificecivilizației satului (lemnului).Termenii, dr. copaie, ar. cupane, sunt considerați de origine slavă, pebaza presupusului idiom “slava veche”. De aceea nu se găsesc în limbile slave.In bg. unei copăi se i se zice “nețvi, korito”în ser. nu se găsește, cuvântul esteînsă folosit de către dacoromânii și aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, toțibilingvi. De fapt n palatalizat (ni) este tratat ca cel din elementele latine, iarcum kopanja nu se găsește la slavi, rezultă că acești termeni sunt arhaici ladacoromâni și aromâni, de dinainte de contactul cu romanii.8.14.2. Lingvistica slavă susține: vocala a neaccentuat din slavă esteredat în dr. și ar. prin d 139 . Se dă ca exemplu:dr. hrănisl.v. xranitiar. hrăniridr. grădinăsl.v. gradinaar. grădină266Din acest exemplu s-a dedus că -a (final) neaccentuat din slavă, trecela ă în limba dacoromână și aromână. Teoria lingvisticii slave a folosit termeniigăsiți numai în dacoromână și aromână ca argument că ar fi existat “vecheaslavă”, păstrați în cele două limbi dar dispăruți la bulgari și sârbocroați.Cuvintele hrăni și grădină prin faptul că se găsesc în cele două idiomuritracoromanice, dovedesc că sunt de origine autohtonă și ele există, în cele douălimbi, cu mult timp înainte de sosirea bulgarilor (679) și sârbocroaților (640).Verbul hrăni (vb.IV, tranz.și refl.) “a da cuiva de mâncare sau a mânca; a senutri, a (se) alimenta” etc., pop. hărăni, nu vine din slavă 140 . Hrăniți în limbileslave nu se află, în ser. namirnice, stotna, krma, pita și hrana se găsește numai
la dacoromânii bilingvi. In bg. hrana, are un sens restrâns “mâncare” împrumutatde la băștinași. Vechimea cuvântului, din perioada anteromană, estesusținută și de către termenul hrana din limba sanscrită 141 , cu același înțeles caîn dacoromână și macedoarmână. Rezultă că regula fixată de către lingvisticaslavă pentru vocala a din limba slavă,nu corespunde evoluției sunetelor înidiomul tracoromanic.8.14.3. Se mai susține: e inițial e redat prin diftongul ie, deci cuproteza lui i: dr. iezer: v.sl. jezero ]n . Numai că în limbile slave nu se găsește. Inbg. se află sub forma: dilboko planisko ezero, iar în ser. paninsko ezero, departede sensul iezer “lac adânc de munte”. în dacoromână fenomenul este cunoscutîncă din perioada anteromană și romană: ied, lat. haedus-, iederă, lat. hedera-,ienupăr, lat. juniperus-, iepure, lat. lepus', ieri, lat. herv, ieși, lat. exire, etc.8.14.4. 14. 4. Lingvistica slavă mai spune: urmat de a (ă) în silabaimediat următoare, e accentuat a fost diftongat în ea: ceată: v.sl. teta etc. 143Termenul ceată susține o evoluție inversă deoarece nu se găsește în limbavorbită de către slavi. în bg. pentru ceată găsim: grupa, zveno, brigada, ceatăeste folosit de către băștinași bilingvi; în ser. ceată = grupa, skup, banda, rulja,jato, topor, iar ceta în comunitățile mixte. Bulgarii și sârbocroații, în secolul alVII-lea și al VUI-lea, s-au așezat ca enclave în oceanul băștinașilortracoromanici care aveau o cultură și civilizație consolidată în relațiile tracilorcu romanii. Vechimea cuvântului ceată în română este consemnată într-o limbăveche care a devenit moartă în secolul al VII-lea î.e.n. limba sanscrită, limbăindo-europeană, unde data înseamnă “o mulțime, o grămadă de oameni” exactca și în limba267română 144 .8.14.5. 14. 5. Se mai susține în dacoromână și aromână, ca și înalbaneză, împrumuturile din slava meridională prezintă, în mod normal,metateza:dr.ar. baltă, alb. balt'ă: v.sl. blato', dr. gard, ar. gardu, alb.gardh: v.sl. gradw, dr. daltă, alb. daltă', bg. dlâto (Cf.Al.Rosetti) 145 .Prezentarea se face ca ceva ce nu mai trebuie demonstrat și poatedeveni o lege fonetică. Numai că situația se schimbă după o analiză cât de câtmai atentă. în primul rând să vedem cum se prezintă termenii de mai sus înlimbile slave meridionale:baltă: bg. mociur, dovka; ser. bar(ic)a, moăvara, rit, napustiti(neito)gard: bg. ograda, plet (gradu lipsește); ser. ograda, plot, sport
- Page 203 and 204: cronologic, conține numai o parte
- Page 205 and 206: brenda brenda înăuntrubrenge brSn
- Page 207 and 208: pajtonj păitescu angajapendă pend
- Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
- Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
- Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
- Page 295 and 296: deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
- Page 297 and 298: 41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
- Page 299 and 300: retras și armata și provincialii
- Page 301 and 302: X1I, Timișoara 1995; Ștefan Oitea
- Page 303 and 304: Imperial Mausolea und Consecration
la dacoromânii bilingvi. In bg. hrana, are un sens restrâns “mâncare” împrumutat
de la băștinași. Vechimea cuvântului, din perioada anteromană, este
susținută și de către termenul hrana din limba sanscrită 141 , cu același înțeles ca
în dacoromână și macedoarmână. Rezultă că regula fixată de către lingvistica
slavă pentru vocala a din limba slavă,nu corespunde evoluției sunetelor în
idiomul tracoromanic.
8.14.3. Se mai susține: e inițial e redat prin diftongul ie, deci cu
proteza lui i: dr. iezer: v.sl. jezero ]n . Numai că în limbile slave nu se găsește. In
bg. se află sub forma: dilboko planisko ezero, iar în ser. paninsko ezero, departe
de sensul iezer “lac adânc de munte”. în dacoromână fenomenul este cunoscut
încă din perioada anteromană și romană: ied, lat. haedus-, iederă, lat. hedera-,
ienupăr, lat. juniperus-, iepure, lat. lepus', ieri, lat. herv, ieși, lat. exire, etc.
8.14.4. 14. 4. Lingvistica slavă mai spune: urmat de a (ă) în silaba
imediat următoare, e accentuat a fost diftongat în ea: ceată: v.sl. teta etc. 143
Termenul ceată susține o evoluție inversă deoarece nu se găsește în limba
vorbită de către slavi. în bg. pentru ceată găsim: grupa, zveno, brigada, ceată
este folosit de către băștinași bilingvi; în ser. ceată = grupa, skup, banda, rulja,
jato, topor, iar ceta în comunitățile mixte. Bulgarii și sârbocroații, în secolul al
VII-lea și al VUI-lea, s-au așezat ca enclave în oceanul băștinașilor
tracoromanici care aveau o cultură și civilizație consolidată în relațiile tracilor
cu romanii. Vechimea cuvântului ceată în română este consemnată într-o limbă
veche care a devenit moartă în secolul al VII-lea î.e.n. limba sanscrită, limbă
indo-europeană, unde data înseamnă “o mulțime, o grămadă de oameni” exact
ca și în limba
267
română 144 .
8.14.5. 14. 5. Se mai susține în dacoromână și aromână, ca și în
albaneză, împrumuturile din slava meridională prezintă, în mod normal,
metateza:
dr.ar. baltă, alb. balt'ă: v.sl. blato', dr. gard, ar. gardu, alb.
gardh: v.sl. gradw, dr. daltă, alb. daltă', bg. dlâto (Cf.
Al.Rosetti) 145 .
Prezentarea se face ca ceva ce nu mai trebuie demonstrat și poate
deveni o lege fonetică. Numai că situația se schimbă după o analiză cât de cât
mai atentă. în primul rând să vedem cum se prezintă termenii de mai sus în
limbile slave meridionale:
baltă: bg. mociur, dovka; ser. bar(ic)a, moăvara, rit, napustiti(neito)
gard: bg. ograda, plet (gradu lipsește); ser. ograda, plot, sport
Change language