Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

More documents

Recommendations

Info

considerată dialect ‘"tânăr” a fost scoasă din metoda comparativă-istorică.Totuși, pe baza criteriilor amintite s-au adus multe contribuții în acest domeniu.G. Reichenkron a atribuit substratului multe cuvinte dacoromânești consideratecu etimologie necunoscută 126 . I. I. Russu arăta: “Enigma cuvintelor cuetimologie neelucidată constituie o lacună a gramaticii istorice române, a căreisoluționare este o necesitate imperioasă și urgentă de ordin șriințific” 127 .Cărturarul clujean cunoștea lacunele lingvisticii slave despre geneza romanitățiirăsăritene, de aceea cerea imperios să se participe la clarificarea ei. In prezentmisterul acestor cuvinte dispare se poate trece, pe baze științifice, la clarificarealor.Criteriul amintit poate fi lărgit, pe lângă albaneză ca limbă veche înBalcani, pot fi folosite printre vechile limbi balcanice macedoarmâ- na,meglena, istriana, dalmata și greaca veche. Când cuvântul asemănător sesuprapune fonetic și semantic cel puțin în dacoromână și macedoarmână și nueste atestat în bulgară sau în alte limbi slave ori neslave, și, nu este moștenit dinlatină, nu mai poate fi trecut în dicționare cu etimologie necunoscută, are oorigine certă tracică. Câteva exemple: ar. afinfă): dr. afînfă); ar. angl'icescu: dr.a ghici; ar. arâdzim: dr. reazim; ar. cătră ’(u): dr. cătăramă; ar. cioară: dr.cioară', ar. dzî’nă: dr. zână; ar. yizmă: dr. izmă; ar. zîrzălat: dr. înzorzonat; ar.mă&șu, muctașe: dr. măceș, măceșe; ar. me 'tură: dr. mătură; ar. mumulic: dr.mămăligă; ar. n ’ișcu: dr. mișca; ar. strin: dr. străin; ar. țî’pit: dr. țipa; ar.țuțur: dr. țuțur, sfârc; ar. zbîrlescu: dr. zbârli; ar. zburdălipsescu: dr. zburda;ar. zgăți 'n: dr. hâțâna; ar. zgîrltscu: dr. zgâi; ar. melăiu: dr. melc, etc. 128Lista cuvintelor cu etimologie necunoscută, trecute în dicționare, scridică la peste 10% din totalul vocabularului dacoromânesc și ma- cedoarmân.Noi am prezentat o infimă parte dintre ele pe care le-am comparat cu cele dinmacedoarmână, suprapunerea lor fonetică și semantică atestă faptul că în DEXși în DDA pot fi trecute cu etimologie cunoscută tracică. Atât în dacoromână,cât și în macedoarmână, sunt moștenite din substratul tracic. In acest mod sepot studia toate cuvintele cu etimologie necunoscută fixate pe baza criteriilorlingvisticii slave. In metoda comparativă istorică pot fi angajate și istroromâna,meglena, dalmata și albaneza. Comparația unui cuvânt din dacoromână cu celdin262 macedoarmână, sau cu un alt idiom prezentat, pe baza criteriului istoricolingvistic-cronologic,scoate în evidență originea lui comună, din epoci foarteîndepărtate tracice 129 .
1.13. Limba comună tracăAșa cum prin comparația unor cuvinte din limbile slave se poate găsiidiomul “slava comună”, tot așa, prin comparația unor termeni vechi dinidiomurile romanității răsăritene, se poate determina limba comună tracică.Comparația o facem între dacoromână, macedoarmână, meglenoromână șiistroromână 130 . Forma fonetică a termenului ne dă indicații asupra vechimii lui,asupra limbii comune tracice. Câteva exemple:dacoromână macedoarmână meglenă istriană tracacomunăbaci bacăiu baci bățe baciubalegă baliga baligă balega balegabaltă bălță baltă bâte baltacătun cătun cătun cătun cătuncioară cioară cioara ciore cioaracopac copaciu cupaci copăț copaciucuțit cățutu cuțot cuțit cuțitufecior ficoru ficor fețor feciorugard gardu gard gard gardugroapă groapă groapă grope groapagușă gușe gușă gușe gușemoș moșu moș moș moșupăcurar picurar picurar pecurar pacurarsâmbure sâmbure somburi sîmburi sâmburuspăla aspelu spel spela spălastrungă strungă strunga strunga strungătânăr tiniru tinir tinar tânăruvadră vadră vadra vadra vadravatră vatră vatra vatre vatra263
Page 1 and 2:
AUREL BERINDEGENEZA ROMANITĂȚII R
Page 3 and 4:
GENEZAROMANITĂȚIIRĂSĂRITENEDin
Page 5 and 6:
aAARAC MIActa Arch HungActa MN Și
Page 7 and 8:
EAIVR= Enciclopedia Arheologiei și
Page 9 and 10:
SCIVSCIVASCLSCNscr. skr.SHA si.slav
Page 11 and 12:
Prin cercetarea de față am urmăr
Page 13 and 14:
et studio).14CAPITOLUL 1TEZE DESPRE
Page 15 and 16:
Dioclețian numește Sciția Mică,
Page 17 and 18:
popoarelor din nordul Dunării. In
Page 19 and 20:
următoarea idee: în lingvistică
Page 21 and 22:
dacilor” 44 .1.4. Școala lingvis
Page 23 and 24:
cu 49.649 de cuvinte, împărțite,
Page 25 and 26:
1.5. Geneza traco-romanică a roman
Page 27 and 28:
obținut avantaje remarcabile, ocup
Page 29 and 30:
lapidar că Sciția a fost, pentru
Page 31 and 32:
Datorită războaielor îndelungate
Page 33 and 34:
eliberare a teritoriilor ocupate, c
Page 35 and 36:
Traian a crezut căprin opera lui d
Page 37 and 38:
mai târziu, în 123, a format Daci
Page 39 and 40:
dat în mare primejdie fiind atacat
Page 41 and 42:
conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
Page 43 and 44:
introduc responsabilitățile colec
Page 45 and 46:
exterior, la Dunărea de Jos, se î
Page 47 and 48:
administrative, iar legiunile erau
Page 49 and 50:
dacilor 63 . Statul format din prov
Page 51 and 52:
Dar generalii care conduceau trupel
Page 53 and 54:
Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
Page 55 and 56:
tendențios de către unele cercuri
Page 57 and 58:
Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
Page 59 and 60:
asigurat numai printr-o alianță c
Page 61 and 62:
moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
Page 63 and 64:
morale erau păstrate de către o c
Page 65 and 66:
Considerăm că atunci, în acea no
Page 67 and 68:
67Galeriu se stinge de o boală inc
Page 69 and 70:
Bizanț. La intrarea de sud a Helle
Page 71 and 72:
dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
Page 73 and 74:
Imperiului Roman.Constantin, iniți
Page 75 and 76:
2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
Page 77 and 78:
pricinuită de armata getogoților,
Page 79 and 80:
romană să aibă un caracter gener
Page 81 and 82:
colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
Page 83 and 84:
băștinași, moșeni și domni ai
Page 85 and 86:
87Dunărea ca punte de legătură
Page 87 and 88:
august 526. Urmează la tron Athana
Page 89 and 90:
bogați. A instaurat o teroare în
Page 91 and 92:
Justinian a întemeiat o cetate cu
Page 93 and 94:
persană, în favoarea Imperiului B
Page 95 and 96:
La 3 octombrie 610 Focas este răst
Page 97 and 98:
care în perioada antică erau ță
Page 99 and 100:
din sudul Dunării cât și din nor
Page 101 and 102:
Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
Page 103 and 104:
construiau poduri, palate, clădiri
Page 105 and 106:
fost prins, orbit și pus în înch
Page 107 and 108:
Fig. 28. Inel-pecete al împăratul
Page 109 and 110:
pentru cruciați. împăratul Baldo
Page 111 and 112:
3.7. Stingerea dinastiei Asănești
Page 113 and 114:
păstori și meșteșugari în prel
Page 115 and 116:
păstoria, prelucrarea lânii și l
Page 117 and 118:
Fig. 32. Grup de bărbați aromâni
Page 119 and 120:
erau primiți și sprijiniți în
Page 121 and 122:
noi state. în primul rând, state
Page 123 and 124:
128Imperiului Habsburgic. Statul ma
Page 125 and 126:
Cercetarea de față pornește de l
Page 127 and 128:
Jopitar, Fr. Diez, P. J. Safarik, H
Page 129 and 130:
4. 4. Inscripții autohtoneîn etap
Page 131 and 132:
“Din discuțiile de mai sus rezul
Page 133 and 134:
Sr.eenn cu val.fonetică ! 1 i 3 ..
Page 135 and 136:
demonstrează că dacii din partea
Page 137 and 138:
Peninsula Balcanică, Insulele Măr
Page 139 and 140:
4.4.12. Pe insula Lemnos (Lemnu) s-
Page 141 and 142:
1. /\A£AEIEAAEAERIAAKATPOSOEBArOZE
Page 143 and 144:
brosloveni, jud. Olt) pe o cărămi
Page 145 and 146:
4.5. Sintetizarea unor concluziiîn
Page 147 and 148:
istorică importantă care va răm
Page 149 and 150:
estul și sud-estul Europei, susți
Page 151 and 152:
Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia
Page 153 and 154:
la oricare dintre limbile indoeurop
Page 155 and 156:
păstrat în Muzeul din Sofia. A fo
Page 157 and 158:
vedere al reprezentării ei grafice
Page 159 and 160:
Având la dispoziție textul de pe
Page 161 and 162:
HEKOA = AOKSE “așa” (adv. și
Page 163 and 164:
că easte multu n himă = pe aici e
Page 165 and 166:
HIMA “jos, prăpastie, la vale”
Page 167 and 168:
ancorează geneza sanscritei în Ba
Page 169 and 170:
Thunman (1746-1778) susținea că a
Page 171 and 172:
Dunării, pentru români, și în P
Page 173 and 174:
teza lingvisticii slave, despre gen
Page 175 and 176:
români sau valahi, iar după provi
Page 177 and 178:
dacoromânilor în lupta lor împot
Page 179 and 180:
către latiniști” 54 . Aromânii
Page 181 and 182:
dialecte și nu limbi de sine stăt
Page 183 and 184:
teza romanității pure și cea a l
Page 185 and 186:
păstorii romani din sudul și nord
Page 187 and 188:
came, blană, lapte, brânză, lân
Page 189 and 190:
7.1. Percepții preliminareMajorita
Page 191 and 192:
considerau de origine latină, cu l
Page 193 and 194:
Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
Page 195 and 196:
baza cercetării istoriei și limbi
Page 197 and 198:
continuatoarele limbilor vorbite î
Page 199 and 200: migrarea și răspândirea dialecte
Page 201 and 202: gîsaku gusac gîscangîska gî’s
Page 203 and 204: cronologic, conține numai o parte
Page 205 and 206: brenda brenda înăuntrubrenge brSn
Page 207 and 208: pajtonj păitescu angajapendă pend
Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
Page 249: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
Page 295 and 296: deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
Page 297 and 298: 41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
Page 299 and 300: retras și armata și provincialii
Page 301 and 302:
X1I, Timișoara 1995; Ștefan Oitea
Page 303 and 304:
Imperial Mausolea und Consecration
Page 305 and 306:
Zosimos, IV,32016, 6; 24,4; 35, 3;
Page 307 and 308:
alt mod, ci înfigeau în pământ
Page 309 and 310:
aristocrației greco-romane care pr
Page 311 and 312:
5. W. Tomaaschek, Die alten Traker,
Page 313 and 314:
1. .1. Arginteanu, idem, p. 134-135
Page 315 and 316:
oiganizarea învățământului și
Page 317 and 318:
magyarositsuk a vezetekneveket?, Bu
Page 319 and 320:
10. Francesco Griselini, încercare
Page 321 and 322:
Inscripția “runică” de pe obi
Page 323 and 324:
din cultura Gârla Mare, sau anumit
Page 325 and 326:
roumaine, 1968; Trakijskijat ezik,
Page 327 and 328:
apere cultura, civilizația și lim
Page 329 and 330:
10. TLG, p. 417;11. Al-Kașgari, Di
Page 331 and 332:
Arumunen, 2 vol., Leipzig, 1894, 18
Page 333 and 334:
63. R. Todoran, op. cit., p. 14 și
Page 335 and 336:
etnogeneza românească; LI. Russu,
Page 337 and 338:
15. Așa se explică păstrarea unu
Page 339 and 340:
(Raport la cel de-al II-lea Congres
Page 341 and 342:
izolarea ei în continuare ar aduce
Page 343 and 344:
20. A. Bejan, Banatul în secolele
Page 345 and 346:
aprovizionările;... vor fi sechest
Page 347 and 348:
49. Lingvistica slavă argumenteaz
Page 349 and 350:
93. Lingvistica slavă dăduse un f
Page 351 and 352:
limbilor: macedoarmâne, istroromâ
Page 353 and 354:
6. C. Scorpan, op.cit., p. 65-66; v
Page 355 and 356:
31. Revoluția din 602 deschide dru
Page 357 and 358:
103; Stelian Brezeanu, Romanitatea
Page 359 and 360:
explică ușurința prin care fuses
Page 361 and 362:
V-XI e.n., Iași, 1981, p. 27-31; C
Page 363 and 364:
compromis cu foștii iconoclaști;3
Page 365 and 366:
383și Epir, toată romanitatea ră
Page 367 and 368:
Bejan, Adrian, Banatul în secolele
Page 369 and 370:
Dunăre, N., Civilizația tradițio
Page 371 and 372:
Mărghitan, L., Banatul în lumina
Page 373 and 374:
Popa I. A., Românii și maghiarii
Page 375 and 376:
Teodor, D.Gh., Continuitatea popula
Page 377 and 378:
Probus (276-282) ..................
Page 379 and 380:
Concluzii 1756. Limbi înrudite sau
Page 381 and 382:
Consilier editorial: Rodica Berinde
show all

Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?