Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
cuvintelor catalogate cu etimologie necunoscută o atitudine rezervată. în DDAîn dreptul acestor cuvinte a pus, pur și simplu, semnul întrebării. A evitat să deaun verdict categoric prin folosirea sintagmei “etimologie necunoscută”, cum s-afăcut în DEX. In prezent, restabilindu-se cunoașterea istoriei și a idiomuluiromanității răsăritene aceste cuvinte, din DEX și DDA, pot fi trecute îndicționare de sorginte tracică.Prezentăm o listă de cuvinte, din DDA, la care T. Papahagi a pussemnul întrebării și la care azi putem să răspundem cui aparțin.Aparțin macedoarmânei moștenite de la strămoșii lor259 traconiacedoneni. Prezentăm în paranteză sensul în dacoromână: afin,afingă (afin, afină); alai (alai, huiduială); alăăescu (tulbura); alun^âuă (nuia,rămurea); alunizmă (izmă care crește în locuri mlăștinoase, mlaștină); amadire(iarbă contra reumatismului); ambrună (ciucur); amî’n (întîrzia, amâna); amură(ac de păr, mură); andop (îndopa); angl'ic&scu (ghici); arâdzim (răzima); ardă(zulufi, rouă); arăiată (dezordine); arăzgân (răzbunare, răzbuna); arăzgănă(urmă); ari 'ndză (rânză); baăiu (baci, baciu, bace); badzâră (plăcintă de mălai);bag (băga); badi u (brânză smântânită); băligă (balegă); baltă (baltă); balfotă(crăișă, bălțată); bână (viață); bâtă (cursă, pată, depresiune); băerescu (trebuiesă stea în pat); bărgăviță (negel); blaneș (leneș); boașă (testicul, boașe);brâgană (coacăză); brându (trunchi); brumancă (măcriș); bubât (ghebos);buburleâc (liliac); bubureâdză (pâlpâi); buburedzu (buhăi); bubzel (măceș);budzâr (buzat); buză (buză); bulubotă (dimie); burlu (vas de lemn); buștină(fagure de miere); bușit (buș, pumn); cacuță (manta mică); cană (scamă);catrafuse (catrafuse); căjoa 'e (coajă); călui țu (șef de grup, călușer); căpâncă(smeură); căpefnă (căpșună); căpușe (căpușe); căpută (căpută); cărapă(craniu); cărăbănsire (fugă sănătoasă, cărăbăni); cărcealiu (ger); cătrămă'fu)(cătăramă); căUscu (însăila); cărledzît (crâcni); cîrlig (cârlig); cîrțicân 'iu(scânteietor); clendză (sandală din lemn); clincă (vale); cluj (nod de arbore,nod); cl 'iăiu (pâine necoaptă); cocoșură (umflătură); combâli (caș rotunjit înstrecurătoare); cuculescu (cocoloși); cucuviță (pipirig); cuăiumor (nămol);cusâr (cusător); cutmadiu (lapte de putină); curumaș (cocină); cuție (cocie);dârtmă (broboadă); dămăl'iug (plug); dă'fă (daruri); discăcăr (răscăcăra);dișcîntă (cântător); dîgl'eât (urecheat); dâdă (dodă); dud (dud, urcior); dzângră(zăvor); dzațu (haină de lână); filinar (felinar); fii 'ioară, fiuiară (fluier);firjărușu (băiențandru); flitursescu (înflori); fiufulescu (goli); găbur (sur);gădălițu (gâdilicioși); găoâăe (găoace); gî’rbu (furcă); gîrțîescu (scârțăi);gudileseu (mângâia); guturaiu (guturai); hulandar (hoinar); hitncă (locadăpostit); iii'că (ștergar); înzîrzălat (^nzDTZJor&fyJaglu (ysX.xzi),jun 'eseu(fremăta); kiripritoare (ciripitoare); latura (constelație); lagamă (origine bună);lăpușe (sfârcul urechii); Urcă (leoarcă); lingitșescu (a descoperi ceva ascuns,linguși); lufeâfră (așchie); măireasă (mireasă); mărâl'iu (mărar); mătrăgună
(mătrăgună); mbolițedzu (îmbrobodi); matură (mătură); mincet (domol, încet);moace260(muci); molâv (molatic); mold (mâlc, taci); mpărlig (plămădi); muăeașe(măceșe); muliftu (molift); muludă (mălăeț); mumulic (mămăligă); muriște(ruine); mușcu (mușc); nadu (gurgui de opincă); ncătrămedzu (a frâna calul);netot (netot); ngrî 'șea (în cârcă); nturțur^dzu (turti); n ’ișcu (mișca); âlug(olog); păhăâscu ( a râde în hohote); părătură (pârâtură); pidur (fuior); pilidăs(pipernicit); piridâu (ciripi); pișteână (lingură); platdn (chipeș); plărie (pâlnie);plîn'eăr (plângăcios); putrigân’iu (putregai); putusescu (împuți, murdări); radcă (covățică); ricăescu (râcâi); rodă (zăpadă); ruială (urluială); sărmâie(sărmană); sărmăniță (leagăn); scărșniscu (scrâșnire); skit (schit); stănisepsescu(stăpâni, păstra); strn 'iu (strai); strig (striga); strin (străin); știrgoân 'e(steregoaie); șuvăescu (șuvoi); teleme (telemea); tîrî't (târât); toacă (toacă);tdpur (tropot); țipilic (creștet); fipur (mugur); fî'pit (țipenie); țîrțîrds(zdrențuros); țuc (țuc, când bea din butoi); țuțur (sfârc, țurțut); vătălăh (burduf);vîrticoniță (scrânciob); vlătură (lapoviță); zărzărika (zărzărică, albăstrea);zbîliscu (zbârli); zburdălips&scu (zburdălnici); zdumban (zdravăn); zgățî'n(hâțâna); zgârlescu (zgâi); zgrîm (zgâria, scărpina); zgrî’n 'e (gheară); zgrob(gârbov); zgrum (sugruma); zîngînă ’ (vioară); zmelăciu (melc); etc. 123In lista cuvintelor de mai sus, au fost trecute numai o mică parte dintreacelea care nu au etimologie fixată în DDA. Am considerat că sunt suficientepentru a se observa că ele pot fi studiate din punct de vedere istorico-lingvisticși li se poate fixa etimologia; sunt cuvinte arhaice de sorginte tracică 124 . Prinsugestiile făcute, de către T. Papahagi, și reținerea de a le cataloga cuetimologie necunoscută, s-a menținut perspectiva de a fi cercetate în continuare,ele n-au mai fost blocate printr-un verdict categoric. Se poate observa cămajoritatea apar și în dacoromână, însă în DEX sunt trecute cu etimologienecunoscută, cu toate că prin criteriile fixate în TILR s-ar fi putut clarificaoriginea lor, la pagina 319 se arată: “Domeniul în care trebuie să căutămelementul de substrat este acela al elementelor fără etimologie sau cuetimologie nesigură”. Căutarea, se arată mai departe, se face prin:“...comparația daco-moesienei cu oricare dintre vechile limbi balcanice” 125 , înpractică se insista mai mult asupra albanezei deoarece idiomurile romanitățiirăsăritene erau catalogate, de către lingvistica slavă, dialecte neolatine apăruteîn istorie după venirea bulgarilor și sârbo-croaților care le-au261 transmis o puternică influență slavă. De aceea macedoarmâna, cu toate căeste poate cea mai veche limbă din Balcani prin trunchiul său tracomacedonean,
- Page 197 and 198: continuatoarele limbilor vorbite î
- Page 199 and 200: migrarea și răspândirea dialecte
- Page 201 and 202: gîsaku gusac gîscangîska gî’s
- Page 203 and 204: cronologic, conține numai o parte
- Page 205 and 206: brenda brenda înăuntrubrenge brSn
- Page 207 and 208: pajtonj păitescu angajapendă pend
- Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247: lui când nu erau clarificate rela
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
- Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
- Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
- Page 295 and 296: deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
- Page 297 and 298: 41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
(mătrăgună); mbolițedzu (îmbrobodi); matură (mătură); mincet (domol, încet);
moace
260
(muci); molâv (molatic); mold (mâlc, taci); mpărlig (plămădi); muăeașe
(măceșe); muliftu (molift); muludă (mălăeț); mumulic (mămăligă); muriște
(ruine); mușcu (mușc); nadu (gurgui de opincă); ncătrămedzu (a frâna calul);
netot (netot); ngrî 'șea (în cârcă); nturțur^dzu (turti); n ’ișcu (mișca); âlug
(olog); păhăâscu ( a râde în hohote); părătură (pârâtură); pidur (fuior); pilidăs
(pipernicit); piridâu (ciripi); pișteână (lingură); platdn (chipeș); plărie (pâlnie);
plîn'eăr (plângăcios); putrigân’iu (putregai); putusescu (împuți, murdări); rad
că (covățică); ricăescu (râcâi); rodă (zăpadă); ruială (urluială); sărmâie
(sărmană); sărmăniță (leagăn); scărșniscu (scrâșnire); skit (schit); stănisepsescu
(stăpâni, păstra); strn 'iu (strai); strig (striga); strin (străin); știrgoân 'e
(steregoaie); șuvăescu (șuvoi); teleme (telemea); tîrî't (târât); toacă (toacă);
tdpur (tropot); țipilic (creștet); fipur (mugur); fî'pit (țipenie); țîrțîrds
(zdrențuros); țuc (țuc, când bea din butoi); țuțur (sfârc, țurțut); vătălăh (burduf);
vîrticoniță (scrânciob); vlătură (lapoviță); zărzărika (zărzărică, albăstrea);
zbîliscu (zbârli); zburdălips&scu (zburdălnici); zdumban (zdravăn); zgățî'n
(hâțâna); zgârlescu (zgâi); zgrîm (zgâria, scărpina); zgrî’n 'e (gheară); zgrob
(gârbov); zgrum (sugruma); zîngînă ’ (vioară); zmelăciu (melc); etc. 123
In lista cuvintelor de mai sus, au fost trecute numai o mică parte dintre
acelea care nu au etimologie fixată în DDA. Am considerat că sunt suficiente
pentru a se observa că ele pot fi studiate din punct de vedere istorico-lingvistic
și li se poate fixa etimologia; sunt cuvinte arhaice de sorginte tracică 124 . Prin
sugestiile făcute, de către T. Papahagi, și reținerea de a le cataloga cu
etimologie necunoscută, s-a menținut perspectiva de a fi cercetate în continuare,
ele n-au mai fost blocate printr-un verdict categoric. Se poate observa că
majoritatea apar și în dacoromână, însă în DEX sunt trecute cu etimologie
necunoscută, cu toate că prin criteriile fixate în TILR s-ar fi putut clarifica
originea lor, la pagina 319 se arată: “Domeniul în care trebuie să căutăm
elementul de substrat este acela al elementelor fără etimologie sau cu
etimologie nesigură”. Căutarea, se arată mai departe, se face prin:
“...comparația daco-moesienei cu oricare dintre vechile limbi balcanice” 125 , în
practică se insista mai mult asupra albanezei deoarece idiomurile romanității
răsăritene erau catalogate, de către lingvistica slavă, dialecte neolatine apărute
în istorie după venirea bulgarilor și sârbo-croaților care le-au
261 transmis o puternică influență slavă. De aceea macedoarmâna, cu toate că
este poate cea mai veche limbă din Balcani prin trunchiul său tracomacedonean,
Change language