Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

cuvintelor catalogate cu etimologie necunoscută o atitudine rezervată. în DDA
în dreptul acestor cuvinte a pus, pur și simplu, semnul întrebării. A evitat să dea
un verdict categoric prin folosirea sintagmei “etimologie necunoscută”, cum s-a
făcut în DEX. In prezent, restabilindu-se cunoașterea istoriei și a idiomului
romanității răsăritene aceste cuvinte, din DEX și DDA, pot fi trecute în
dicționare de sorginte tracică.
Prezentăm o listă de cuvinte, din DDA, la care T. Papahagi a pus
semnul întrebării și la care azi putem să răspundem cui aparțin.
Aparțin macedoarmânei moștenite de la strămoșii lor
259 traconiacedoneni. Prezentăm în paranteză sensul în dacoromână: afin,
afingă (afin, afină); alai (alai, huiduială); alăăescu (tulbura); alun^âuă (nuia,
rămurea); alunizmă (izmă care crește în locuri mlăștinoase, mlaștină); amadire
(iarbă contra reumatismului); ambrună (ciucur); amî’n (întîrzia, amâna); amură
(ac de păr, mură); andop (îndopa); angl'ic&scu (ghici); arâdzim (răzima); ardă
(zulufi, rouă); arăiată (dezordine); arăzgân (răzbunare, răzbuna); arăzgănă
(urmă); ari 'ndză (rânză); baăiu (baci, baciu, bace); badzâră (plăcintă de mălai);
bag (băga); badi u (brânză smântânită); băligă (balegă); baltă (baltă); balfotă
(crăișă, bălțată); bână (viață); bâtă (cursă, pată, depresiune); băerescu (trebuie
să stea în pat); bărgăviță (negel); blaneș (leneș); boașă (testicul, boașe);
brâgană (coacăză); brându (trunchi); brumancă (măcriș); bubât (ghebos);
buburleâc (liliac); bubureâdză (pâlpâi); buburedzu (buhăi); bubzel (măceș);
budzâr (buzat); buză (buză); bulubotă (dimie); burlu (vas de lemn); buștină
(fagure de miere); bușit (buș, pumn); cacuță (manta mică); cană (scamă);
catrafuse (catrafuse); căjoa 'e (coajă); călui țu (șef de grup, călușer); căpâncă
(smeură); căpefnă (căpșună); căpușe (căpușe); căpută (căpută); cărapă
(craniu); cărăbănsire (fugă sănătoasă, cărăbăni); cărcealiu (ger); cătrămă'fu)
(cătăramă); căUscu (însăila); cărledzît (crâcni); cîrlig (cârlig); cîrțicân 'iu
(scânteietor); clendză (sandală din lemn); clincă (vale); cluj (nod de arbore,
nod); cl 'iăiu (pâine necoaptă); cocoșură (umflătură); combâli (caș rotunjit în
strecurătoare); cuculescu (cocoloși); cucuviță (pipirig); cuăiumor (nămol);
cusâr (cusător); cutmadiu (lapte de putină); curumaș (cocină); cuție (cocie);
dârtmă (broboadă); dămăl'iug (plug); dă'fă (daruri); discăcăr (răscăcăra);
dișcîntă (cântător); dîgl'eât (urecheat); dâdă (dodă); dud (dud, urcior); dzângră
(zăvor); dzațu (haină de lână); filinar (felinar); fii 'ioară, fiuiară (fluier);
firjărușu (băiențandru); flitursescu (înflori); fiufulescu (goli); găbur (sur);
gădălițu (gâdilicioși); găoâăe (găoace); gî’rbu (furcă); gîrțîescu (scârțăi);
gudileseu (mângâia); guturaiu (guturai); hulandar (hoinar); hitncă (loc
adăpostit); iii'că (ștergar); înzîrzălat (^nzDTZJor&fyJaglu (ysX.xzi),jun 'eseu
(fremăta); kiripritoare (ciripitoare); latura (constelație); lagamă (origine bună);
lăpușe (sfârcul urechii); Urcă (leoarcă); lingitșescu (a descoperi ceva ascuns,
linguși); lufeâfră (așchie); măireasă (mireasă); mărâl'iu (mărar); mătrăgună