Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
hotety, priglașcaty prosity, ucr. zaprohuvati, kortiti; slov(ac) pozivaty, racitypacity;cch.pozvat, zvat, pryatsi; pol. prganca, pojadac, zaprazac, prozic.Porni “a pleca din locul în care se află, a se pune în mișcare, a seîndrepta spre ceva, etc.”, considerat că provine din sl. porinoti. Dar în limbileslave nu este sub această formă și sens: bg. trăgvam, podtikvam, puskam,zapocvam, zaknam se, pușkam v dvijenie; ser. poci, ici, krenuti, poceti, pustiti upogam, voditi, podstaknuti; rus. privodity v dvijenie, otpravlyaty vesti,pubujdaty, otpravitaya; ucr. virusati, vidpravlyatisya, uplivati.Prigoni, din sl. prigoniti, deși în limbile slave nu se găsește ca formăși sens: bg. gonya, presledovam, ugnetyavam; ser. goniți-, rus. presledovaty,pritesnyaty; ucr. hnati; pol. gnebic; sensul verbului a prigoni are cu totul altînțeles decît a goni.Privi, din sl. (slava veche) pravati, dar în limbile slave are cu totulalte forme: bg. gledam, smyatam, scitam, zasyagame, gledem se, oglejdam se;ser. (pojgledati, posmatrati, ogledati se; rus. smotrety, glyadety vzîratykasatysya; ucr. divitisya, viglyadati, vajeti, zitkati, zriti, hlipati, hlyaditi;slo(vac) hlyadety divatysa, vizrioty; ceh. (po)divat se, hledyet; pol. patrec,spogladac, doticic, obhodtic.Răscoli, din sl. (slava veche) raskoliti, neidentificat în limbile slave.Numai prin faptul că se găsește în română (și nu este latinesc) s-a apreciat căaparține unui idiom slav dispărut: pretărsvam, tărșuvam,255 razravyam, buntuwam-, ser. ispreturati, prevrtati, pretratiti, riti,(pre)copati, (izjorati-, rus. raskopaty, raskoviryaty, pereviti, șaritr, ucr.vinișporiti, verediti, zrivati, povorușiti.Rîvni, presupus că ar fi existat în sl. rivînovati. în limbile slave seaflă: bg. sremya se, jelaya silno-, ser. teii ti, iudeti, stremiti, gramziti, zavideti,rus. domogatysya, porîvatysya, strastno, jelaty otremitysya; ucr. zlakomitisya,jadati, zazdriti.Sărăci, din bg. și ser. strai “sărak”. Dar sărac în bg. beden, lișen ot,oscăden, jalăk, klet; ser. siromașan, ubog, jadan, bedan. Iar verbul a sărăci seprezintă: bg. obednyavam, dobejdam, dobednost, razoryavanr, ser. osiromasiti,oslabiti, iscrpati, lișiti, osiromașiti, paști u bedu.Scobi, din scoabă, iar scoabă vine din bg. și ser. skoba. Dar în bg. șiser. verbul a scobi se prezintă: bg. dălbaya, izdălbavam, coplya, covârkam,bărkam se, robya, tărsuvam; ser. (iz)dubiti, (iz)dupati, riti, rovati, (fig.)trazitipo svojim dzepovima. Nici în celelalte limbi slave nu se găsește acestverb.Scorni, din bg. skorna și ucr. skomjaty, numai că în cele două limbi se
prezintă astfel: bg. izmislyam, skroyavam, predizvikva se, zapo- cva se-, ucr.vimetikuvati, koverznuti. Limbile slave nu cunosc verbul a scorni.Smuci, din sl. smuâati, dar în limbile slave nu se găsește: bg.•drăpvam, izdrăpvam ryazko, drăpan se, miatam se\ ser. trzaticimati, otimatise, kopreati se\ rus. dyorgaty vidiogivaty vîrivaty, rvanutysya-, ucr. sipati,vidsmikati, vîrlvati, vidirati; sic. trhaty trhnuti, potrhavaty șkebaty, pol. șarpac,tragac, virivac.Stărui, în limbile slave nu este și s-a considerat că vine din bg.staraija se, dar în bg. nastoyavam, postoyanstvuvam. Nici în celelalte limbislave nu se găsește.Stîlci, din sl. (vechea slavă) sutlaciti, presupus că ar fi existat. Insă înlimbile slave sunt: bg. smazvam ot boy, izkalevan-, ser. nagrditi, izopaiiti,izoblifiti; rus. usibaty, kolototy.Strivi, din sl. sustryvati, dar în limbile slave se află alte forme pentruacest verb: bg. smazvam, smackvam; ser. smrviti, zgnjeiiti, zgaziti, liniștiti,dotuii, rus. razdavlivaty rastaptîvaty, guvity-, ucr. viddavluvati, viddusuvati,virnyati, deviti, pridavlyuvati, plyușciti-, sic. rozmbiajdity, zașlyapaty gnisvity-,pol. zgniatac, rozgniatac.256Trăi, considerat că a existat în sl. (slava veche) trajati. Totuși înlimbile slave nu se găsește: bg. jivaya, sășcestvuvam, săjitelstvuvam, jivaya snyakoga, pojivyavam, radvam se najivota, izjivyavam prejiyavam; ser. jiveti,biți u jivotu, hrăniți se, provoditi jivot u (sa), projiveti; rus. jity, pojivaty;s\c,.jity, najivaty; ceh.pol. jic, projivac.Trezi, din sl. (vechea slavă) treziti, dar în limbile slave are cu totulalte forme: bg. săbujdam se, probujdam se, săvzeman se, istreznyavam,osăznavam se; ser. (por)buditi, razbuditi, probuditi se, prenuti se, ojiveti,otrezniti se, pokvariti se; rus. bucity probujdaty, otrazvlyaty ocutitysya; ucr.vizivati, zarodjuvati, zbuduvati; sic. budity zobudity prebudity vzbudity,vzbudzocaty; ceh. budit, vzbudit, oșnut; pol. budzic.Trînti, din bg. tărtja, dar în bg. trâșkam, trășvam, povaliam, iar ser.oboriti, svaliti se, isprujiti se, rvati se.Ținti (a ochi, a fixa, a pironi, etc.) din sl. centa “ban, monedă” cutotul alt sens. De aceea în limbile slave apare: bg. prițelvam se, vpervam,ustremyavam, pogled, stremya se; ser. ciljat, nișaniti, gadati, naravnati,smerati, tejiti; rus. metity felity ustremlyata, vzglyad; ucr. tiliti.Vîrî, din sl. (vechea slavă) vreți, cu toate câ nu este identificat înlimbile slave: bg. păham, napăhvam; ser. ugurati, uvudi, zabadati, probijati se,
- Page 193 and 194: Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
- Page 195 and 196: baza cercetării istoriei și limbi
- Page 197 and 198: continuatoarele limbilor vorbite î
- Page 199 and 200: migrarea și răspândirea dialecte
- Page 201 and 202: gîsaku gusac gîscangîska gî’s
- Page 203 and 204: cronologic, conține numai o parte
- Page 205 and 206: brenda brenda înăuntrubrenge brSn
- Page 207 and 208: pajtonj păitescu angajapendă pend
- Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
- Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
- Page 293 and 294: Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
prezintă astfel: bg. izmislyam, skroyavam, predizvikva se, zapo- cva se-, ucr.
vimetikuvati, koverznuti. Limbile slave nu cunosc verbul a scorni.
Smuci, din sl. smuâati, dar în limbile slave nu se găsește: bg.
•drăpvam, izdrăpvam ryazko, drăpan se, miatam se\ ser. trzaticimati, otimati
se, kopreati se\ rus. dyorgaty vidiogivaty vîrivaty, rvanutysya-, ucr. sipati,
vidsmikati, vîrlvati, vidirati; sic. trhaty trhnuti, potrhavaty șkebaty, pol. șarpac,
tragac, virivac.
Stărui, în limbile slave nu este și s-a considerat că vine din bg.
staraija se, dar în bg. nastoyavam, postoyanstvuvam. Nici în celelalte limbi
slave nu se găsește.
Stîlci, din sl. (vechea slavă) sutlaciti, presupus că ar fi existat. Insă în
limbile slave sunt: bg. smazvam ot boy, izkalevan-, ser. nagrditi, izopaiiti,
izoblifiti; rus. usibaty, kolototy.
Strivi, din sl. sustryvati, dar în limbile slave se află alte forme pentru
acest verb: bg. smazvam, smackvam; ser. smrviti, zgnjeiiti, zgaziti, liniștiti,
dotuii, rus. razdavlivaty rastaptîvaty, guvity-, ucr. viddavluvati, viddusuvati,
virnyati, deviti, pridavlyuvati, plyușciti-, sic. rozmbiajdity, zașlyapaty gnisvity-,
pol. zgniatac, rozgniatac.
256
Trăi, considerat că a existat în sl. (slava veche) trajati. Totuși în
limbile slave nu se găsește: bg. jivaya, sășcestvuvam, săjitelstvuvam, jivaya s
nyakoga, pojivyavam, radvam se najivota, izjivyavam prejiyavam; ser. jiveti,
biți u jivotu, hrăniți se, provoditi jivot u (sa), projiveti; rus. jity, pojivaty;
s\c,.jity, najivaty; ceh.pol. jic, projivac.
Trezi, din sl. (vechea slavă) treziti, dar în limbile slave are cu totul
alte forme: bg. săbujdam se, probujdam se, săvzeman se, istreznyavam,
osăznavam se; ser. (por)buditi, razbuditi, probuditi se, prenuti se, ojiveti,
otrezniti se, pokvariti se; rus. bucity probujdaty, otrazvlyaty ocutitysya; ucr.
vizivati, zarodjuvati, zbuduvati; sic. budity zobudity prebudity vzbudity,
vzbudzocaty; ceh. budit, vzbudit, oșnut; pol. budzic.
Trînti, din bg. tărtja, dar în bg. trâșkam, trășvam, povaliam, iar ser.
oboriti, svaliti se, isprujiti se, rvati se.
Ținti (a ochi, a fixa, a pironi, etc.) din sl. centa “ban, monedă” cu
totul alt sens. De aceea în limbile slave apare: bg. prițelvam se, vpervam,
ustremyavam, pogled, stremya se; ser. ciljat, nișaniti, gadati, naravnati,
smerati, tejiti; rus. metity felity ustremlyata, vzglyad; ucr. tiliti.
Vîrî, din sl. (vechea slavă) vreți, cu toate câ nu este identificat în
limbile slave: bg. păham, napăhvam; ser. ugurati, uvudi, zabadati, probijati se,
Change language