Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
stuhunuty, ustrhaty; ceh. skamenyet, strnut; pol. ozlyupiec.înnădi (în+nadă), nadă cf.bg. nada, dar în bg. și ser. nada “speranță,nădejde”, iar verbul a înnădi are alte forme în limbile slave: bg. snajdam; ser.nastaviti, nastavijati, doda(va)ti, sastavati, sklopiti, priși(va)ti; rus. sșivatysvyazîvaty, prisivaty; ceh. nastavit, nastavopat; pol. madșlyukovac, predlyujac.înțepa (în+țeapă), țeapă din sl. âepati termen presupus că ar fi existatîn idiomul slav. în limbile slave se prezintă: bg. boda, bodvam, unojdam,nabivam na kol, jiya; ser. (u)bosti se, (iz)bosti, zabosti se. zadirkivati se, peckatise, bockati se; ucr. zaskaliti, ujaliti, jaliti, ponoliti, vspignuti; rus. ukolaty sajatyna kol.Jefui (jaf+suf.-ui). Jaf din pol. za£dar cu totul alt sens. In limbile slavegăsim: bg. krada, ograbvam; ser. (o)pljaSkati, harati; ucr. harbati, hrabuvati,nabrabuvati, obrabuvati, zahrabuvati, zrabuvati, naharabati, pohrabuvati; rus.grabity, razgrablyaty; slovac lupuity, lupity, ceh. (o) lupi t; pol. rabovac,grabic.Jigni din ser. iignuti, numai că în ser. uvrediti, vredati; bg. obijdam,oskărblyavam; rus. steskyaty, manosity ușcerb, obijaty, ucr. zobidjati, skrivditi;slovac urazity urajaty, ceh. urazit, urajat, dotknut se, dotikat se; pol. urazic,obrazic.Lovi din sl. loviti “a vîna, a prinde, a pescui”, cu totul alte sensuri fațăde românescul a lovi “a izbi, a bate, etc.”. In limbile slave se prezintă: bg.udryam, umervam, blăsvamse, liyase, boryase; ser. udariti, lupnuti, lupati,pogoditi metu, tuii se, mlatiti se, sudariti se, sukobiti se; ucr. hepati, kalatati,klapati, kovtati, zatinati, vdaryati, raziti, udaryati, lignuti; rus. udaryaty steaty,bity, nanosity ușcerb, popadaty, stolknutyaya; slovac udriety(sa); ceh. uhodiz,bit, tluț; pol. uderac, bic, ugodzic, uderic sie, zdorac sie.Mînji din sl. mazati. în limbile slave se folosesc: bg. tapam, oțapvamse; ser. (u)mrljati, prljati, brljati, drljati, Svrljati, (u)prljati; ucr. kaposti,krațati, nabazenati, valyati, vipaskuditi, zmazuvati, zamurzuvati, zavalyati; rus.nackaty maraty gyaznaîty; slov. nazaty;253 ceh. poșpinieni; pol. brudzic, plamic(sie).Mîzgăli (a murdări, a păta, a mînji), mîzgă+suf.-ăli. Iar mîzgă din sl.mSzega, bg. mâzga, bulgarii l-au luat de la români și de la macedoarmâni șialbanezi (muzgă), în restul limbilor slave nu se află. Verbul a mîzgăli seprezintă: bg. draskam, nadraskvam, țapam, otapvam; ser. șerabati, șvrljati,piskanati, mazati(oslikanju); ucr. nazanina, valyati, nvazuvati, zamurzuvati;rus. packaty, naraty; slov. carbaty, pocarbaty, șkrabaty; pol. grimolic, bazgrac.Mocni “a arde înăbușit, fără flacără, a arde sub cenușă etc.”, din sl.
moknoti “a uda, a muia” sensuri opuse, în limbile slave se prezintă cu totul subalte forme.Năduși, din bg. nudușa. Dar: bg. potya se, izpotyavam se; ser. znojitise, gubiti dah, reșko disati, (za)gușiti se; ucr. uprivati, pitniti, vpivati; rus.potety; slov. potity se; pol. poțic sie, tlyunic.Necăji, din sl. nakazati, presupus că ar fi existat, dar în: bg. yadosvam,sărdya, dosajdam, năca se, staraja se; ser. (na)ljutiti, ogorciati, zadirkivati,razdrazi(va)ti, srditi se, (na)ljutiti; ucr. pozliti; rus. zbity, dreznity, zlitysya,serditysya, vozitysya; ceh. zlobit, trapit se; pol. gnievac, zlyoștic.Obosi, din bg. oboseja, ser. obositi, numai că în cele două limbigăsim: bg. umoryavam se; ser. umoriti se, zamoriti se, suatajati, zamarati.Ocroti “a apăra, a proteja, a ajuta, a sprijini”, din sl. ocrotiti “aîmblânzi”. Dar în limbile slave sunt: bg. zakrilyam; ser. (za)Stititi, uvati, iâi naruku; ucr. protehnuvati, vidbdoronyati, oberihati; rus. pokrovitelastvovaty,zașcișcaty.Ofili “a se vesteji, a păli, a se îngălbeni, a-și pierde vigoarea, puterea,a se vlăgui”, din rus. ohilet “a se pipernici”. Dar ofili în: rus. uvyadaty,zavyanuty; ucr.visivati, vidțvitati, zamiditi; bg. valma, uvyahvam, povyahvam;ser. (u)venut; pol. viednac; slovac viedmuty.Opri, din sl. opreti. în nici o limbă slavă nu se găsește ca formă șisens: bg. spiram se, zadârjam se, vâzdârjam se; ser. zaustavljati se, zadrza(va)tise, ostajati duze; rus. zadorjivaty ostanavlivaty, zapreșaty uderjaty; nici înpolonă, cehă și slovacă nu se află, numai faptul că s-a găsit în dacoromână șiaromână a fost considerat că aparține unui idiom vehi slav, slavii l-au pierdutiar românii l-au păstrat.Osteni, din sl. ustanom, bg. ustan'a, rus. ustat'. în bg.:254 umoryavam se, staraiase, trudyase; rus. utomlyaty utrujdaty, ustavaty.Forma ustonom din slava veche este presupusă că ar fi existat în limbile slave.Păstra din bg. pastrja. Dar măcar că în bg. apare sub formele:pazyase, zaprezvan se, în ser. âuvati, nadzirati, păziți, odrzati, odrzavati, iuvatise, păziți se. Verbul a păstra nu se află în limbile slave.Pîrî din sl. p(i)reti, presupus că ar fi existat în limbile slave, azi nu semai găsește: bg. klevetytya, yabednicaty obvinyata; ser. tuzakati, dostavljati,potkazivati; rus. donositi, yabednicaty, obvinyaty; ucr. poskarijitisya,obvinuvacubati, zaskarjiti.Pofti (a dori puternic, a jindui, a râvni, etc.) presupus că e din sl.pohoteti. Dar în limbile slave exista: bg. Jelaya, iskam, kanya, pokenvam,molya, pomolvam; ser. (za)jeletj, pojeleti, pozivati, zvati, izvolati; rus. jelaty
- Page 191 and 192: considerau de origine latină, cu l
- Page 193 and 194: Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
- Page 195 and 196: baza cercetării istoriei și limbi
- Page 197 and 198: continuatoarele limbilor vorbite î
- Page 199 and 200: migrarea și răspândirea dialecte
- Page 201 and 202: gîsaku gusac gîscangîska gî’s
- Page 203 and 204: cronologic, conține numai o parte
- Page 205 and 206: brenda brenda înăuntrubrenge brSn
- Page 207 and 208: pajtonj păitescu angajapendă pend
- Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241: slava veche. Numai că în limbile
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
- Page 283 and 284: către lingvistica slavă legate de
- Page 285 and 286: 10.2. Identitatea romanității ră
- Page 287 and 288: 301 iar intelectualitatea considera
- Page 289 and 290: moldovenești se regăsește toată
- Page 291 and 292: carpalo-dunărean în lumina ultime
stuhunuty, ustrhaty; ceh. skamenyet, strnut; pol. ozlyupiec.
înnădi (în+nadă), nadă cf.bg. nada, dar în bg. și ser. nada “speranță,
nădejde”, iar verbul a înnădi are alte forme în limbile slave: bg. snajdam; ser.
nastaviti, nastavijati, doda(va)ti, sastavati, sklopiti, priși(va)ti; rus. sșivaty
svyazîvaty, prisivaty; ceh. nastavit, nastavopat; pol. madșlyukovac, predlyujac.
înțepa (în+țeapă), țeapă din sl. âepati termen presupus că ar fi existat
în idiomul slav. în limbile slave se prezintă: bg. boda, bodvam, unojdam,
nabivam na kol, jiya; ser. (u)bosti se, (iz)bosti, zabosti se. zadirkivati se, peckati
se, bockati se; ucr. zaskaliti, ujaliti, jaliti, ponoliti, vspignuti; rus. ukolaty sajaty
na kol.
Jefui (jaf+suf.-ui). Jaf din pol. za£dar cu totul alt sens. In limbile slave
găsim: bg. krada, ograbvam; ser. (o)pljaSkati, harati; ucr. harbati, hrabuvati,
nabrabuvati, obrabuvati, zahrabuvati, zrabuvati, naharabati, pohrabuvati; rus.
grabity, razgrablyaty; slovac lupuity, lupity, ceh. (o) lupi t; pol. rabovac,
grabic.
Jigni din ser. iignuti, numai că în ser. uvrediti, vredati; bg. obijdam,
oskărblyavam; rus. steskyaty, manosity ușcerb, obijaty, ucr. zobidjati, skrivditi;
slovac urazity urajaty, ceh. urazit, urajat, dotknut se, dotikat se; pol. urazic,
obrazic.
Lovi din sl. loviti “a vîna, a prinde, a pescui”, cu totul alte sensuri față
de românescul a lovi “a izbi, a bate, etc.”. In limbile slave se prezintă: bg.
udryam, umervam, blăsvamse, liyase, boryase; ser. udariti, lupnuti, lupati,
pogoditi metu, tuii se, mlatiti se, sudariti se, sukobiti se; ucr. hepati, kalatati,
klapati, kovtati, zatinati, vdaryati, raziti, udaryati, lignuti; rus. udaryaty steaty,
bity, nanosity ușcerb, popadaty, stolknutyaya; slovac udriety(sa); ceh. uhodiz,
bit, tluț; pol. uderac, bic, ugodzic, uderic sie, zdorac sie.
Mînji din sl. mazati. în limbile slave se folosesc: bg. tapam, oțapvam
se; ser. (u)mrljati, prljati, brljati, drljati, Svrljati, (u)prljati; ucr. kaposti,
krațati, nabazenati, valyati, vipaskuditi, zmazuvati, zamurzuvati, zavalyati; rus.
nackaty maraty gyaznaîty; slov. nazaty;
253 ceh. poșpinieni; pol. brudzic, plamic(sie).
Mîzgăli (a murdări, a păta, a mînji), mîzgă+suf.-ăli. Iar mîzgă din sl.
mSzega, bg. mâzga, bulgarii l-au luat de la români și de la macedoarmâni și
albanezi (muzgă), în restul limbilor slave nu se află. Verbul a mîzgăli se
prezintă: bg. draskam, nadraskvam, țapam, otapvam; ser. șerabati, șvrljati,
piskanati, mazati(oslikanju); ucr. nazanina, valyati, nvazuvati, zamurzuvati;
rus. packaty, naraty; slov. carbaty, pocarbaty, șkrabaty; pol. grimolic, bazgrac.
Mocni “a arde înăbușit, fără flacără, a arde sub cenușă etc.”, din sl.
Change language