Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

metodele de lucru elaborate de către școala secolului al XIX-lea. Situație în
care tot vocabularul nelatin fusese repartizat tuturor, în special
250
slavilor, fără nici o justificare științifică. Chiar dacă un cuvânt nelatin nu se
găsea în nici o limbă slavă, având însă rezonanță arhaică se spunea că are o
origine slavă. In DEX, elaborat în 1975, apar o seamă de cuvinte a căror origine
este considerată slavă fără nici un studiu istorico-lingvistic sau etimologic, prin
rutină se accepta repartizarea formală realizată în secolul al XIX-lea. Prezentăm
câteva exemple, luate din DEX 117 :
Atîrna (a+tîm), tîm din sl. truna sau “tîmă” Cf.bg. trună. Dar
cuvântul se găsește în limbile slave sub alte forme: bg. visya, tagna, boja,
navizyn, akovan, provesan; srb. visiti, tojiti, vișety, zavisety; rus. povasity,
privesivaty, vișety, zavisety; ucr. nalejati, navisati, vajiti, vivișunati. Nici în
polonă, cehă sau slovacă nu se găsește un cuvânt asemănător ca formă și sens.
Aținti (a+ținti), țint din țintă cf. sl. centa “ban, monedă”; cu toate că
verbul aținti are cu totul alt sens și altă formă, a fost atribuit slavilor. în limbile
slave apare sub forma: bg. ustronyvan, vpervan, prikovavam; srb. iskolaciti,
riksirati, tylyati; rus. prițelivatysya.
Brodi din sl.broditi. Iar în: bg. sluevam, popadam, dobre; srb.
pogoditi, udesiti, sateci, nemeriti se; rus. nabresti, nayti, nislusayno.
Ciocni cf.bg. Sukna, ucr. koknuti. Dar în: bg. sblăskvam se, cukam se;
sbr. sudar, kuțanye; rus. udaryaty, stalkivatsya.
Ciupi, cf.bg. (hipja, srb. âupiti. Limbile slave folosesc alte cuvinte
pentru a exprima sensul verbului a ciupi: bg. șcipia, kălva, otkradvam, neșko
malko, lakopișvam; ser. petnuti, atipat, klyuvati;rus. șcipati, vzyaty, șcepotku,
utscity; ucr. vidzyobuyati.
Clădi din sl. kladom, klasti. Dar în: bg. gradia, izgrajdan, stroya,
izdrgam; ucr. murmuvati, vibudovati; rus. stroity sorujaty, sozdavatj.
Coji cf. coajă din sl. koia. Insă a coji, în limbile slave, au forma: bg.
belya(se), obelvam(se); ser. (o)lyustiti se, opodati; ucr. luzati, obdirati,
zluplyuvati; rus. sdirati koju; slovac lupaty(sa), șupaty(sa); ceh. (o)lupat; pol.
zdzierac, obierac, lyuskao.
Dăinui din ser. danovati. In limbile slave se folosesc după cum
urmează: bg. traeoșca stoi, jivcya, săscestvăvam; src. (is)trayati, ustrayati,jiveti,
postoyati; ucr. prvisnuvati; rus. dlitysya, prodoljatysya; slov. trvaty;
ceh. trvat; pol. trvac.
Dojeni, cf.sl. dognati, dezenon, forme presupuse că ar fi existat în