Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

Schee” 15 , “Cât ai fi tu de viteaz, te-or întinde la Poarta Scheiană” 16 etc. Porțile
scheene sunt amintite și de Virgiliu în Eneida: Și’ngenunchind pun sărutu-mi
pe pragul intrării sceeane” 11 (scheene).
Porțile Brașovului, Scheii Brașovului, Șcheii Hațegului (Poarta
Hațegului), Șteii Vașcăului (Poarta Vașcăului), (S)cheileTurzii etc., sunt
denumiri arhaice și aparțin culturii și civilizației dacoromânești de pe aceste
teritorii 78 .
In cele trei limbi, dacoromâna, aromâna și albaneza, se află și cuvântul
sclav de care lingvistica slavă n-a ținut seama. înțelesul lui este același pe care
l-a avut și în secolele IV-VIII, folosit în Imperiul Bizantin: “Persoana lipsită
complet de mijloace de producție și de orice drepturi, aflată în proprietatea
deplină a unui stăpân pentru care muncește; rob, etc.” 79 . Așa cum șchiau, schee
din dacoromână nu au nimic de a face cu limba bulgară tot așa și termenii ar.
șcl 'ău, șcl 'eâuș, șcl 'eâie, alb. Scher, scheri, scherri etc., sunt termeni vechi
arhaici,fără a avea o filieră bulgară 80 ®.
E. Petrovici argumentează că Șchiau a pătruns în latina răsăriteană la o
dată anterioară despărțirii limbii române în dialecte, cum s-ar spune, înainte de
contactul românei cu idiomul slav 80b .
Datorită tezei slave, despre geneza romanității răsăritene, nu s-a
coborât mai jos de secolele VI-VII pentru cunoașterea lexicului nelatin din cele
trei limbi. Spunându-se și repetându-se mereu că slavii au spart limesul
dunărean, au invadat imperiul, au “slavizat” pur și simplu romanitatea
răsăriteană, nu s-a mai gândit nimeni să verifice, să cerceteze, să gândească
critic. S-a ajuns să fie plasați slavi peste tot unde trăia romanitatea răsăriteană,
despre care se spune: în prima jumătate a sec. X se mai aflau pe teritoriul țării
noastre alături de români, care formau populația majoritară, și slavi, urmași ai
triburilor ce migraseră spre sudul Dunării în sec. VI-VII” 81 . Ca argument se
aduce Anonymus care menționează în Transilvania pe “Blassi et Sclavii” 82 ,
care erau conduși de Gelu și Menumorut. Se spune că acești slavi, și nu sclavi,
se aflau în strânse legături politice cu primul stat bulgar organizat la sudul
Dunării 83 ®.
242
Numai că “Blassi și Sclavii” amintiți erau de același neam, primii se ocupau cu
creșterea animalelor,iar sclavii cu agricultura 838 . în această zonă, pe lângă
creșterea vitelor, cailor și oilor, se practica și lucrarea pământului. Numai
datorită lingvisticii slave și ipotezei ei din secolul al XIX-lea, s-a putu
interpreta că termenul “sclavi” reprezenta o etnie slavă, în înțelesul de azi al
cuvântului, și nu una autohtonă. Etnie care într- adevăr avusese mereu relații