Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
Schee” 15 , “Cât ai fi tu de viteaz, te-or întinde la Poarta Scheiană” 16 etc. Porțilescheene sunt amintite și de Virgiliu în Eneida: Și’ngenunchind pun sărutu-mipe pragul intrării sceeane” 11 (scheene).Porțile Brașovului, Scheii Brașovului, Șcheii Hațegului (PoartaHațegului), Șteii Vașcăului (Poarta Vașcăului), (S)cheileTurzii etc., suntdenumiri arhaice și aparțin culturii și civilizației dacoromânești de pe acesteteritorii 78 .In cele trei limbi, dacoromâna, aromâna și albaneza, se află și cuvântulsclav de care lingvistica slavă n-a ținut seama. înțelesul lui este același pe carel-a avut și în secolele IV-VIII, folosit în Imperiul Bizantin: “Persoana lipsităcomplet de mijloace de producție și de orice drepturi, aflată în proprietateadeplină a unui stăpân pentru care muncește; rob, etc.” 79 . Așa cum șchiau, scheedin dacoromână nu au nimic de a face cu limba bulgară tot așa și termenii ar.șcl 'ău, șcl 'eâuș, șcl 'eâie, alb. Scher, scheri, scherri etc., sunt termeni vechiarhaici,fără a avea o filieră bulgară 80 ®.E. Petrovici argumentează că Șchiau a pătruns în latina răsăriteană la odată anterioară despărțirii limbii române în dialecte, cum s-ar spune, înainte decontactul românei cu idiomul slav 80b .Datorită tezei slave, despre geneza romanității răsăritene, nu s-acoborât mai jos de secolele VI-VII pentru cunoașterea lexicului nelatin din celetrei limbi. Spunându-se și repetându-se mereu că slavii au spart limesuldunărean, au invadat imperiul, au “slavizat” pur și simplu romanitatearăsăriteană, nu s-a mai gândit nimeni să verifice, să cerceteze, să gândeascăcritic. S-a ajuns să fie plasați slavi peste tot unde trăia romanitatea răsăriteană,despre care se spune: în prima jumătate a sec. X se mai aflau pe teritoriul țăriinoastre alături de români, care formau populația majoritară, și slavi, urmași aitriburilor ce migraseră spre sudul Dunării în sec. VI-VII” 81 . Ca argument seaduce Anonymus care menționează în Transilvania pe “Blassi et Sclavii” 82 ,care erau conduși de Gelu și Menumorut. Se spune că acești slavi, și nu sclavi,se aflau în strânse legături politice cu primul stat bulgar organizat la sudulDunării 83 ®.242Numai că “Blassi și Sclavii” amintiți erau de același neam, primii se ocupau cucreșterea animalelor,iar sclavii cu agricultura 838 . în această zonă, pe lângăcreșterea vitelor, cailor și oilor, se practica și lucrarea pământului. Numaidatorită lingvisticii slave și ipotezei ei din secolul al XIX-lea, s-a putuinterpreta că termenul “sclavi” reprezenta o etnie slavă, în înțelesul de azi alcuvântului, și nu una autohtonă. Etnie care într- adevăr avusese mereu relații
politice cu frații lor de la sudul Dunării, care aparțineau și ei romanitățiirăsăritene. O spune chiar Menumorut că în țara lui este stăpân, strămoșii săi n-au dat pământ hunilor (sec. IV-V), se considera și el, ca și strămoșii săi, protejatde împăratul de la Constantinopol 8 ' 1 . Oricum, relațiile economice și politiceerau strânse și în secolele XI-XII cu Bizanțul, cu formațiunile teritoriale dincadrul imperiului, așa cum erau și în secolele IV-X.După revoluția militară și populară, din 602, în Peninsula Balcanicăpopulația autohtonă, romanitatea răsăriteană din ținuturile istorice Tracia,Tesalia, Epir, Illiria, Dacia, Moesia, Macedonia, Sciția, etc., și-au declaratautonomia, fără a se destrăma imperiul 85 . Focas, liderul revoluției, ajunseseîmpărat. N-a existat nici o invazie slavă care să împingă romanitatea răsăriteanăspre sud, sclavii revoltați, populația autohtonă, și-au luat soarta în mâinileproprii. în 602 s-a format și în teritoriul dintre Dunăre, mare și MunțiiBalcani,un stat valah autonom (dacoromân) Sciția, dar fără să se rupă deimperiu, așa cum făcuseră toate ținuturile istorice ale romanității răsăritene.Acest ținut dacoromân își mai câștigase autonomia și sub Alariu, Vilalian ș.a. 86Bulgarii sosesc, în mod pașnic, în 679, cu asentimentul și acordul băștinașilor,al sclavilor și s-au așezat în jurul Vamei. Fiind o populație hărțuită care-și căutaun adăposța fost acceptată și de către celelalte populații romanice din Timoc,Macedonia, Tracia 87 , istoria o dovedește cu prisosință că cele două etnii,bulgarii și valahii, s-au înțeles în toate etapele istorice și s-au tratat ca frați.Adevăr susținut și de către cărturarii bulgari: limba bulgară este ancorată deacest ținut prin rădăcinile ei tracice (tracoromanice). Cercetarea de față odovedește cu prisosință.Bulgarii n-aveau putere politică și militară și nici tendința să ocupenordul Dunării. Erau puțini, pașnici și bucuroși că se înțeleg cu dacoromânii înmijlocul cărora s-au așezat. Numai prin prisma romanității răsăritene, aneamurilor daco-tracoromanice care trăiau în nordul și sudul243Dunării, se poate vorbi de o regiune în care exista o alianță politică și strânselegături economice. în nordul Dunării, Blahii și Sclavii sunt dacoromânii caretrăiau în aceste ținuturi din antichitate, cunoscând și ocupația romană. în toateizvoarele istorice și literare cuvântul sclav nu s-a identificat niciodată cuetnonimul slav, interpretat în acest mod în secolul al XIX-lea, ci cu stareasocială și economică a acelora care lucrau pământul. Numele etnic de slav estecreația secolului al XIX-lea 88 .
- Page 181 and 182: dialecte și nu limbi de sine stăt
- Page 183 and 184: teza romanității pure și cea a l
- Page 185 and 186: păstorii romani din sudul și nord
- Page 187 and 188: came, blană, lapte, brânză, lân
- Page 189 and 190: 7.1. Percepții preliminareMajorita
- Page 191 and 192: considerau de origine latină, cu l
- Page 193 and 194: Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
- Page 195 and 196: baza cercetării istoriei și limbi
- Page 197 and 198: continuatoarele limbilor vorbite î
- Page 199 and 200: migrarea și răspândirea dialecte
- Page 201 and 202: gîsaku gusac gîscangîska gî’s
- Page 203 and 204: cronologic, conține numai o parte
- Page 205 and 206: brenda brenda înăuntrubrenge brSn
- Page 207 and 208: pajtonj păitescu angajapendă pend
- Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
- Page 267 and 268: când s-au cristalizat disputele hr
- Page 269 and 270: din această parte a Europei. N-a e
- Page 271 and 272: polemice, erau cele teologice, dar
- Page 273 and 274: asemănătoare cu cea a anților, c
- Page 275 and 276: ambelor populații se vor uni pentr
- Page 277 and 278: aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
- Page 279 and 280: valuri de persecuții până la 311
- Page 281 and 282: care are în structura sa lingvisti
Schee” 15 , “Cât ai fi tu de viteaz, te-or întinde la Poarta Scheiană” 16 etc. Porțile
scheene sunt amintite și de Virgiliu în Eneida: Și’ngenunchind pun sărutu-mi
pe pragul intrării sceeane” 11 (scheene).
Porțile Brașovului, Scheii Brașovului, Șcheii Hațegului (Poarta
Hațegului), Șteii Vașcăului (Poarta Vașcăului), (S)cheileTurzii etc., sunt
denumiri arhaice și aparțin culturii și civilizației dacoromânești de pe aceste
teritorii 78 .
In cele trei limbi, dacoromâna, aromâna și albaneza, se află și cuvântul
sclav de care lingvistica slavă n-a ținut seama. înțelesul lui este același pe care
l-a avut și în secolele IV-VIII, folosit în Imperiul Bizantin: “Persoana lipsită
complet de mijloace de producție și de orice drepturi, aflată în proprietatea
deplină a unui stăpân pentru care muncește; rob, etc.” 79 . Așa cum șchiau, schee
din dacoromână nu au nimic de a face cu limba bulgară tot așa și termenii ar.
șcl 'ău, șcl 'eâuș, șcl 'eâie, alb. Scher, scheri, scherri etc., sunt termeni vechi
arhaici,fără a avea o filieră bulgară 80 ®.
E. Petrovici argumentează că Șchiau a pătruns în latina răsăriteană la o
dată anterioară despărțirii limbii române în dialecte, cum s-ar spune, înainte de
contactul românei cu idiomul slav 80b .
Datorită tezei slave, despre geneza romanității răsăritene, nu s-a
coborât mai jos de secolele VI-VII pentru cunoașterea lexicului nelatin din cele
trei limbi. Spunându-se și repetându-se mereu că slavii au spart limesul
dunărean, au invadat imperiul, au “slavizat” pur și simplu romanitatea
răsăriteană, nu s-a mai gândit nimeni să verifice, să cerceteze, să gândească
critic. S-a ajuns să fie plasați slavi peste tot unde trăia romanitatea răsăriteană,
despre care se spune: în prima jumătate a sec. X se mai aflau pe teritoriul țării
noastre alături de români, care formau populația majoritară, și slavi, urmași ai
triburilor ce migraseră spre sudul Dunării în sec. VI-VII” 81 . Ca argument se
aduce Anonymus care menționează în Transilvania pe “Blassi et Sclavii” 82 ,
care erau conduși de Gelu și Menumorut. Se spune că acești slavi, și nu sclavi,
se aflau în strânse legături politice cu primul stat bulgar organizat la sudul
Dunării 83 ®.
242
Numai că “Blassi și Sclavii” amintiți erau de același neam, primii se ocupau cu
creșterea animalelor,iar sclavii cu agricultura 838 . în această zonă, pe lângă
creșterea vitelor, cailor și oilor, se practica și lucrarea pământului. Numai
datorită lingvisticii slave și ipotezei ei din secolul al XIX-lea, s-a putu
interpreta că termenul “sclavi” reprezenta o etnie slavă, în înțelesul de azi al
cuvântului, și nu una autohtonă. Etnie care într- adevăr avusese mereu relații