Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
sloată sloată slotastejar steăjăr steierusfoară sfoară suvorașipot șoput siputuștirb știrbu strubutoiag tuiag tojoguviță vișă vicavidră vidră vidravlagă vlagă vlogavoievod vuivuda voivodaCuvintele de mai sus au fost identificate mai întâi în dacoromână șimacedoarmâna, având o rezonanță nelatină au fost stigmatizate slave și s-aurmărit apoi găsirea lor în limbile slave. Majoritatea n-au fost identificate înnici o limbă slavă, nu erau de găsit în limba vorbită de către slavi. De aici apoiconcluzia că “vechea slavă” ar fi dispărut la slavi. Elementele ei lexicale s-aupăstrat numai în idiomul romanității răsăritene 9 . Pe baza acestui raționament s-aspus că “vechea slavă” este idiomul cel mai vechi, în dacoromână șimacedoarmână, și a stat la baza aplicării criteriului cronologic pentru fixareasistemului fonologie și lexical al romanității răsăritene. Astfel, evoluțiasunetelor din dacoromână și aromână era studiată prin viziunea slavistă,începând cu secolul al VII-lea când s-a considerat că au primit de la slavi celemai vechi cuvinte din limbă 10 . Se vede cum idiomul tracic a fost substituit cu“slava veche”. Aceste concluzii, în lumina noilor cercetări, nu mai pot fisusținute.Romanitatea răsăriteană este ancorată de istoria centrului, estului șisud-estului Europei, încă din epoca bronzului, prin rădăcinile sale tracice, iarprin documente lingvistice din secolul al VUI-lea î.e.n. 11 . In viitor când găsimun termen nelatin, în dacoromână, aromână, meglenă și istroromână, care a fostcatalogat că aparține “vechii slave”, trebuie să știm că el este tracic și nu slav.8.2. Argumente prezentate în susținerea “vechii slave”Istoriografia lingvisticii slave avea nevoie să aducă argumente înfavoarea susținerii ipotezei existenței idiomului “vechea slavă” după225ce a renunfat la “vechea slovenă”. Iată cum este prezentată împrejurarea nașteriiacestuia:
“Principele Rostislav al Moraviei face apel la bizantini, cerându- lemisionari care să cunoască limba slavă, pentru creștinizarea poporului său.Cererea nu putea fi refuzată, deși Moravia cădea sub jurisdicția ecleziastică aRomei ... Misionarii trimiși, frații Constantin (Chirii) și Metodie, din Salonic,fii ai unui înalt funcționar imperial, sosesc în Moravia în 863. Ei cunoșteauperfect limba slavă (bulgară), vorbită încă din secolul al VII-lea în jurulSalonicului și aveau o înaltă cultură grecească. Legenda spune că frațiimisionari, sosiți în Moravia, traduseră acolo (în jurul Bratislavei) Evangheliile,iar Constantin alcătuiește un alfabet (cel zis “glagolitic”) foarte bine adaptat lasunetele slave, având drept bază dialectul bulgaro-macedonean din jurulSalonicului” 12 .Să vedem, dacă sunt suficiente argumentele de mai sus și pe ce sebazează ele. Vom schița biografia celor doi misionari, Constantin și Metodie 13 .Constantin s-a născut în Thesalonic în anul 826, părinții lui erau creștini,băștinași din ținuturile Macedoniei. Tatăl Leon, colonel, era comandantulgarnizoanei Macedonia. Constantin era cel mai mic din cei șapte frați. Dupămoartea tatălui, cel mai mare dintre frați, Metodie, a preluat protecția familiei.Metodie era slujbaș împărătesc, stăpânea, în numele împăratului, un ținut, oregiune numită “țară”. Constantin începuse studiile în Salonic, unde s-a afirmatprin rezultate strălucite. învățase latina clasică și medievală, greaca și ebraica.Protejat de Teoctist., este trimis la Constantinopol, devenind discipolul celormai renumiți învățați și profesori ai vremii. Ocrotitorul său (Teoctist), laterminarea învățăturii, îi oferă mâna fiicei și o dregătorie însemnată în slujbastatului. Constantin refuză și preferă “curățenia și știința”, astfel fu hirotonisitdiacon și numit chartophylax “bibliotecar” al patriarhiei, în 850-851 intră caprofesor la Universitatea din Constantinopol unde se văzu împodobit cu titlul“filosoful Constantin”. După aceea a fost scos dintre cărți și de la catedră șiînsărcinat de către împărat cu importante misiuni. La început avea să însoțeascăla curtea unui Calif mahomedan un înalt dregător al curții, când se afirmase princalitățile și învățăturile sale.în 856 Teoctist fusese ucis de către Bardas (unchiul împăratului), iarConstantin, ca să scape, se refugiază într-o mănăstire din Bitinia. în226 acest pas el vede scăparea de o clipă, până la limpezirea lucrurilor. în 859se împacă cu Bardas și se înapoiază la Constantinopol, la catedră. In anulurmător (860) fusese trimis la stăpânirea kazarilor, a cărei dominație se întindeadin Crimeea până în Caucaz. Mulți fruntași kazari îmbrățișară credința iudaică,în timp ce în mijlocul poporului se practica creștinismul, mahomedanismul șireligii străvechi. Constantin ceru ca fratele său cel mare, Metodie, să-lînsoțească. înainte de a intra în țara kazarilor se opri în Cherson. Aici își fixă
- Page 165 and 166: HIMA “jos, prăpastie, la vale”
- Page 167 and 168: ancorează geneza sanscritei în Ba
- Page 169 and 170: Thunman (1746-1778) susținea că a
- Page 171 and 172: Dunării, pentru români, și în P
- Page 173 and 174: teza lingvisticii slave, despre gen
- Page 175 and 176: români sau valahi, iar după provi
- Page 177 and 178: dacoromânilor în lupta lor împot
- Page 179 and 180: către latiniști” 54 . Aromânii
- Page 181 and 182: dialecte și nu limbi de sine stăt
- Page 183 and 184: teza romanității pure și cea a l
- Page 185 and 186: păstorii romani din sudul și nord
- Page 187 and 188: came, blană, lapte, brânză, lân
- Page 189 and 190: 7.1. Percepții preliminareMajorita
- Page 191 and 192: considerau de origine latină, cu l
- Page 193 and 194: Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
- Page 195 and 196: baza cercetării istoriei și limbi
- Page 197 and 198: continuatoarele limbilor vorbite î
- Page 199 and 200: migrarea și răspândirea dialecte
- Page 201 and 202: gîsaku gusac gîscangîska gî’s
- Page 203 and 204: cronologic, conține numai o parte
- Page 205 and 206: brenda brenda înăuntrubrenge brSn
- Page 207 and 208: pajtonj păitescu angajapendă pend
- Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
- Page 255 and 256: la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
- Page 257 and 258: hăuli, hori, etc. Consoana h este
- Page 259 and 260: 271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
- Page 261 and 262: cenușii lucrată la roată 6 . “
- Page 263 and 264: de către Alariu staționată în S
- Page 265 and 266: geto-dacii în relațiile lor cu Im
“Principele Rostislav al Moraviei face apel la bizantini, cerându- le
misionari care să cunoască limba slavă, pentru creștinizarea poporului său.
Cererea nu putea fi refuzată, deși Moravia cădea sub jurisdicția ecleziastică a
Romei ... Misionarii trimiși, frații Constantin (Chirii) și Metodie, din Salonic,
fii ai unui înalt funcționar imperial, sosesc în Moravia în 863. Ei cunoșteau
perfect limba slavă (bulgară), vorbită încă din secolul al VII-lea în jurul
Salonicului și aveau o înaltă cultură grecească. Legenda spune că frații
misionari, sosiți în Moravia, traduseră acolo (în jurul Bratislavei) Evangheliile,
iar Constantin alcătuiește un alfabet (cel zis “glagolitic”) foarte bine adaptat la
sunetele slave, având drept bază dialectul bulgaro-macedonean din jurul
Salonicului” 12 .
Să vedem, dacă sunt suficiente argumentele de mai sus și pe ce se
bazează ele. Vom schița biografia celor doi misionari, Constantin și Metodie 13 .
Constantin s-a născut în Thesalonic în anul 826, părinții lui erau creștini,
băștinași din ținuturile Macedoniei. Tatăl Leon, colonel, era comandantul
garnizoanei Macedonia. Constantin era cel mai mic din cei șapte frați. După
moartea tatălui, cel mai mare dintre frați, Metodie, a preluat protecția familiei.
Metodie era slujbaș împărătesc, stăpânea, în numele împăratului, un ținut, o
regiune numită “țară”. Constantin începuse studiile în Salonic, unde s-a afirmat
prin rezultate strălucite. învățase latina clasică și medievală, greaca și ebraica.
Protejat de Teoctist., este trimis la Constantinopol, devenind discipolul celor
mai renumiți învățați și profesori ai vremii. Ocrotitorul său (Teoctist), la
terminarea învățăturii, îi oferă mâna fiicei și o dregătorie însemnată în slujba
statului. Constantin refuză și preferă “curățenia și știința”, astfel fu hirotonisit
diacon și numit chartophylax “bibliotecar” al patriarhiei, în 850-851 intră ca
profesor la Universitatea din Constantinopol unde se văzu împodobit cu titlul
“filosoful Constantin”. După aceea a fost scos dintre cărți și de la catedră și
însărcinat de către împărat cu importante misiuni. La început avea să însoțească
la curtea unui Calif mahomedan un înalt dregător al curții, când se afirmase prin
calitățile și învățăturile sale.
în 856 Teoctist fusese ucis de către Bardas (unchiul împăratului), iar
Constantin, ca să scape, se refugiază într-o mănăstire din Bitinia. în
226 acest pas el vede scăparea de o clipă, până la limpezirea lucrurilor. în 859
se împacă cu Bardas și se înapoiază la Constantinopol, la catedră. In anul
următor (860) fusese trimis la stăpânirea kazarilor, a cărei dominație se întindea
din Crimeea până în Caucaz. Mulți fruntași kazari îmbrățișară credința iudaică,
în timp ce în mijlocul poporului se practica creștinismul, mahomedanismul și
religii străvechi. Constantin ceru ca fratele său cel mare, Metodie, să-l
însoțească. înainte de a intra în țara kazarilor se opri în Cherson. Aici își fixă