Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
comparația cuvântului macedoarmân cu cel albanez. Ambele limbi păstrează ostructură lingvistică ante romană, iar dacă termenii nu sunt atestați în bulgarăsau alte limbi slave,cu certitudine sunt autohtoni tracici în ambele limbi 50 . Inlista prezentată mai jos, cuvintele albaneze sunt precizate în prezent caetimologie sigură pentru cele din macedoarmână 51 . Se observă apropierifonetice și semnatice de dacoromână:albanezămacedoarmânădacoromânăagullice anguliie bălușcăâjke ăică smântânăasht aștere osuaravUment vălment război de țesutbâkăr(ă) bâcră aramăbaldosS bal 'eadds bursucbandill bandi, bandilă bandit, nemernicbarangă barângă baracăbardhiish bărdușu albiubasan basan balsambast baste pariubastis băstisescu devastabashto băștu copil din floribelbică bilbiță scrumbieberonje birân 'e femee bravăbese băsă fidelitatebătejă bătie bătălie (bătaie)bigă bigâ coardă de strugurbilbil bilbi ’iu fluier de lutbimă bimă originebir bir fiu bravbirko bircu drăguțbâte bot urcior213
brenda brenda înăuntrubrenge brSngă obosealăbube bubă bufniță (buhă)buft bufii gogoriță, larvăbukuri bucurii 'e bucuriebukurdnj bucur bucurabuldk buldc bârlogbullar bul ’eâr balaur, șarpe marebullci bulcicâs plin, cărnosburrs bură erou, puternicbyzylyk bizilică brățarăcandre ceândră cortcame ceamn ’e dropiecapok cipoc șold, coapsăcatis cităsescu năvălicunaj ciulescu ciuli, tăiadash dașu dragdashur drțur iubitdăte dată dată,răsăritul SoareluidSge dSgă cracădem demușu vițeldose ddsă dodădzadza geagiu moșfttteze fâtâză ursitoareflake fleacă flacărăfurkace furcâăe fiircuțegelbăze gălbâdză gălbeazăgergelak gărgălâc gârcleangSrmâdhe gărmidescu prăvăligerginje gîrkin specie de prungSshtenje găstă 'n ’e castanăgllup glop țeavăgage gog gog(oman)gorrice guriță guriță, palevregrep grep undiță214
- Page 153 and 154: la oricare dintre limbile indoeurop
- Page 155 and 156: păstrat în Muzeul din Sofia. A fo
- Page 157 and 158: vedere al reprezentării ei grafice
- Page 159 and 160: Având la dispoziție textul de pe
- Page 161 and 162: HEKOA = AOKSE “așa” (adv. și
- Page 163 and 164: că easte multu n himă = pe aici e
- Page 165 and 166: HIMA “jos, prăpastie, la vale”
- Page 167 and 168: ancorează geneza sanscritei în Ba
- Page 169 and 170: Thunman (1746-1778) susținea că a
- Page 171 and 172: Dunării, pentru români, și în P
- Page 173 and 174: teza lingvisticii slave, despre gen
- Page 175 and 176: români sau valahi, iar după provi
- Page 177 and 178: dacoromânilor în lupta lor împot
- Page 179 and 180: către latiniști” 54 . Aromânii
- Page 181 and 182: dialecte și nu limbi de sine stăt
- Page 183 and 184: teza romanității pure și cea a l
- Page 185 and 186: păstorii romani din sudul și nord
- Page 187 and 188: came, blană, lapte, brânză, lân
- Page 189 and 190: 7.1. Percepții preliminareMajorita
- Page 191 and 192: considerau de origine latină, cu l
- Page 193 and 194: Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
- Page 195 and 196: baza cercetării istoriei și limbi
- Page 197 and 198: continuatoarele limbilor vorbite î
- Page 199 and 200: migrarea și răspândirea dialecte
- Page 201 and 202: gîsaku gusac gîscangîska gî’s
- Page 203: cronologic, conține numai o parte
- Page 207 and 208: pajtonj păitescu angajapendă pend
- Page 209 and 210: Albaneza este considerată păstră
- Page 211 and 212: portughezii - lusitana și celtiber
- Page 213 and 214: macedoarmâna 6 . “Slava veche”
- Page 215 and 216: învârti anvărtiri vratitiizmean
- Page 217 and 218: “Principele Rostislav al Moraviei
- Page 219 and 220: Papa Ioan VII îl salvează în 873
- Page 221 and 222: prin statutul social,la starea de s
- Page 223 and 224: autohtone tracice, dinspre miazăzi
- Page 225 and 226: cercetarea noastră. Dialectele “
- Page 227 and 228: Academiei Române; manuscrisul din
- Page 229 and 230: autor fără o analiză critică ni
- Page 231 and 232: arhaice, dintr-o perioadă când bu
- Page 233 and 234: politice cu frații lor de la sudul
- Page 235 and 236: scăpat, după moartea lui Metodie,
- Page 237 and 238: sudul Dunării. Se știe că în an
- Page 239 and 240: cele două idiomuri “vechea slav
- Page 241 and 242: slava veche. Numai că în limbile
- Page 243 and 244: moknoti “a uda, a muia” sensuri
- Page 245 and 246: prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
- Page 247 and 248: lui când nu erau clarificate rela
- Page 249 and 250: (mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
- Page 251 and 252: 1.13. Limba comună tracăAșa cum
- Page 253 and 254: autohtone, în cele patru idiomuri,
brenda brenda înăuntru
brenge brSngă oboseală
bube bubă bufniță (buhă)
buft bufii gogoriță, larvă
bukuri bucurii 'e bucurie
bukurdnj bucur bucura
buldk buldc bârlog
bullar bul ’eâr balaur, șarpe mare
bullci bulcicâs plin, cărnos
burrs bură erou, puternic
byzylyk bizilică brățară
candre ceândră cort
came ceamn ’e dropie
capok cipoc șold, coapsă
catis cităsescu năvăli
cunaj ciulescu ciuli, tăia
dash dașu drag
dashur drțur iubit
dăte dată dată,
răsăritul Soarelui
dSge dSgă cracă
dem demușu vițel
dose ddsă dodă
dzadza geagiu moș
fttteze fâtâză ursitoare
flake fleacă flacără
furkace furcâăe fiircuțe
gelbăze gălbâdză gălbează
gergelak gărgălâc gârclean
gSrmâdhe gărmidescu prăvăli
gerginje gîrkin specie de prun
gSshtenje găstă 'n ’e castană
gllup glop țeavă
gage gog gog(oman)
gorrice guriță guriță, palevre
grep grep undiță
214
Change language