Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
autohton din centrul estul și sud-estul Europei dispărut, s-a născut teoriatracismului pur 40 . Dacă în primul caz se susținea victoria lingvisticii romane,înal doilea se nega romanitatea. Câteva argumente avansate de către această teză:dacii n-au dispărut pentru a le dispare limba; nici un autor antic sau medievalnu spune așa ceva; romanii n-au urmărit deznaționalizarea, nu era la modă înacea perioadă, din contră acceptau organizarea socială găsită, încurajauactivitățile agricole, creșterea animalelor, meșteșugurile; Roma avea nevoie deresursele umane și materiale și nu de limba lor; dispariția limbii tracilor esteconsiderată o dogmă, etc. 41 . Schema genealogică a tracismului pur se prezintăastfel:Fig. 5. Schema genealogică a limbii române după teza tracismului pur.Cele două teze extreme, privind genealogia romanității răsăritene, aufost și sunt vehiculate cu dibăcie de către acei care nu doresc cunoaștereaistoriei romanității răsăritene, a popoarelor din această parte21 a Europei și urmăresc subtil să transforme istoria într-un instrument pentrudezbinarea popoarelor 42 .încă din secolul al XVIII-lea, continuitatea tracilor, pe teritoriile pecare le locuiau din antichitate, a fost susținută de către oamenii de cultură dinEuropa 43 . Nici în cele trei Principate daco-românești nici în ținuturilemacedonene și albaneze n-a fost abandonată susținerea continuitățiitracoromanilor. Teza militantă a purismului roman n-a fost acceptată înexclusivitate, așa cum n-a fost îmbrățișată nici cea a tracismului pur. Pentrucunoașterea genezei romanității răsăritene s-a susținut mereu raportul celordouă componente fundamentale: autohton și romanic. Amintim, în acest sens,pe eruditul voevod Dimitrie Cantemir, cronicarii Miron și Nicolae Costin,Stolnicul Constantin Cantacuzino sau pe Mihail Kogălniceanu, Aleco Russo,Cezar Boliac, Petriceicu Hasdeu care cereau reconstituirea istoriei “timpii
dacilor” 44 .1.4. Școala lingvisticii slavedespre geneza romanității răsăriteneîn aceste condiții, în a doua jumătate a secolului XLX, apare a treiateză, privind genealogia romanității răsăritene, elaborată de către Școalalingvisticii slave 45 . Ea s-a inspirat din cele două teze exclusiviste: purismulroman și tracismul pur. Această teză menține teoria romanității pure în planlingvistic, acceptă dispariția idiomului trac, dar îl înlocuiește cu un idiom slavși prezintă o rămășiță mică de cuvinte tracice în raport cu albaneza 46 . Analizaidiomului popoarelor romanității răsăritene s-a făcut indirect,întrucât cercetareade bază se referea la limbile slave. Din acest studiu au rezultat următoareleconcluzii: elementul roman,cu toate că s-a impus,nu este predominant,elementul lexical predominant este cel slav; din idiomul tracic dispărut n-aumai rămas decât aproximativ 60 de cuvinte 47 .Cercetarea fiind laborioasă și de prestigiu european, cu toate că aprodus nedumerire, s-a impus. Esența tezei realizată de către lingvistica slavă^afost și este susținută și în prezent: “Româna este o limbă romanică care a suferito puternică influență slavă meridională” 48 . Este teoria oficială care se învață înșcoli și universități și se propagă în relațiile culturale internaționale 49 . Schemagenealogică se prezintă în fig. 6:22Fig. 6. Schema genealogică a limbii române după teza lingvisticii slave.Observăm în schemă cum tracoromana nordică (dacoromâna) a fost
- Page 1 and 2: AUREL BERINDEGENEZA ROMANITĂȚII R
- Page 3 and 4: GENEZAROMANITĂȚIIRĂSĂRITENEDin
- Page 5 and 6: aAARAC MIActa Arch HungActa MN Și
- Page 7 and 8: EAIVR= Enciclopedia Arheologiei și
- Page 9 and 10: SCIVSCIVASCLSCNscr. skr.SHA si.slav
- Page 11 and 12: Prin cercetarea de față am urmăr
- Page 13 and 14: et studio).14CAPITOLUL 1TEZE DESPRE
- Page 15 and 16: Dioclețian numește Sciția Mică,
- Page 17 and 18: popoarelor din nordul Dunării. In
- Page 19: următoarea idee: în lingvistică
- Page 23 and 24: cu 49.649 de cuvinte, împărțite,
- Page 25 and 26: 1.5. Geneza traco-romanică a roman
- Page 27 and 28: obținut avantaje remarcabile, ocup
- Page 29 and 30: lapidar că Sciția a fost, pentru
- Page 31 and 32: Datorită războaielor îndelungate
- Page 33 and 34: eliberare a teritoriilor ocupate, c
- Page 35 and 36: Traian a crezut căprin opera lui d
- Page 37 and 38: mai târziu, în 123, a format Daci
- Page 39 and 40: dat în mare primejdie fiind atacat
- Page 41 and 42: conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
- Page 43 and 44: introduc responsabilitățile colec
- Page 45 and 46: exterior, la Dunărea de Jos, se î
- Page 47 and 48: administrative, iar legiunile erau
- Page 49 and 50: dacilor 63 . Statul format din prov
- Page 51 and 52: Dar generalii care conduceau trupel
- Page 53 and 54: Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
- Page 55 and 56: tendențios de către unele cercuri
- Page 57 and 58: Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
- Page 59 and 60: asigurat numai printr-o alianță c
- Page 61 and 62: moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
- Page 63 and 64: morale erau păstrate de către o c
- Page 65 and 66: Considerăm că atunci, în acea no
- Page 67 and 68: 67Galeriu se stinge de o boală inc
- Page 69 and 70: Bizanț. La intrarea de sud a Helle
autohton din centrul estul și sud-estul Europei dispărut, s-a născut teoria
tracismului pur 40 . Dacă în primul caz se susținea victoria lingvisticii romane,în
al doilea se nega romanitatea. Câteva argumente avansate de către această teză:
dacii n-au dispărut pentru a le dispare limba; nici un autor antic sau medieval
nu spune așa ceva; romanii n-au urmărit deznaționalizarea, nu era la modă în
acea perioadă, din contră acceptau organizarea socială găsită, încurajau
activitățile agricole, creșterea animalelor, meșteșugurile; Roma avea nevoie de
resursele umane și materiale și nu de limba lor; dispariția limbii tracilor este
considerată o dogmă, etc. 41 . Schema genealogică a tracismului pur se prezintă
astfel:
Fig. 5. Schema genealogică a limbii române după teza tracismului pur.
Cele două teze extreme, privind genealogia romanității răsăritene, au
fost și sunt vehiculate cu dibăcie de către acei care nu doresc cunoașterea
istoriei romanității răsăritene, a popoarelor din această parte
21 a Europei și urmăresc subtil să transforme istoria într-un instrument pentru
dezbinarea popoarelor 42 .
încă din secolul al XVIII-lea, continuitatea tracilor, pe teritoriile pe
care le locuiau din antichitate, a fost susținută de către oamenii de cultură din
Europa 43 . Nici în cele trei Principate daco-românești nici în ținuturile
macedonene și albaneze n-a fost abandonată susținerea continuității
tracoromanilor. Teza militantă a purismului roman n-a fost acceptată în
exclusivitate, așa cum n-a fost îmbrățișată nici cea a tracismului pur. Pentru
cunoașterea genezei romanității răsăritene s-a susținut mereu raportul celor
două componente fundamentale: autohton și romanic. Amintim, în acest sens,
pe eruditul voevod Dimitrie Cantemir, cronicarii Miron și Nicolae Costin,
Stolnicul Constantin Cantacuzino sau pe Mihail Kogălniceanu, Aleco Russo,
Cezar Boliac, Petriceicu Hasdeu care cereau reconstituirea istoriei “timpii
Change language