28.03.2024
•
Views
vremuri străvechi, din antichitate, din epoci cu mult anterioare formăriiImperiului Roman. Nu sunt etnii “tinere” și “migratoare”, ci tot atât de“bătrâne” și statornice ca toate popoarele indoeuropene la geneza cărora auparticipat. Tot așa se prezintă romanitatea occidentală, care are în structura salingvistică și biologică două elemente fundamentale, unul autohton și altulromanic.196CAPITOLUL 7RAPORTURI DE LIMBĂ ÎNTRE DACOROMÂNĂ,MACEDOARMÂNĂ, BULGARĂ ȘI ALBANEZĂ
7.1. Percepții preliminareMajoritatea cărturarilor, de la J. Thunmann (1746-1778), J.B. Kopitar(1780-1844) până în zilele noastre, sunt de acord că dacoromâna șimacedoarmâna au în alcătuirea lingvistică elemente vechi nelatine, distincteprin structura lor tracoromanică. Thunmann afirma despre limbaaromână*.“este un idiom trac, conținând jumătate elemente latine. Tracii dinTesalia, Macedonia și Tracia sunt înaintașii aromânilor, cu toate că au învățatlimba latină, păstrează elementele din idiomul lor matern, tracic”. Românii suntcopiii tracilor: aromânii “thrakische Wlachen”, dacoromânii din nordul Dunării“dacische Wlachen” 1 . B. Kopitar scotea în evidență marea asemănare dintreromână, bulgară și albaneză, crezând că în Balcani ar fi existat o singură formăde limbă, cu trei idiomuri identice sub raport gramatical și deosebite ca lexic:româna, bulgara și albaneza. “Românii, bulgarii și albanezii nu sunt decât vechitraci”. Kopitar combătea viguros “excesele latiniste ale puriștilor ardeleni”, îiconsidera “patrioți sfioși care nu vor să le mulțumească cu nimic strămoșilor(barbarilor) traci”. Susținea importanța elementului autohton tracic, la formareanu numai a limbii,ci și a poporului român 2 . Slavistul ceh P.J. Safarik (1794-1861) admitea că românii sunt “un amestec de daci, români și slavi” 3 .Franz Miklosich (1813-1891), elev al lui Kopitar, în cercetările sale îngeneral lingvistice, a plecat de la tezele și lucrările cunoscute până la acea dată.In vastele studii legate de slavistică, vrând-nevrând, a căutat să cunoascădacoromâna, aromâna și istriana (cu meglena nu s-a ocupat). Fără studiulacestor idiomuri n-ar fi putut realiza deosebitele sale lucrări, opere care auridicat slavistica la nivel universal. în timpul studiilor lingvisticii slave dincentrul, estul și sud-estul Europei, a găsit graiuri, dialecte și limbi care nuțineau de idiomul slav,dar care aveau în lexicul lor o mulțime de cuvintepresupuse slave. Ele aparțineau romanității răsăritene (dacoromâna, aromâna,meglenoromâna, istroromâna,197 dalmata și albaneza) și potrivit cercetărilor înaintașilor săi acești termeni aufost considerați de origine tracă. Nu putea să treacă cu indiferență peste acesterealități istorice și lingvistice, ca să clarifice istoria idiomului slav de care seocupa, trebuia să se aplece și asupra cunoașterii graiurilor vorbite deromanitatea răsăriteană 4 .Istoriografia tracică era foarte săracă în acea perioadă. Primele referirila cultura și civilizația tracilor s-au consemnat în secolul al XVII- lea, așa cumarată H.M. Danov: toată istoria, civilizația și cultura tracilor era subordonatăpână în secolul al XIX-lea, chiar jumătatea secolului XX, culturii grecești, tracii
-
Page 1 and 2:
AUREL BERINDEGENEZA ROMANITĂȚII R
-
Page 3 and 4:
GENEZAROMANITĂȚIIRĂSĂRITENEDin
-
Page 5 and 6:
aAARAC MIActa Arch HungActa MN Și
-
Page 7 and 8:
EAIVR= Enciclopedia Arheologiei și
-
Page 9 and 10:
SCIVSCIVASCLSCNscr. skr.SHA si.slav
-
Page 11 and 12:
Prin cercetarea de față am urmăr
-
Page 13 and 14:
et studio).14CAPITOLUL 1TEZE DESPRE
-
Page 15 and 16:
Dioclețian numește Sciția Mică,
-
Page 17 and 18:
popoarelor din nordul Dunării. In
-
Page 19 and 20:
următoarea idee: în lingvistică
-
Page 21 and 22:
dacilor” 44 .1.4. Școala lingvis
-
Page 23 and 24:
cu 49.649 de cuvinte, împărțite,
-
Page 25 and 26:
1.5. Geneza traco-romanică a roman
-
Page 27 and 28:
obținut avantaje remarcabile, ocup
-
Page 29 and 30:
lapidar că Sciția a fost, pentru
-
Page 31 and 32:
Datorită războaielor îndelungate
-
Page 33 and 34:
eliberare a teritoriilor ocupate, c
-
Page 35 and 36:
Traian a crezut căprin opera lui d
-
Page 37 and 38:
mai târziu, în 123, a format Daci
-
Page 39 and 40:
dat în mare primejdie fiind atacat
-
Page 41 and 42:
conduce imperiul 87 de zile 44b .2.
-
Page 43 and 44:
introduc responsabilitățile colec
-
Page 45 and 46:
exterior, la Dunărea de Jos, se î
-
Page 47 and 48:
administrative, iar legiunile erau
-
Page 49 and 50:
dacilor 63 . Statul format din prov
-
Page 51 and 52:
Dar generalii care conduceau trupel
-
Page 53 and 54:
Fig. 19. Imperiul Roman, Dacia Rega
-
Page 55 and 56:
tendențios de către unele cercuri
-
Page 57 and 58:
Fig. 20. Hartă ce reprezintă prin
-
Page 59 and 60:
asigurat numai printr-o alianță c
-
Page 61 and 62:
moare pe neașteptate 108 .2.28. Di
-
Page 63 and 64:
morale erau păstrate de către o c
-
Page 65 and 66:
Considerăm că atunci, în acea no
-
Page 67 and 68:
67Galeriu se stinge de o boală inc
-
Page 69 and 70:
Bizanț. La intrarea de sud a Helle
-
Page 71 and 72:
dezbaterilor. Decizii luate: Dumnez
-
Page 73 and 74:
Imperiului Roman.Constantin, iniți
-
Page 75 and 76:
2.32. Valentinian I (364-375)Conduc
-
Page 77 and 78:
pricinuită de armata getogoților,
-
Page 79 and 80:
romană să aibă un caracter gener
-
Page 81 and 82:
colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
-
Page 83 and 84:
băștinași, moșeni și domni ai
-
Page 85 and 86:
87Dunărea ca punte de legătură
-
Page 87 and 88:
august 526. Urmează la tron Athana
-
Page 89 and 90:
bogați. A instaurat o teroare în
-
Page 91 and 92:
Justinian a întemeiat o cetate cu
-
Page 93 and 94:
persană, în favoarea Imperiului B
-
Page 95 and 96:
La 3 octombrie 610 Focas este răst
-
Page 97 and 98:
care în perioada antică erau ță
-
Page 99 and 100:
din sudul Dunării cât și din nor
-
Page 101 and 102:
Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
-
Page 103 and 104:
construiau poduri, palate, clădiri
-
Page 105 and 106:
fost prins, orbit și pus în înch
-
Page 107 and 108:
Fig. 28. Inel-pecete al împăratul
-
Page 109 and 110:
pentru cruciați. împăratul Baldo
-
Page 111 and 112:
3.7. Stingerea dinastiei Asănești
-
Page 113 and 114:
păstori și meșteșugari în prel
-
Page 115 and 116:
păstoria, prelucrarea lânii și l
-
Page 117 and 118:
Fig. 32. Grup de bărbați aromâni
-
Page 119 and 120:
erau primiți și sprijiniți în
-
Page 121 and 122:
noi state. în primul rând, state
-
Page 123 and 124:
128Imperiului Habsburgic. Statul ma
-
Page 125 and 126:
Cercetarea de față pornește de l
-
Page 127 and 128:
Jopitar, Fr. Diez, P. J. Safarik, H
-
Page 129 and 130:
4. 4. Inscripții autohtoneîn etap
-
Page 131 and 132:
“Din discuțiile de mai sus rezul
-
Page 133 and 134:
Sr.eenn cu val.fonetică ! 1 i 3 ..
-
Page 135 and 136:
demonstrează că dacii din partea
-
Page 137 and 138:
Peninsula Balcanică, Insulele Măr
-
Page 139 and 140:
4.4.12. Pe insula Lemnos (Lemnu) s-
-
Page 141 and 142:
1. /\A£AEIEAAEAERIAAKATPOSOEBArOZE
-
Page 143 and 144:
brosloveni, jud. Olt) pe o cărămi
-
Page 145 and 146:
4.5. Sintetizarea unor concluziiîn
-
Page 147 and 148:
istorică importantă care va răm
-
Page 149 and 150:
estul și sud-estul Europei, susți
-
Page 151 and 152:
Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia
-
Page 153 and 154:
la oricare dintre limbile indoeurop
-
Page 155 and 156:
păstrat în Muzeul din Sofia. A fo
-
Page 157 and 158:
vedere al reprezentării ei grafice
-
Page 159 and 160:
Având la dispoziție textul de pe
-
Page 161 and 162:
HEKOA = AOKSE “așa” (adv. și
-
Page 163 and 164:
că easte multu n himă = pe aici e
-
Page 165 and 166:
HIMA “jos, prăpastie, la vale”
-
Page 167 and 168:
ancorează geneza sanscritei în Ba
-
Page 169 and 170:
Thunman (1746-1778) susținea că a
-
Page 171 and 172:
Dunării, pentru români, și în P
-
Page 173 and 174:
teza lingvisticii slave, despre gen
-
Page 175 and 176:
români sau valahi, iar după provi
-
Page 177 and 178:
dacoromânilor în lupta lor împot
-
Page 179 and 180:
către latiniști” 54 . Aromânii
-
Page 181 and 182:
dialecte și nu limbi de sine stăt
-
Page 183 and 184:
teza romanității pure și cea a l
-
Page 185 and 186:
păstorii romani din sudul și nord
-
Page 187:
came, blană, lapte, brânză, lân
-
Page 191 and 192:
considerau de origine latină, cu l
-
Page 193 and 194:
Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
-
Page 195 and 196:
baza cercetării istoriei și limbi
-
Page 197 and 198:
continuatoarele limbilor vorbite î
-
Page 199 and 200:
migrarea și răspândirea dialecte
-
Page 201 and 202:
gîsaku gusac gîscangîska gî’s
-
Page 203 and 204:
cronologic, conține numai o parte
-
Page 205 and 206:
brenda brenda înăuntrubrenge brSn
-
Page 207 and 208:
pajtonj păitescu angajapendă pend
-
Page 209 and 210:
Albaneza este considerată păstră
-
Page 211 and 212:
portughezii - lusitana și celtiber
-
Page 213 and 214:
macedoarmâna 6 . “Slava veche”
-
Page 215 and 216:
învârti anvărtiri vratitiizmean
-
Page 217 and 218:
“Principele Rostislav al Moraviei
-
Page 219 and 220:
Papa Ioan VII îl salvează în 873
-
Page 221 and 222:
prin statutul social,la starea de s
-
Page 223 and 224:
autohtone tracice, dinspre miazăzi
-
Page 225 and 226:
cercetarea noastră. Dialectele “
-
Page 227 and 228:
Academiei Române; manuscrisul din
-
Page 229 and 230:
autor fără o analiză critică ni
-
Page 231 and 232:
arhaice, dintr-o perioadă când bu
-
Page 233 and 234:
politice cu frații lor de la sudul
-
Page 235 and 236:
scăpat, după moartea lui Metodie,
-
Page 237 and 238:
sudul Dunării. Se știe că în an
-
Page 239 and 240:
cele două idiomuri “vechea slav
-
Page 241 and 242:
slava veche. Numai că în limbile
-
Page 243 and 244:
moknoti “a uda, a muia” sensuri
-
Page 245 and 246:
prezintă astfel: bg. izmislyam, sk
-
Page 247 and 248:
lui când nu erau clarificate rela
-
Page 249 and 250:
(mătrăgună); mbolițedzu (îmbro
-
Page 251 and 252:
1.13. Limba comună tracăAșa cum
-
Page 253 and 254:
autohtone, în cele patru idiomuri,
-
Page 255 and 256:
la dacoromânii bilingvi. In bg. hr
-
Page 257 and 258:
hăuli, hori, etc. Consoana h este
-
Page 259 and 260:
271CAPITOLUL 9SCYTHIA MINOR (DOBROG
-
Page 261 and 262:
cenușii lucrată la roată 6 . “
-
Page 263 and 264:
de către Alariu staționată în S
-
Page 265 and 266:
geto-dacii în relațiile lor cu Im
-
Page 267 and 268:
când s-au cristalizat disputele hr
-
Page 269 and 270:
din această parte a Europei. N-a e
-
Page 271 and 272:
polemice, erau cele teologice, dar
-
Page 273 and 274:
asemănătoare cu cea a anților, c
-
Page 275 and 276:
ambelor populații se vor uni pentr
-
Page 277 and 278:
aceea nobilul Scrum, Cnun (802-815)
-
Page 279 and 280:
valuri de persecuții până la 311
-
Page 281 and 282:
care are în structura sa lingvisti
-
Page 283 and 284:
către lingvistica slavă legate de
-
Page 285 and 286:
10.2. Identitatea romanității ră
-
Page 287 and 288:
301 iar intelectualitatea considera
-
Page 289 and 290:
moldovenești se regăsește toată
-
Page 291 and 292:
carpalo-dunărean în lumina ultime
-
Page 293 and 294:
Joseph Weisner, Die Thraker, Stuttg
-
Page 295 and 296:
deduce ce s-ar fi întâmplat. Agat
-
Page 297 and 298:
41. SHA, Marcus Antonius, 22,1; D.
-
Page 299 and 300:
retras și armata și provincialii
-
Page 301 and 302:
X1I, Timișoara 1995; Ștefan Oitea
-
Page 303 and 304:
Imperial Mausolea und Consecration
-
Page 305 and 306:
Zosimos, IV,32016, 6; 24,4; 35, 3;
-
Page 307 and 308:
alt mod, ci înfigeau în pământ
-
Page 309 and 310:
aristocrației greco-romane care pr
-
Page 311 and 312:
5. W. Tomaaschek, Die alten Traker,
-
Page 313 and 314:
1. .1. Arginteanu, idem, p. 134-135
-
Page 315 and 316:
oiganizarea învățământului și
-
Page 317 and 318:
magyarositsuk a vezetekneveket?, Bu
-
Page 319 and 320:
10. Francesco Griselini, încercare
-
Page 321 and 322:
Inscripția “runică” de pe obi
-
Page 323 and 324:
din cultura Gârla Mare, sau anumit
-
Page 325 and 326:
roumaine, 1968; Trakijskijat ezik,
-
Page 327 and 328:
apere cultura, civilizația și lim
-
Page 329 and 330:
10. TLG, p. 417;11. Al-Kașgari, Di
-
Page 331 and 332:
Arumunen, 2 vol., Leipzig, 1894, 18
-
Page 333 and 334:
63. R. Todoran, op. cit., p. 14 și
-
Page 335 and 336:
etnogeneza românească; LI. Russu,
-
Page 337 and 338:
15. Așa se explică păstrarea unu
-
Page 339 and 340:
(Raport la cel de-al II-lea Congres
-
Page 341 and 342:
izolarea ei în continuare ar aduce
-
Page 343 and 344:
20. A. Bejan, Banatul în secolele
-
Page 345 and 346:
aprovizionările;... vor fi sechest
-
Page 347 and 348:
49. Lingvistica slavă argumenteaz
-
Page 349 and 350:
93. Lingvistica slavă dăduse un f
-
Page 351 and 352:
limbilor: macedoarmâne, istroromâ
-
Page 353 and 354:
6. C. Scorpan, op.cit., p. 65-66; v
-
Page 355 and 356:
31. Revoluția din 602 deschide dru
-
Page 357 and 358:
103; Stelian Brezeanu, Romanitatea
-
Page 359 and 360:
explică ușurința prin care fuses
-
Page 361 and 362:
V-XI e.n., Iași, 1981, p. 27-31; C
-
Page 363 and 364:
compromis cu foștii iconoclaști;3
-
Page 365 and 366:
383și Epir, toată romanitatea ră
-
Page 367 and 368:
Bejan, Adrian, Banatul în secolele
-
Page 369 and 370:
Dunăre, N., Civilizația tradițio
-
Page 371 and 372:
Mărghitan, L., Banatul în lumina
-
Page 373 and 374:
Popa I. A., Românii și maghiarii
-
Page 375 and 376:
Teodor, D.Gh., Continuitatea popula
-
Page 377 and 378:
Probus (276-282) ..................
-
Page 379 and 380:
Concluzii 1756. Limbi înrudite sau
-
Page 381 and 382:
Consilier editorial: Rodica Berinde
Change language