Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

antice grecești și romane, în toponimie și onomastică, în texte și inscripții, au
fost abordate de pe poziții necorespunzătoare. Nu s-a ținut seama de istoria
popoarelor din centrul, estul și sud-estul Europei, situație în care, s-a creat
ideea că tot ce este tracic nu va putea fi cunoscut și înțeles niciodată deoarece
limba lor a dispărut pentru totdeauna. Iată, însă, oamenii de știință au la
dispoziție propoziții în limba tracă, mai multe cuvinte pentru a se efectua o
analiză fonetică, lexicală, gramaticală, semantică și etimologică. Avem la
îndemână părți de vorbire din limba tracă, verbe, substantive, adverbe,
adjective, articole etc. pentru a se efectua analize morfologice și sintactice. Se
poate scoate în evidență că idiomul romanității răsăritene păstrează trăsăturile
gramaticale specifice limbii tracice. Postpunerea articolului este moștenit de la
traci, articolul hotărât din substantivul “eneților”, la vocativ, explică acest
adevăr. In acest caz nu mai este nevoie să se caute anumite influențe slave în
dacoromână și macedoarmână, pentru acest fenomen. In limba bulgară
postpunerea articolului este împrumutat de la dacoromâni. Verbul a fi, persoana
a III-a singular, modul indicativ, timpul prezent “e, este”, găsit în textul tracic
și în dacoromână și macedoarmână nu poate avea decât o origine certă tracică.
Nu urmărim să realizăm o analiză gramaticală, se va face în viitor împreună cu
alte elemente lingvistice trace. Se poate studia treptat și cronologic, evoluția
istorică pentru fiecare fenomen lingvistic și demonstra adevărul istoric că limba
tracilor a avut o evoluție multimilenară înaintea erei noastre, a
174
fost o limbă flexionară cu vorbitorii ei cei mai mulți din Europa, vorbită în
centrul, estul și sud-estul Europei, structura ei gramaticală și lexicală regăsinduse
și astăzi în idiomul romanității răsăritene.
5.12. Concluzii
Descifrarea textului de pe inelul de la Ezerovo constituie o adevărată
revelație pentru elucidarea și cunoașterea istoriei celui mai numeros popor din
Europa antică, locul doi în lume după indieni (Herodot). Așa cum a arătat V.
Georgiev, textul de pe inelul de la Ezerovo (și Kiolmen) reprezintă un
monument al limbii tracilor. Prin descifrarea textului de pe inscripția inelului
de la Ezerovo încercăm să concluzionăm următoarele:
Cu toate că oamenii de știință străini, departe de spațiul tracic, n-au
putut să pătrundă în toate subtilitățiile vieții spirituale și material^ au fost totuși
savanți de renume mondial care au realizat studii de mare profunzime. J. E.