Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

cercetărilor încurajează folosirea dacoromânei, aromânei, meglenoromânei,
istroromânei și albanezei, în interpretarea textelor trace, ele pot contribui la
diversificarea metodelor de cercetare, ceea ce facem și noi în prezenta lucrare.
5.6. Jaloane direcționale
în abordarea interpretării inscripției am plecat de la faptul cunoscut de
către toți oamenii de știință că textul de pe inelul de la Ezerovo este scris cu
litere grecești^ar limba folosită este tracică. După V. Georgiev, inscripția: “...
de la Ezerovo împreună cu textul epigrafic descoperit în Kiolmen, constituie
unul dintre cele mai importante monumente ale limbii trace” 25 . Iar H. M.
Danov susține: “S-au făcut până acum numeroase încercări, multe din ele foarte
ingenioase, pentru descifrarea acestui text. După părerea noastră și după toate
probabilitățile, textul inscripției se referă la un ritual de înmormântare, fiind
deci în legătură cu viața spirituală a vârfurilor societății trace” 26 . în desfășurarea
cercetării am ținut seama de aceste valoroase observații, dar, în prim plan am
situat și constatările lui 1.1. Russu: “Deși găsit într-un mormânt, inelul de la
Ezerovo nu este un obiect funerar, adică nu este făcut ad hoc pentru
înmormântare ca ofrandă, ci este un obiect purtat în viață de cel răposat; deci
expresii ca “m-a pus în mormânt” nu sunt de căutat în textul obscur al inelului
trac, care după eșuarea tuturor tentativelor de explicare etimologică rămâne o
enigmă ce se va dezlega probabil în viitor” 27 . Din constatările prezentate mai
sus și din studierea formei inelului am putut sintetiza câteva observații:
1. Datorită formei interesante, ciudate, inelul n-a fost destinat pentru a
fi purtat ca un inel obișnuit, diametrul lui este mult mai mare decât grosimea
unui deget, iar discul (cu inscripția) se învârtește în jurul unui ax; de aici
rezultând că inelul avusese o destinație specială, deosebită;
161
2. Ținând seama de forma inelului,am considerat că n-a fost folosit
pentru uz personal, ci avea un scop social, caz în care textul putea să conțină un
mesaj cu un conținut bine determinat;
3. Dacă inelul aparținuse vârfurilor societății trace (Danov), atunci
trebuia să aibă o semnificație, o utilitate la care a contribuit în primul rând
persoana înmormântată; de aceea obiectul era așezat în tumulus, ca respect la
nivelul cel mai desăvârșit față de răposat.
După terminarea etapei, de fixare a unor jaloane direcționale pentru
înțelegerea rolului inelului, am trecut la studierea inscripției din punctul de