Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

păstrat în Muzeul din Sofia. A fost publicat, pentru prima dată, de către B.
Filov, cu o fotografie 19 (fig. 57).
S-au realizat, până în prezent, o serie de încercări de explicare a
textului dar nici una nu este considerată valabilă. Iată ce spune A. Vraciu în
legătură cu aceste interpretări: "... trebuie spus că toate încercările întreprinse
până acum de Filov, Pârvan, Seure, Basanavicius, Hirt, Olse, Ribezzo,
Kretschmer, Decev, Apostolides, Pisani, Albrecht von Blumenthal, Korinek, J.
V. Cinneken, V. Georgiev (vezi Decev 1957, 1976: 566-82) nu s-au soldat cu
rezultate absolut certe și nici acceptabile” 20 . Textul de pe inel, este scris cu
litere grecești datând, după toate cercetările, din secolul al V-lea î.e.n. Este
considerat, cert, de origine tracă. La nivel internațional se cunosc peste o sută
de interpretări. Mulți savanti de renume mondial au încercat să explice înțelesul
inscripției dar toate încercările s-au dovedit zadarnice, nici o tentativă de redare
a sensului nu este convingătoare. De aceea 1.1. Russu spune: “... analiza
textului și identificarea elementelor lui lexicale ca și încercările de explicare
etimologică s-au dovedit până acum inutile, zadarnice: din ele este imposibil să
alegi vreun cuvânt ori sufix interpretat ori “tradus” cu oarecare certitudine;
încât întreg sensul și destinația textului (spre a nu mai vorbi de “traducerile”
formulate) rămân deocamdată enigmatice” 21 . De unde vine această nereușită?
Noi, în ipoteza de cercetare, am considerat că rezultă din metodele și
instrumentele de cercetare, din prezumția dispariției idiomului trac și de aici
concluzia că elementele gramaticale și lexicale nu pot fi găsite în limbile ce se
vorbesc astăzi pe teritoriile unde au trăit popoarele tracice.
Interpretările textelor tracice, încet, dar sigur, se abordează însă de pe
alte poziții folosindu-se și limbile vorbite azi pe teritoriile istorice trace. Printre
primii care au folosit aromâna și limba populară română, pentru interpretarea
unor texte trace, au fost B. P. Hasdeu și N. Densu- șianu 22 . In citirea textului de
la Ezerovo, V. Pisani, a încercat să facă trimiteri la albaneză, sanscrită,
lituaniană ș.a. 25 . Tot mai mult se ține seama de datele științifice oferite de către
istorie, lingvistică, epigrafîe, numismatică, arheologie, etnografie etc.
valorificându-se printr-un studiu
160
mtcrdisciplinar. In ultimul timp cercetările desfășurate, pentru înțelegerea
textelor trace, angajează dacoromâna și macedoarmâna (aromâna)ca
instrumente de lucru în metodele aplicate. Trebuie să amintim în acest sens pe
Branislav Stefanoski (Republica Macedonia), care, în cercetările laborioase
pentru descifrarea inscripțiilor trace, darde, misiene, figiene, dace etc., folosește
în primul rând dacoromâna și aromâna (macedoarmâna) 24 . Rezultatele