Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

caracteristicile de bază materiale și spirituale ale acestei culturi și civilizații este
de neînțeles și absurd să acceptăm că toate denumirile date uneltelor,
produselor, activităților, apelor, munților, oamenilor să fie abandonate la
comandă. N-avuseră strămoșii noștri profesori, în mezolitic și neolitic, care să-i
învețe cum se confecționează uneltele și îmbrăcămintea, cum se organizează
oieritul, agricultura și gospodăria și astfel să-i învețe și lexicul corespunzător.
Ei sunt creatorii culturii materiale și spirituale,deci ai limbii legate de această
civilizație. Mai târziu migratorii veniseră cu un vocabular și lexic redus, limitat
la preocupările moștenite din epoca culegătorului și vânătorului și nu aveau
cum să transmită băștinașilor vocabularul unei civilizații pe care n-au cunoscuto
niciodată. Civilizația sătească, tradiția obștilor sătești a neamurilor tracice, s-a
menținut până în zilele noastre în această parte a Europei. Cine pot fi purtătorii
și beneficiarii ei? In primul rând dacoromânii, macedoarmânii, meglenii,
istrienii, dalmații și albanezii fiecare în funcție de teritoriile lor istorice
moștenite. Apoi cei care au poposit în casa lor, s-au adaptat la civilizația lor ca
bulgarii, turcii, sârbii, croații, slovenii, ungurii, bosniacii, muntenegrenii,
slovacii ș.a.
Considerăm ca ipoteză de lucru faptul că urmașii direcți ai tracilor au
păstrat și moștenit în limba lor structura gramaticală și lexicală a limbii trace,
iar cei sosiți, pe parcurs, au cunoscut o influență lexicală și
157 gramaticală, mai mare sau mai mică, în funcție de relațiile istorice cu
băștinașii tracoromani, cu romanitatea răsăriteană.
5.3. Metodele și instrumentele de cercetare.
Plecând de la adevărul istoric, prezentat mai sus, unanim acceptat în
zilele noastre, adevăr care vine în contradicție cu metodele și instrumentele de
lucru aplicate, în general până în prezent, considerăm că trebuie să se fixeze noi
metode și instrumente de investigare pentru descifrarea inscripțiilor tracice.
Pentru toate etapele istorice vom folosi metoda comparativă istorică. Dacă pe
teritoriile tracice în prezent trăiesc, ca urmași direcți, dacoromânii,
macedoarmânii, meglenii, istroromânii și albanezii, iar bulgarii ca un popor
slav format prin așezarea lor peste structurile tracoromanice, vom folosi, în
primul rând, pentru descifrarea inscripțiilor străvechi tracice aceste idiomuri.
Dacă ținem seama de istoria Anatoliei unde turcii s-au stabilit peste o civilizație
și cultură tracoromană, în secolele X-XI, și de faptul că în această zonă în Evul
Mediu timpuriu n-au fost năvăliri “barbare”, putem include și limba turcă ca
instrument de lucru 14 . In afara limbilor menționate comparația se poate extinde