Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
DACIAOACIA tiAGADACIAAMOJrfixsoeCHWMA?!»*»♦»•» W»« » K » < >M » «a»» « Mt» « <t <1 «* 4* M »«*•«* k » «»MM« V > WHvw j jș ITÎÎ T Hpr’i H ”gAtfMUAAFRICA«EAflKW““ ;s5& jp su$tf 4« g J2 iu^wi^^îtf^^ăîa»*2S, '4’n*h«»«KSS IbliîiL' * ’> ’”'*$«'♦«&SSSS8 •«««»» cț’uȘvy” A{ 5gwJ ,‘i„^’ 3 1« wi tH r /SM»** “*“' um •>»«*,♦rpnoja J « f JHJ«| ,■»«« 1 }J« J. xjk* ♦ x* xgg icwwS? *** 1»^va aujr R s i: HJa^,r ’F;I WV* 1 !* n* tJX l<>VZAAMtM> 3nA^ga£>vhJ «« XU ‘ Flf |{ TV A * Jx*% *^*°VMAHM^!W$4^n ?W«’K’""I T W M'a HW”4LM4UK HO >1 V w rt< X > $ z “°*“ C $r*A« rxp"‘iH RSX T $»» hSUJ«VUI<I Rițrn n d «u A»S <w*nshi5U¥t Fig. 56. Semne grafice ale unor vechi scrieri din Europa-Africa-Asia Mică.»UH»< 1X11 T tX-Axi’I 1 *» « tj.KHXXjajj.a» «« ~»nu !♦*>'«<' # Mn»*v?io4ftOhVNUAm prezentat, selectiv, unele dintre inscripțiile preistorice tracice cugândul că ele pot fi suficiente pentru a se înțelege că inscripții tracice există șică ele pot fi descifrate. Aceste inscripții sunt tot atât de importante pentruromanitatea răsăriteană,cum sunt și cele latine. Teza slavă despre genezaromanității răsăritene a susținut mereu interdicția abordării inscripțiilor tracespunându-se că ele nici nu există și chiar dacă s-ar găsi nu se pot descifradeoarece limba tracică e dispărută 9415 . Dar, prin efortul depus, în special decătre oamenii de cultură dacoromâni, bulgari și macedoarmâni în acțiunea de adestrăma tiparul îngust în care trebuia să fie dirijate interpretările lingvistice șiistorice pentru a fi susținut verdictul dispariției limbii și a popoarelor tracice, s-au adus mereu noi argumente, documente lingvistice și istorice prin care sesusținea contrariul. în prezent, cercetarea își diversifică metodele șiinstrumentele de lucru, documentele lingvistice atât de valoroase pentru Europanu se mai privesc ca niște piese de muzeu, puse într-o vitrină etanșă, de care numai are voie nimeni să se atingă. Inscripțiile, textele, glosele tracice, cu miile,care stau și așteaptă să fie descifrate au șansa istorică să fie cunoscute și148să stea alături de cele latine în panteonul Romanității Răsăritene, înistoriografia Europei.
4.5. Sintetizarea unor concluziiîn vederea înțelegerii necesității cercetării inscripțiilor trace sintetizămurmătoarele:1. Generalizarea verdictului de dispariție a limbii și a popoarelortracice, axiomă care trebuia admisă fără demonstrație, a influențat negativ toatăactivitatea de cercetare a lexicului și inscripțiilor tracice cărora li s- au aplicatîn general, metode neadecvate care au dus la interpretări eronate și concluziifalse privind caracterul general al limbii tracice. Cu toate că s-a spus mereu“ducem lipsă de izvoare”, “n-avem documente lingvistice” etc., la care seadaugă și îndemnul să nu se întreprindă nimic, situație destul de dificilă șiunică, totuși s-au făcut achiziții prețioase în mod constructiv de către cercetareacomparativă: “... cu deosebire începând de la Aug. Fick, W. Tomaschek și P.Kretschmer și sfârșind cu Decev, se pot adăuga numeroase elemente noi,îmbogățind substanțial tabloul lacunar, ce s-a format pe încetul în curs deaproape un secol, despre limba traco-dacilor, sub raport fonetic, morfologic(sufixele derivative) și lexical” 95 . Cercetarea românească a îmbunătățitmijloacele de investigare, a perfecționat criteriile, metodele și uneltele de lucru,a refuzat să accepte cu “ochii închiși” axioma dispariției limbii și popoarelortrace sau sintagme de genul” n-avem texte; ne lipsesc izvoarele antice; nu avemdocumente lingvistice etc.” 96 .2. Clasificarea materialului trac, pus în circulație de către W.Tomaschek, G. Seure, N. Jokl, G. Mateescu ș.a., a fost mereu acceptat de cătrecercetători ca fiind valabil. Aplicându-se mereu aceleași metode de lucrulansate de lingvistica slavă s-au păstrat și denaturările sistemului fonetic,privitor la limba tracă. Nu s-a făcut nici o legătură verosimilă cu vreo limbăcare să fie considerată continuatoarea limbii trace. Dacoromâna, aromâna,meglenoromâna, istroromâna, dalmata erau considerate că aparțin unui idiom“tânăr” romanic, fără nici o legătură cu limba tracilor. Romanitatea răsăriteanăera apreciată că nu are toponimie, hidronimie și onomastică proprie,nefiindastfel ancorată, prin rădăcinile ei tracice, în pământul strămoșesc din centrul,estul și sud-estul Europei.149Dacoromâna și aromâna au fost timid angajate, ca instrumente de lucru, înînțelegerea inscripțiilor tracice.3. Inscripțiile, papirusurile, textele, glosele și numele proprii saucuvintele tracice, păstrate din epocile antice, sunt documente autentice, de
- Page 93 and 94: persană, în favoarea Imperiului B
- Page 95 and 96: La 3 octombrie 610 Focas este răst
- Page 97 and 98: care în perioada antică erau ță
- Page 99 and 100: din sudul Dunării cât și din nor
- Page 101 and 102: Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
- Page 103 and 104: construiau poduri, palate, clădiri
- Page 105 and 106: fost prins, orbit și pus în înch
- Page 107 and 108: Fig. 28. Inel-pecete al împăratul
- Page 109 and 110: pentru cruciați. împăratul Baldo
- Page 111 and 112: 3.7. Stingerea dinastiei Asănești
- Page 113 and 114: păstori și meșteșugari în prel
- Page 115 and 116: păstoria, prelucrarea lânii și l
- Page 117 and 118: Fig. 32. Grup de bărbați aromâni
- Page 119 and 120: erau primiți și sprijiniți în
- Page 121 and 122: noi state. în primul rând, state
- Page 123 and 124: 128Imperiului Habsburgic. Statul ma
- Page 125 and 126: Cercetarea de față pornește de l
- Page 127 and 128: Jopitar, Fr. Diez, P. J. Safarik, H
- Page 129 and 130: 4. 4. Inscripții autohtoneîn etap
- Page 131 and 132: “Din discuțiile de mai sus rezul
- Page 133 and 134: Sr.eenn cu val.fonetică ! 1 i 3 ..
- Page 135 and 136: demonstrează că dacii din partea
- Page 137 and 138: Peninsula Balcanică, Insulele Măr
- Page 139 and 140: 4.4.12. Pe insula Lemnos (Lemnu) s-
- Page 141 and 142: 1. /\A£AEIEAAEAERIAAKATPOSOEBArOZE
- Page 143: brosloveni, jud. Olt) pe o cărămi
- Page 147 and 148: istorică importantă care va răm
- Page 149 and 150: estul și sud-estul Europei, susți
- Page 151 and 152: Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia
- Page 153 and 154: la oricare dintre limbile indoeurop
- Page 155 and 156: păstrat în Muzeul din Sofia. A fo
- Page 157 and 158: vedere al reprezentării ei grafice
- Page 159 and 160: Având la dispoziție textul de pe
- Page 161 and 162: HEKOA = AOKSE “așa” (adv. și
- Page 163 and 164: că easte multu n himă = pe aici e
- Page 165 and 166: HIMA “jos, prăpastie, la vale”
- Page 167 and 168: ancorează geneza sanscritei în Ba
- Page 169 and 170: Thunman (1746-1778) susținea că a
- Page 171 and 172: Dunării, pentru români, și în P
- Page 173 and 174: teza lingvisticii slave, despre gen
- Page 175 and 176: români sau valahi, iar după provi
- Page 177 and 178: dacoromânilor în lupta lor împot
- Page 179 and 180: către latiniști” 54 . Aromânii
- Page 181 and 182: dialecte și nu limbi de sine stăt
- Page 183 and 184: teza romanității pure și cea a l
- Page 185 and 186: păstorii romani din sudul și nord
- Page 187 and 188: came, blană, lapte, brânză, lân
- Page 189 and 190: 7.1. Percepții preliminareMajorita
- Page 191 and 192: considerau de origine latină, cu l
- Page 193 and 194: Cu toate că îl propusese pe Fr.Mi
DACIA
OACIA ti
AGA
DACIA
AMOJ
rfixsoe
CHWMA
?!»*»♦»•» W»« » K » < >M » «a»» « Mt» « <t <1 «* 4* M »«*•«* k » «»MM« V > WH
vw j jș ITÎÎ T Hpr’i H ”g
AtfMUA
AFRICA
«EAflKW
““ ;s5& jp su$tf 4« g J2 iu^wi^^îtf^^ăîa»*
2S, '4’n*h«»«KSS IbliîiL' * ’> ’”'*$«'♦
«&SSSS8 •«««»» cț’uȘvy” A{ 5gwJ ,‘i„^’ 3 1« wi tH r /SM»** “*“' um •>»«*,♦
rpnoja J « f JHJ«| ,■»«« 1 }J« J. xjk* ♦ x* xgg icwwS? *** 1»^va aujr R s i: H
Ja^,r ’F;I WV* 1 !* n* t
JX l<>VZAAMtM> 3nA^ga£>vhJ «« XU ‘ Flf |{ TV A * Jx*% *^*°
VMAHM
^!W$4^n ?W«’K’""I T W M'a HW”
4LM4UK HO >1 V w rt< X > $ z “
°*“ C $r*
A
« rxp"‘iH RSX T $»» h
SU
J«VUI<I Rițrn n d «u A»S <w*nshi
5U¥
t Fig. 56. Semne grafice ale unor vechi scrieri din Europa-Africa-Asia Mică.
»UH
»< 1X11 T tX-Axi’I 1 *» « tj.KHXXjajj.a» «« ~»nu !♦*>'«<' # M
n»*v?io4
ftOhVNU
Am prezentat, selectiv, unele dintre inscripțiile preistorice tracice cu
gândul că ele pot fi suficiente pentru a se înțelege că inscripții tracice există și
că ele pot fi descifrate. Aceste inscripții sunt tot atât de importante pentru
romanitatea răsăriteană,cum sunt și cele latine. Teza slavă despre geneza
romanității răsăritene a susținut mereu interdicția abordării inscripțiilor trace
spunându-se că ele nici nu există și chiar dacă s-ar găsi nu se pot descifra
deoarece limba tracică e dispărută 9415 . Dar, prin efortul depus, în special de
către oamenii de cultură dacoromâni, bulgari și macedoarmâni în acțiunea de a
destrăma tiparul îngust în care trebuia să fie dirijate interpretările lingvistice și
istorice pentru a fi susținut verdictul dispariției limbii și a popoarelor tracice, s-
au adus mereu noi argumente, documente lingvistice și istorice prin care se
susținea contrariul. în prezent, cercetarea își diversifică metodele și
instrumentele de lucru, documentele lingvistice atât de valoroase pentru Europa
nu se mai privesc ca niște piese de muzeu, puse într-o vitrină etanșă, de care nu
mai are voie nimeni să se atingă. Inscripțiile, textele, glosele tracice, cu miile,
care stau și așteaptă să fie descifrate au șansa istorică să fie cunoscute și
148
să stea alături de cele latine în panteonul Romanității Răsăritene, în
istoriografia Europei.
Change language