Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0
succesive, ale diferitelor populații migratoare ce s-au perindat peste vatra deformare a poporului român. în consecință, rând pe rând, comoara de laSânnicolau Mare era atribuită goților, avarilor, pecenegilor etc. Pe măsură ce seaduceau dovezi, care infirmau posibilitatea ființării unor asemenea “state”imaginare, se renunța la atribuirea tezaurului și se căutau alte argumente, înfavoarea aflării unor noi “proprietari” ai minunatului fond de piese din aur 43 .Privind originea și apartenența tezaurului s-au lansat peste o sută destudii și păreri. în ultimul timp s-au elaborat cercetări prin care se demonstreazăproveniența autohtonă a tezaurului și a inscripțiilor, dar și a aurului din careeste confecționat 44 .Platoul de aur, vasul nr. 21, are o inscripție, executată odată cu vasul,scrisă cu litere grecești, iar pe vasele nr. 9 și nr. 10 au în interior câte oinscripție scrisă tot cu litere grecești, cu caractere diferite față de inscripția depe vasul nr. 21, iar în exterior, sub friza marginală, câte o scurtă inscripție cucaractere runice, gravate după ce vasele au fost executate, inscripția se află șipe alte obiecte 45 .Inscripția de pe vasul nr. 21 are următoarele grupe de cuvinte:Fig. 38. Vasele 21 și 9 cu inscripții.137
Sr.eenn cu val.fonetică ! 1 i 3 ... ?. _a...semn 4- ja. O y H AA z OHr.ordine oomn 1 2 3 4 5 b 7 3 9I9 10 ii 12 1 15 14 15 16 • 1? 1? ■p 20.n A N « T e c H * r Gii 12 15 14 i3 1b 17 18 1920 21 22 23ZI 22 25 24 27 28 2? >0 31 3? 33jr O î r H • O y 'V A O A45 4/ câ 29 30 31 32 33 3435 36 35î i34 3c 57 3« >9 t 40 4l 42 4> 44 45i»L__ X <b A n A N • T‘ A r P 'o rI39 40 41 42 43 44 45 4fi 47 44 4o sn — ____1 « 4? LX 50 5? f ca , 55 5?(Fi•H T X T r H « A i <755 54 55 57 5? SO At fv> AU ..-£.5Fig. 39. Inscripția de pe vasul 21 (după Victor Fizeșian).Traducerea probabilă: “Jupan Boilă a făcut această cupă de băut. Jupan Butauli-a făcut catarama pentru agățat” 46 . Comeliu Rus interpretează textul folosind,ca instrument de lucru, limba vorbită de către băștinași, limba popularădacoromânească și ajunge la următoarea citire directă: “voia la jupan tăți zicețioică voita el jupan te roage (ta cruce) îț zice taică”. Victor Fizeșian dă o altăinterpretare 47 .Prezentăm și inscripțiile runice aflate pe obiectele nr. 7, 9, 10,11, 15, 16, 17, și 22 48 .Cornelia Velcescu încearcădescifrarea inscripției 49 , iarVictor Fizeșian interpreteazăinscripțiile ca o scriere barbară ceaparține culturii populare autohtonefiind “legată de formule magicespre prosperitatea138V<k<?D ,M0< ^1.Fig. 40. Inscripții runice de pe diferite vase(după Victor Fizeșian).
- Page 81 and 82: colaboratori cu Alariu 153b .Alariu
- Page 83 and 84: băștinași, moșeni și domni ai
- Page 85 and 86: 87Dunărea ca punte de legătură
- Page 87 and 88: august 526. Urmează la tron Athana
- Page 89 and 90: bogați. A instaurat o teroare în
- Page 91 and 92: Justinian a întemeiat o cetate cu
- Page 93 and 94: persană, în favoarea Imperiului B
- Page 95 and 96: La 3 octombrie 610 Focas este răst
- Page 97 and 98: care în perioada antică erau ță
- Page 99 and 100: din sudul Dunării cât și din nor
- Page 101 and 102: Balachi, Vlachi, Vlahi 5 . încă d
- Page 103 and 104: construiau poduri, palate, clădiri
- Page 105 and 106: fost prins, orbit și pus în înch
- Page 107 and 108: Fig. 28. Inel-pecete al împăratul
- Page 109 and 110: pentru cruciați. împăratul Baldo
- Page 111 and 112: 3.7. Stingerea dinastiei Asănești
- Page 113 and 114: păstori și meșteșugari în prel
- Page 115 and 116: păstoria, prelucrarea lânii și l
- Page 117 and 118: Fig. 32. Grup de bărbați aromâni
- Page 119 and 120: erau primiți și sprijiniți în
- Page 121 and 122: noi state. în primul rând, state
- Page 123 and 124: 128Imperiului Habsburgic. Statul ma
- Page 125 and 126: Cercetarea de față pornește de l
- Page 127 and 128: Jopitar, Fr. Diez, P. J. Safarik, H
- Page 129 and 130: 4. 4. Inscripții autohtoneîn etap
- Page 131: “Din discuțiile de mai sus rezul
- Page 135 and 136: demonstrează că dacii din partea
- Page 137 and 138: Peninsula Balcanică, Insulele Măr
- Page 139 and 140: 4.4.12. Pe insula Lemnos (Lemnu) s-
- Page 141 and 142: 1. /\A£AEIEAAEAERIAAKATPOSOEBArOZE
- Page 143 and 144: brosloveni, jud. Olt) pe o cărămi
- Page 145 and 146: 4.5. Sintetizarea unor concluziiîn
- Page 147 and 148: istorică importantă care va răm
- Page 149 and 150: estul și sud-estul Europei, susți
- Page 151 and 152: Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia
- Page 153 and 154: la oricare dintre limbile indoeurop
- Page 155 and 156: păstrat în Muzeul din Sofia. A fo
- Page 157 and 158: vedere al reprezentării ei grafice
- Page 159 and 160: Având la dispoziție textul de pe
- Page 161 and 162: HEKOA = AOKSE “așa” (adv. și
- Page 163 and 164: că easte multu n himă = pe aici e
- Page 165 and 166: HIMA “jos, prăpastie, la vale”
- Page 167 and 168: ancorează geneza sanscritei în Ba
- Page 169 and 170: Thunman (1746-1778) susținea că a
- Page 171 and 172: Dunării, pentru români, și în P
- Page 173 and 174: teza lingvisticii slave, despre gen
- Page 175 and 176: români sau valahi, iar după provi
- Page 177 and 178: dacoromânilor în lupta lor împot
- Page 179 and 180: către latiniști” 54 . Aromânii
- Page 181 and 182: dialecte și nu limbi de sine stăt
succesive, ale diferitelor populații migratoare ce s-au perindat peste vatra de
formare a poporului român. în consecință, rând pe rând, comoara de la
Sânnicolau Mare era atribuită goților, avarilor, pecenegilor etc. Pe măsură ce se
aduceau dovezi, care infirmau posibilitatea ființării unor asemenea “state”
imaginare, se renunța la atribuirea tezaurului și se căutau alte argumente, în
favoarea aflării unor noi “proprietari” ai minunatului fond de piese din aur 43 .
Privind originea și apartenența tezaurului s-au lansat peste o sută de
studii și păreri. în ultimul timp s-au elaborat cercetări prin care se demonstrează
proveniența autohtonă a tezaurului și a inscripțiilor, dar și a aurului din care
este confecționat 44 .
Platoul de aur, vasul nr. 21, are o inscripție, executată odată cu vasul,
scrisă cu litere grecești, iar pe vasele nr. 9 și nr. 10 au în interior câte o
inscripție scrisă tot cu litere grecești, cu caractere diferite față de inscripția de
pe vasul nr. 21, iar în exterior, sub friza marginală, câte o scurtă inscripție cu
caractere runice, gravate după ce vasele au fost executate, inscripția se află și
pe alte obiecte 45 .
Inscripția de pe vasul nr. 21 are următoarele grupe de cuvinte:
Fig. 38. Vasele 21 și 9 cu inscripții.
137