Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

“Din discuțiile de mai sus rezultă, cu toată certitudinea, că tezaurul de la
Pietroasa este o operă autohtonă”. “Forma și execuția tezaurului nu aparțin artei
germanice” 38 . Nicolae Densușianu, după ce prezintă istoria interpretărilor
inscripției, trece la descifrarea semnelor grafice de pe colan și le prezintă astfel:
VULCHANOS O FICET= “VULCAN A FĂCUT” 39 .
4.1.3. Semne grafice runice se găsesc incizate pe multe
obiecte.
Prezentăm grafitele de pe
pereții monumentelor rupestre
de la Basarabi (jud.
Constanța) 40 . Ele nu pot fi L <? CG $
rune germanice deoarece aici
trăiau, până în secolul al IX-lea, călugări creștini autohtoni și greci, după
secolul al IX-lea și bulgari, scrierea runică nu poate să aparțină decât primilor,
autohtonilor 41 .
4.1.4. Tezaurul de la
Sânnicolau Mare (jud. Timiș),
compus din 23 de
• x- 4.
Fig- 36. Grafite de la Basarabi.
piese de aur rin, 22 carate
(9,925 kg), găsit, în anul 1799,
de către țăranul Neca Vuin, poartă inscripții scrise cu litere grecești (două
caractere) și runice 14 obiecte 42 .
Cum studierea tezaurului, în
vederea încadrării sale în timp
și atribuirii originii sale,
începuse în secolul al XIX-lea
desigur că a fost repartizat
germanilor, avarilor,
pecenegilor, bizantinilor,
turcilor ș.a., numai
autohtonilor niciodată. Liviu
Mărghitan rezumă astfel
aceste împărțiri
Fig. 37. Tezaurul de la Sînnicolau-Mare. Superficiale. aceste
136 prezumții, evident eronate, s-au emis pomindu-se de la ideea nefondată
științific, potrivit căreia pe cuprinsul fostei Dacii Traiane s-ar fi format, după
anul 275, când autoritățile romane au fost retrase în sudul Dunării, state