Berinde, Aurel - Geneza romanitatii rasaritene. Din istoria dacoromanilor si macedo-armanilor - v.0

câștigarea independenței la care au participat un număr impresionant de
aromâni, visau o Grecie Mare, visau refacerea Imperiului Bizantin sub
dominația pangrecismului. In 1864, după Unirea Principatelor Dacoromâne în
1859, grecii au creat “chestiunea română” acuzând propaganda română de
“panromânism”, pornind de la faptul că în Principate macedoromânii (armânii,
aromânii) erau considerați români, pe baza tezei “romanității pure” 49 . Ce s-ar fi
întâmplat dacă bulgarii și sârbii refugiați în Riglă ar fi fost considerați ruși? Și
s-ar fi implantat școala rusească în Balcani? De aceea grecii au văzut în această
acțiune un pericol, un adversar în lupta lor acerbă de a deznaționaliza pe
macedoarmâni (aromâni) și de a-și crea un nou imperiu pe ruinele Imperiului
Otoman. Ca ripostă la acțiunea grecilor, apăruse și panslavismul,
panbulgarismul. Bulgarii visau și ei să domine toată Peninsula Balcanică.
Ambele acțiuni, de sorginte imperialistă, nu țineau seama de realitățile istorice
și etnice, fiecare voind să apuce mai mult în detrimentul romanității răsăritene,
a macedoarmânilor autohtoni. Până în anul 1864 grecii recunoșteau Pindul,
Tesalia și Epirul ca țări valahice, iar Macedonia locuită de către macedoarmâni
că aparține romanității răsăritene din Balcani. Se știe că Țările Române, din
nordul Dunării, i-au găzduit pe grecii, bulgarii, albanezii, sârbii și aromânii
refugiați din Imperiul Otoman, unde grecii, bulgarii și albanezii și-au înființat
tipografii, și-au organizat societăți culturale, școli normale, primare, gimnaziale
și liceale. Numai bulgarii, până în 1878, și-au organizat 19 tipografii, 18
comitete politice și culturale, societăți artistice și științifice, 52 de redacții
periodice, 94 de reviste, 359 de titluri de cărți, formându-se peste 500 de
intelectuali cu studii superioare 50 . Țările românești deveniseră centrul
activităților revoluționare și de trezire a conștiinței naționale pentru toate
grupurile etnice refugiate.
în Imperiul Otoman însă, romanitatea răsăriteană, ramura macedoarmânilor,
aromânilor, a fost altfel tratată chiar de către aceia care
122