Dobrinescu, V
- Page 2 and 3: I ColectiaIstorie şi uiplomatie5
- Page 4: V. FI. DOBRINESCU, Gh. NICOLESCUPLA
- Page 8 and 9: ARG~MENTiniţup şi posedă,şi În
- Page 10 and 11: 7Capitolul IION ANTONESCU - MILITAR
- Page 12 and 13: 71.încă recunoşteaunităţi ini
- Page 14 and 15: 9•J>J.11.1 şi r;ispl.it.1 istori
- Page 16 and 17: 55PJ;,1.1 şi r,hpfat.1 istorici 15
- Page 18 and 19: 7•Pl~t;J ş1 r;hpfat.r is/ori,.'i
- Page 20 and 21: la 16 noiembrie 1917, era conceput
- Page 22 and 23: 531Pfata şi r,ispfata istoril•i
- Page 24 and 25: Pfat.i şi r.ispfat.i istori~•i 2
- Page 26 and 27: _____________ l'fat.i şi r;l_~,,J;
- Page 28 and 29: _ !'fot;, ~I r;hpi.1l.11_S_loric•
- Page 30 and 31: .m"ăsihc_____________ l'fata şi r
- Page 32 and 33: l'lal.i şi r.l5plat.i ÎIIO_ri_c._
- Page 34 and 35: 2Pfata şi nlspfata istorici 33,ăc
- Page 36 and 37: 2.I'il_______________l'_l._·11~;1i
- Page 38 and 39: 492•/'fata şi nhplat,1 istorii:i
- Page 40 and 41: 161•l'far.i şi r.l.~pfat,1 istor
- Page 42 and 43: Pfat.i şi ril.~pfata islorh•i 41
- Page 44 and 45: ______________ l_'l,_·11_.1~~-·i_
- Page 46 and 47: Pfata şi r,lspfat.i istori~•i456
- Page 48 and 49: 012••Pfat.i şi r;lspfat.i isto
- Page 50 and 51: 112•2,6Pfat.i şi r;lsplata istor
I Colectia
Istorie şi uiplomatie
5
Coperta: Mihai ALBU
THE GRATITUDE ANO THE REWARD OF THE HISTORY
(Ion Antonescu, high rank officer and diplomat. 1914-1940)
De aceiaşi autori :
Dr. Valeriu florin Dobrincscu - cercetător ştin\.ilic principal II la Centrul de Istoric şi
Civiliza\.ic Europeană- Filiala Academici Române Iaşi: Reia/ii româno-engleze. 1914-1933, laşi,
&litura Univcrsită\.i, 1986, Premiul ,,Nicolae Iorga" al Academici Române pentru anul 1986;
România şi organizarea postbc/icA. a lwnii. 1945-1947, Bucureşti, Editura Academici Române,
1988; România şi SIJltele Unite ale Americii. 1918-1947, laşi, Editura Univcrsită\.i, 1989; naulia
diplomalicj pentru Basarabia. 1918-1940, Iaşi, Editur.i Junimea, 1991, Premiul „Vetre stră
"itşeşom al Revistei de istoric militară pc anul 1992; Diplomaţia României. Nicolae Titulcscu şi
Anglia, Iaşi, Editura Moldova 1991; Ultimele luni de pace (martie-august 1939), Iaşi, Editura
Institutul European, 1992, (în colaborare cu Ion Pătroiu); Anglia şi România între 1939-1947,
,itşerucuB Editura Didactică şi Pc<l.lgogică, 1993, (în colaborn.rc cu Ion Pătroiu); România şi
sistemul tratate/or de pace de la Paris. 1919-1923, laşi, &litur.i. Institutul European, 1993, Premiul
„Vetre strămoşeşti" al Revistei de istoric militară pc anul 1993; Emigra/ia româna din lwnca
anglo-saxona. 1939-1945, laşi, Editura Institutul European, 1993.
Gheorghe Nicolescu: Tratate, conven/ii militJJre şi protocoale secrete (1934-1939), Piteşti,
&litura Vlasie, 1994, (în colaborare cu Alexandru Oşca)
© 1994 Institutul European pentru Cooperare Cultural-Ştintifică laşi
I.S.B.N. 973-9148-51-4
Printe<l in ROMANIA
V. FI. DOBRINESCU, Gh. NICOLESCU
PLATA ŞI RĂSPLATA ISTORIEI
ION ANTONESCU, MILITAR ŞI DIPLOMAT
(1914 - 1940)
INSTITUTUL EUROPEAN IAŞI
1994
CUPRINS
ARGUMENT .............................................................................................................. ?
Capitolul I ION ANTONESCU - MILITAR ŞI DIPLOMAT ............ 9
Ion Antonescu şi războiul de reîntregire a neamului ......................................... 10
Campania din Ungaria. Primele misiuni diplomatice ale lui Ion Antonescu .... 24
Misiune politică şi militară la Varşovia ............................................................ 34
Comandant al Şcoli Speciale de Cavalerie ....................................................... 35
taşatA militar la Paris, Londra şi Bmxelles (1922-1926) .................................. 36
Comandant al Centrului de Instructie al Cavaleriei de la Sibiu (1926) ............. 45
Director al Şcoli Superioare de război şi secretar general al
Ministerului de Război .............................................................................. .45
feŞ al Marelui Stat Major (1933-1934) ............................................................ .47
„Cazul Antonescu" în dezbaterea corpurilor legiuitoare (uecembrie 1934) ..... 54
Comandant al Diviziei a 3-a de la Piteşti .......................................................... 57
Primele contacte cu mişcarea legionară ............................................................ 59
Ministru al Apărări Nationale în guvernele Octavian Goga şi
Miron Cristea .............................................................................................. 60
Disensiuni cu Regele Carol al II-iea şi cu Armanu Călinescu .......................... 62
Ion Antonescu şi drama României din iunie-septembrie 1940 ......................... 63
Numirea lui Ion Antonescu şef de guvern (septembrie 1940) ........................... 63
Note ................................................................................................................... 66
Capitolul II ION ANTONESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI ... 79
Capitolul III AVANSĂRI, NUMIRI ÎN FUNCŢIE, DECORAŢI,
COMUNICA TE OFICIALE ......................................... l 23
Capitolul IV V ARIA .......................................................................... 135
THE GRATITUDE ANO THE REWARD OF THE HISTORY ........................... 183
Indice de nume ................................................................................... 185
ARG~MENT
iniţup şi posedă,
şi Într-adevăr,
pînă personalitătile calităţile
şi muncă neobişnuită.
fată, făcut investigaţi
itşen şi străine,
ofiţer şi diplomatică, puţin
să prezentăm şi, mareşalului
etapă
trăi graniţele
feş Bucureşti. această perioadă
necunoscută pusă tăcere.
generaţia Şef Operaţi
contribuţi obţinerea
itşen
<lupă Focşani şi separată
,itşer pregătirea apărare infectată bolşevism,
autodeterminări
aerităgerp şi
Varşovia
iş diplomatică, seamă
Brătianu.
ataşat şi
contribuţia
esenţială.
eliţ
şi
reparaţilor.
ăpuD ţară, două Şcoli Război
Ap{1rări Naţionale
iţătilac
.ănaeporue sustinător dotări şi înzestrări
şi creări legislaţi şi
naţionale
feşbuS Apărări Naţionale
şi nouă
,,În România - scria Grigore Filipescu în 1934 - sini multi oameni inteligenti, mai
oameni capabili foarte putini oameni <le caracter. Generalul Antonescu
în cel mai înalt grad, inteligenta, capacitatea caracterul." Ion Antonescu se
impusese, atunci, ca una <lin epocii, atuurile sale fiind
militare <le exceptie, cinstea, seriozitatea, patriotismul puterea <le
Lucrarea <le pentru care autorii au serioase în arhivele româ
are în prim plan personalitatea generalului Ion Antonescu, activitatea sa
ca superior al armatei române cea mai cunoscute cititorilor.
Nu ne-am propus integral activitatea generalului apoi, a Ion
Antonescu. Excursul nostru are în obiectiv perioada 1914-1940, în care s-a realizat
visul <le aur al românilor <le a în unui singur stat, s-a afirmat pe toate
planurile România Mare, lucrarea oprindu-se la momentul în care Antonescu devenea
al guvernului <le la Am ales deoarece, <lin punctul <le
vedere al persoanei lui Ion Antonescu, ea este sau a fost sub
Antonescu a f.icut parte <lin Marii Unirii. Ca al Biroului al
Marelui Cartier General, a avut esentiale în marilor victorii româ
<lin vara anului 1917. Eforturile sale ulterioare s-au concretizat în reorganizarea
armatei române preliminariile <le la pacea <le la Buftea-Bucuplanului
<le a Basarabiei, <le (care în martie
1918, conform principiului popoarelor, se unise cu Vechiul Regat),
dirijarea campaniei <lin Ungaria <lin 1919.
Cîteva misiuni: Belgrad, Constantinopol, Paris (1919), (1920), l-au introdus
familiarizat cu lumea a<lucîn<lu-i pretuirea „ctitorului cel mai <le al
României Mari": Ion l.C.
În timpul cît a activat ca militar la Paris, Londra Bruxelles ( 1922-1926), Ion
Antonescu a reprezentat cu cinste România, sa la rezolvarea unor chestiuni
pene.linte româno-franceze sau româno-engleze fiind A f.icut parte <lin delega
României la o serie <le conferinte internationale: Paris (1921 ), Londra (1924),
Geneva (1924, 1933) l-a însotit pe Nicolae Titulescu la unele reuniuni diplomatice
importante <lin acea perioada, cum a fost aceea a
revenirea în a fost, în rîn<luri, director al Superioare <le
(1927-1929, 1931-1933), secretar general al Ministerului (1928),
în care s-a remarcat prin eforturile vizîn<l aducerea armatei române în elita
S-a dovedit, în acei ani, un aprig al armatei -
„scutul mîn<lria neamului", al unei speciale <le stat major unei
industrii <le armament.
al Marelui Stat Major ( 1933-1934), ministru al în guvernele
Oct. Goga - A.C.Cuza Miron Cristea, generalul Ion Antonescu a introdus o
8 /011 A11tom:sc11, militar şi diplo111.1I
şi
fără îndoială, pagină importantă păcate,
datorită c.lusă pînă capăt.
legăturile tări
Balcanică creată şi
şi
următori, Piteşti comandată cotată
pregătită şi armată
văzut
şi
ăcsaenâmor şi fortă Gărzi şi
externă apărător
legalităti Gărzi
metodă căi să
ăcsaeşăp Apărător politică
ieşind După respinsă,
aprobată, rezervă
şi Apfirări
tasăl fără comandă.
aplicări
dezamăgit
iş că
fără luptă, şi
ăpuD furtunoasă
îşi putintă Coroană,
şi împărtăşită şi
urmă, mănăstirea După
şi
şi două şi
şi şi
etnideşerp Miniştri.
numeroşi şi, totodată,
său
vreodată să-i
tară, muncă.
noastră, încearcă să
întări
număr
referă
aeriutăcla lucrări. intentionăm să tipărim
româneşti
,)ăvihrA Apărări Arhivă), Centrală
şi străine
bunăvointa
fără ştintific
mentalitate în conduita armatei a compartimentelor sale, a sugerat reforme care au
însemnat, o din istoria acesteia. Din opera sa
reformatoare, unor cauze interne, nu a putut fi la Ion Antonescu
a consolidat, în anii 1933-1934, militare ale sale cu aliatii din Mica
Întelegere, Antanta - în februarie 1934 - Franta.
Deziluziile încercate în decembrie 1934, controversele cu Regele Carol al II-iea
Camarila - în anii divizia a 3-a de la de el era drept
cea mai bine teoretic, practic, moral material din întrega - i-au
îndreptat atentia, începînd cu 1936, spre Garda de Fier, în „programul" cfll'eia a o
,,rezolvare" a unora din problemele sociale politice cu care se confrunta societatea
de atunci. Nu a fost adeptul asasinatelor al actelor de ale
nici aderent la orientarea a acesteia. Generalul Antonescu, consecvent
al constitutionale, a dezavuat asasinatul, fie din partea de Fier, fie din
partea guvernantilor de atunci, ca de rezolvare a viitoare pe care urma
România. al legilor statului, el nu putea admite o activitate
decît din cadrele active ale armatei. ce, initial, demisia i-a fost la 6
iunie 1940 i-a fost Ion Antonescu fiind repartizat ca ofiter de la Marele
Stat Major pus la Jispozitia Ministerului Nationale. Mai bine de un an a fost
Rapturile teritoriale suferite de România în vara anului 1940, ca urmare a
practice a anexei secrete a pactului sovieto-german de la 23 august 1939, l-au
mai mult pe generalul Ion Antonescu, care l-a acuzat pe Regele Carol al Ii-lea a
cedat, provinciile atît de dragi României - Basarabia Nordul Bucovinei.
o Jiscutie cu suveranul, Antonescu i-a înmînat acestuia o scrisoare prin
care oferea concursul „pentru a salva ce mai este cu de salvat din din
ordine din gra11ite". Opinia lui Antonescu era de alti ofiteri superiori ai
armatei române. ln a fost trimis la arest la Bistrita. tratativele cu
ungurii de la Turnu Severin cele cu bulgarii, în urma c[U'ora, prin ,.,ll'bitrajul" fascist de
la Viena tratatul de la Craiova, alte provincii istorice - Transilvania de Nord
Cadrilaterul - au trecut sub suveranitatea Ung,ll'iei a Bulgariei, este chemat numit
al Consiliului de
Ion Antonescu, ca ofiter superior, a avut admiratori multi
adversari. Temperamentul l-a pus, adeseori, în conflict cu cei din generatia sa, Jar
nimeni nu a putut conteste calitf1tile militare de exceptie, cinstea, dragostea
de puterea de
Lucrarea prin folosirea a numeroase surse inedite, prezinte
activitatea generalului Antonescu în perioada 1914-1940. Pentru a cele afirmate în
studiul introductiv, în Anexe am introdus aprecieri ale contemporanilor asupra persoanei
lui Ion Antonescu. Un important de documente - scrisori, telegrame, rapoarte,
planuri operative, rezolutii, fare îl au autor pe general sau se la el ne-au ajutat la
prezentei In continuare mai multe volume care
au în obiectiv activitatea lui Ion Antonescu, a relatiilor României cu Marile Puteri.
Autorii multumesc institutiilor - Ministerul Afacerilor Externe (Directia
Ministerul Nationale (Directia Biblioteca de Stat -
fondul Al.St.Georges, Biblioteca Academiei - Serviciul Manuscrise institutiilor
- British Library, Londra, Public Record Office, Kew Gardens (Anglia), Biblioteca
Congresului S.U.A., Arhivele Nationale din Washington D.C., Hoover Archives, Palo
Alto-California, Stanford University, pentru cu care ne-au pus la Jispozitie
numeroase documente, de care acest demers nu ar fi fost posibil.
,işal 21 ianuarie 1992
7
Capitolul I
ION ANTONESCU - MILITAR ŞI DIPLOMAT
tucsăN la 2/14 iunie 1882 la Piteşti, în familia unui ofiter, viitorul con<lucător al
statului român <lin perioa<la 1940-1944 şi-a în<lreptat <lin tinerete toată atentia spre nobila
ăreirac militară.
În perioada 1898-1904 a efectuat temeinice stu<lii în şcoli militare. Mai întîi, a urmat
iş absolvit gimnaziul fiilor de militari <lin Craiova, iar <le la I iulie 1902 a devenit elev al
ilocŞ şi După îşi
română
Rnşiori.
Şcoli
Tîrgovişte. răscoală şef subunităţi
rapidă
reuşit să potolea.,;că fără vărsare
justitiară, plină şi hotărî să-i
militaro-<liplomatică şi publică. moştenitor
şi
ăpuD Roşiori,
Roşiori produsă
Roşiori-
Şcoli Bucureşti, reuşind
şi-a desăvîrşit profesională şi calităţile excepţie.
Roşiori.
război
,'natipăc C1lăraşi.
ofiţer
După
ăratilim
şi p:1trunzătoare, neobosită şi
şi
să fourească şi apărări
Şcoala Superioară Tîrgovişte
• această şcoală
binemeritată căutai să impună,
aerităgerp ofiţeri, noţiunea conştinciozitate,
iş să şi <lezvoltări
Militare de Infanterie Cavalerie. <loi ani, la I iulie 1904, Ion Antonescu
începea activitatea în armata cu gra<lul de sublocotenent, fiin<l repartizat la
Regimentul I
Ca sublocotenent, a urmat în anii 1905-1906 cursurile Superioare <le Cavalerie
de la Marea a t,lranilor <lin 1907 l-a prins ca al unei
din ju<letul Covurlui, un<le s-a remarcat prin aplanarea a conflictului 1 • Ion Antonescu
a spiritele <le sînge, impunîn<lu-se prin atitudinea
sa <le omenie, <lreptate re, calitf1ti care aveau, ulterior, <lomine
întreaga activitate Printul Ferdinan<l, trimis la
Galati în mo<l special de Regele Carol I, l-a felicitat în fata întregii garnizoane pentru
conduita mo<lul în care s-a manifestat cu acel prilej2.
ce la I aprilie 1908 este mutat la Regimentul 10 va reveni la fosta
unitate - Regimentul 1 - dar cu gradul de locotenent, avansare la 10 mai
1908 3 •
Mutat la Brigada 7 I octombrie 1911-va urma, între anii 1911-1913,
cursurile Superioare de Rf1zboi <lin întîiul la concurs; acolo, Ion
Antonescu pregf1tirea sale militare de
De la I ianuarie 1912 a frist trecut la Regimentul 4
În 1913, atunci cîn<l izbucnea cel <le-al doilea balcanic, Antonescu, avansat
era transferat la Regimentul I A participat la campania <lin Bulgaria
ca de operatii în statul major al Diviziei I-a de cavalerie, aducînd servicii reale
armatei române. terminarea r{izboiului, la 7 octombrie 19135, a primit Virtutea
de Aur de pace.
Caracterul ferm, inteligenta vie energia a<lînca sa
<lragoste de tarf1, l-au impus nu numai în importante posturi <le coman<lament, <lar în
situatii în care era chemat sufletul armura <le otel a nationale 6 • În
acest sens, începîm.l cu I noiembrie 1914, a <levenit coman<lanl al esca<lronului <le elevi
de la de Cavalerie <le la Activitatea de la
i-a a<lus o faima cftpitanului Ion Antonescu, care a în
noilor seriozitatea, <le <lreptate, punctualitate
sigurant:1, un patriotism care trebuia constituie baza formflfii perso-
21
_l_O__________
J_o1_1_/\11loncscu. mi/ir.ir şi clij_,/_01_11_.i_l __________
itătilan viitorilor ofiteri <le cavalerie uin prenjma evenimentelor ce aveau să <lucă la
realizarea i<lealului naţional integral". La Tirgovişte, Ion Antonescu a avut în subor<line
pe C.Să.nătescu, CNiculescu şi Dumitru Feraru, în calitate ue comanuanti de pluton.
Între timp, Ion Antonescu a terminat cursurile Şcoli ue Rf1zboi, fiin<l brevetat ofiter
<le stat major.
1. Ion Antonescu şi războiul de întregire a neamului
război
româneşti strf1ină
societăti româneşti. acelaşi ueplină
mişcf1rile şi
să bătrînului
sinceră nu-şi
războiului. Această exprimată şi
însă că să şansele
internatională. şeful Bucureşti
război, tară
,ărtsaon tară naţionale, să rf1mînă capăt, fl'ă să-şi
La începutul primului monuial, realizarea statului national unitar - mai multe
teritorii se aflau sub <lominatie - uevenea o cont.litie sine qua non a
progresului general al În timp, eforturile spre unitate
ale românilor se încaurau î11 nationale uin Europa est-central:1 <le suu, care
aveau transforme, la finele lui 1918, istoria continent, ele <loveuinuu-se
progresiste, drepre, civilizatoare".
Dorinta n poporului român a fost <le a realiza statul national unitar pe
calea pozitie a fost de multi oameni politici militari,
ceea ce nu însemna România nu trebuia beneficieze ue oferite ue
conjunclllra Relevînu acest fapt, guvernului ue la spunea;
..Într-o vîltoare ca aceea a actualului în care harta lumii se preface. o ca a
o cu aspiratiuni nu poate neutrf1 pînf1 la
ătimorpmoc să
mişei naţională,
să urmărim ştie
lată alături
şi
esentială Bucureşti,
conflagraţie,
şi
apărut conJucătorul
riuică
săi legături
să şi
puternică garanţie păci şi
românească
să
fără naţionalităţilor.
Jupă război căpitanul
Şcoala
unică „amenintată
tară liberă şi împieJicată economiceşte şi milităreşte"
•
contrară estompată
Bucureşti găsit
că tab:iră să
uefinitiv viitorul". Prin urmare, continua 1.1.C. Br:"1tianu, ,.se impune
<lin neutralitate dar, pe de alt:1 parte, avînu urept iJeal unitatea sîntem
uatori realizarea lui, c:ici nu se uac:"1 în uecursul veacurilor vom g:"1si
vreun prilej atît Je prielnic ca cel <le ast:"1zi. ue ce nu putem s:i mergem uecît
ue Aliati în contra Puterilor Centrale"ie.
Preocuparea ce a Jominat guvernul Je la în anii 1914-1916, a
fost ue a nu antrena prematur Romiinia în marea sacrificînuu-i viitorul
national, ue unJe imperativul aliantei, în final, cu Antanta. Din multituJinea Je fapte
ne oprim la un interviu în Jounwl ,le Geneve, la I iunie 1915, în care
guvernului român ue atunci sublinia: ,.Romf111ia nu cere, de fapt, uecît o restitutio in
integrum. ea nu are ambitia unor cuceriri aiurea. România se unar pentru a elibera
pe fratii care uintotJeauna au fost uniti cu ea prin cele mai strînse (...)Pentru
pacea viitoare a Europei, pentru stabilirea noii oruini este necesar, Jeci, ca principiul
nationalit:"1tilor triumfe pentru toate statele europene interesate, ueci pentru România.
O Românie reuni nu la sin pe toti fiii s:"1i pe care vicisituuinile timpurilor i-au r{1pit, o
Românie va fi o a întelegerii în Orient"". Acest interviu este
revelator pentru 1mxlul cum uiplomatia veJea viitorul continentului european;
noua ort.line politico-teritoriarn, care urma succeJeze rf1zboiului, m1 se putea
instaura victoria principiului
Imeuiat izbucnirea primului monuial, la I noiembrie I 914, Ion
Antonescu a fost mutat la Je Cavalerie. Pentru tînf1rul ofiter, România avea la
începutul primei confiagratii „o situatie în lume", ea fiinJ în existenta
ei ca Je a se Jezvolta Politica
marilor puteri, intereselor nationale ale poporului român, putea fi
numai prin realizarea unirii politice a tuturor românilor1.•. Din aceste motive, guvernul Je
la s-a într-o situatie <.lin cele mai grele, ue Jeciziile sale JepinzînJ viitorul
natiunii, mai ales exista posibilitatea ca în orice s-ar fi aliniat, solJatul român
ăcsaiubert să încrucişeze sabia cu fratele sf1u 11 •
71
.
încă recunoştea
unităţi iniţiat,
Franţa şi Bucureştilor urmărit cîştigarea
recunoaşterea <lesăvîrşirea unitf1ţi naţional-statale;
conflagraţie
Înclinîn<l, <le la începutul conflictului, pentru alianta cu Antanta, care
dezi<leratele national-statale, România a în primf1vara anului 1915, negocieri
secrete cu Rusia, Anglia. Diplomatia a a
trei lucruri esentiale:
I. <lreptului la
2. tratarea pe picior <le egalitate la viitorul forum al p:kii;
3. intrarea în la momentul <lorit <le oamenii politici români.
ăpuD opinia şefului guvernului <le la Bucureşti, intrarea României în primul război
mon<lial era subor<lonată unui singur scop: eliberarea Transilvaniei, Bucovinei şi a
Banatului. Sesiân<l acea.o;ta pcizitie, Saint Aulaire, ministrul Frantei în capitala României,
scria Quai <l'Orsay-ului c{1 „vointa lui Brătianu este <le a se <la rfuboiului un caracter
lanoiţan şi <le a-şi ralia unanimitatea opiniei publice" 1 ~. Într-un mod asemănător se
pronuntau Sir George Barclay, ministrul Angliei, şi ataşatul militar, colonelul Cristopher
Bir<lwar<l llmmson 1 <•. Primul, în urma <leselor contacte <liplomatice, constata um:itărB că
este <le bună cre<lintă în negocierile cu Antanta, iar cererile sale sînt necesităţi naţionale
Tratativele cu Antanta, îngreunate <le atitu<linea Rusiei tariste 1 • şi uneori a Angliei 1 9 ,
au relevat capacitatea oamenilor politici <le a apfira şi urm;iri cu tenacitate realizarea
statului national unitar. Pronuntîn<lu-se pentru angajarea tfirii într-un război al reîntregirii
neamului, aceştia nu pretin<leau <lecit garantii pe care un stat mic, cu o <lureroasă
experientf1 istoriC:-1, avea <lreptul să le ceară. Respingîn<l opclr!unismul în pcilitică, 1.1.C.
unaitărB <leclara, la 8 august 19 I 6, c{1 acesta „e Je multe ori im mijloc. Peste oscilatiile
unei politici oportuniste trebuie să fie îns{1 ceva mai înalt, mai nobil, trebuie un scop, un
i<leal. Nu ştim cum se va <lesfr1ş1ra r:izboiul, putem să fim înving:"1tori, putem avea soarta
Serbiei, <lar vom fi confirmat, în mo<l imprescriptibil, <lrepturile noastre asupra pămîntului
nostru."-~• Diplomatia Bucureştilor, ţinînd cont <le tra<litia <le intransigentă a generaieiţ
prece<lente, privea problemele mari ale t{1rii sub specie aeternitatis, <lincolo <le grijile
iş <le nevoile ime<liate. Ea ri<lica, <leasupra împrejur{ll'ilor trecătoare, o <lirectivf1 politică
la înălţimea unui principiu constant în con<lucerea statului nationaF'.
Cei <loi ani <le negocieri au evi<lentiat controversele între Aliati în ce priveşte <lestinul
României. Foreign Oftice-ul cre<lea că o Românie întregită va opri penetratia rusă spre
Balcani. Pentru Quai <l'Orsay, România putea fi un obstacol în calea expansiunii germane.
În ce priveşte Italia, aceasta opina că România ar putea fi un aliat împotriva slavilor,
meniti să <levină o fort:i <l11pf1 înfrîngerea Austro-Ungariei. Diplomatia ţaristă ve<lea în
România o ţară în<lepf1rtată <le orbita economicfl a Germaniei, capabilă să urmeze <lrumul
Petersburgului spre Balcani şi mai dep;u·te. Mai presus <le toate aceste consi<lerente <le
oportunitate p<ilitică, Antanta recunoştea <lreptul romfrnilor la unitatea lor <le stat <leplină,
care nu se putea realiza <lecit prin <lestrămarea monarhiei austro-ungare. Cit priveşte
activitatea <liplomatică a lui 1.1.C. Brr1tian11, <lin anii 1914-1916, ea a fost subsumată
împlinirii unui i<leal <lrag tuturor românilor: desăvîrşirea unităti naţional statale. Tenace,
intransigent şi chibzuit, 1.1.C. Brf1tian11, continuator al tra<litiilor progresiste ale <liplomaieiţ
române imxlerne, a <lominat, prin clarviziune şi patriotism, pleia<la oamenilor pcilitici
care au contribuit la făurirea României Mari 22 •
Paralel cu actiunile pcilitico-<liplomatice, con<lucerea t:irii a luat o serie <le măsuri cu
caracter militar pentru atingerea visului <le aur al romfmismului: fr111rirea statului national
unitar 2 J. În acest scop, pe lingă sporirea capacit:itii combative a armatei şi creşterea
potentialului mobilizabil, s-a elaborat şi pus în aplicare Planul de măsuri privind sporirea
efectivelor sale de pace şi pe timp de război. Dacă în preajma izbucnirii primului război
mon<lial, statmajorişti romfmi au fost convocati în mai multe rîn<luri <le premierul 1.1.C.
,unaitărB care le-a cerut să conceapă un nou plan <le campanie în eventualitatea <leclanirăş
<le operatii militare împotriva Austro-Ungariei, <l11pf1 octombrie-noiembrie 1915,
11
12 1011 A11l01wsc11, 111ilit,1r şi dip/om;ir
moJificări războiului
Jirectivă
naţional, aJică
şi Secţia
iţar
naţionale,
25
străină •
războiul intrări Război, română
şi şi Jotări şi
că urmărit
conflagraţie, naţional, aJică
găsesc astăzi austro-ungară".!.
războiul unităţi naţionale, măreţ
umilintă şi noastră.
acţiunea militară să facă
inuiţarepo şi rămas,
izolată şi nesusţinută. ConJucători Bucureşti şi
şi ignoraseră Aliaţi să nu-şi
conflagraţie, Jouă
elilătăB şi şi
ăresartsnomed că să
"eiţarg Juşmanului. Toată că alăturarea Antantă
aerişei război
aJîncă JeznăJejJe. şi
şi
şi-a convenţiei
populaţia totală ţări şi bărbăteas
.13ăc Aliaţi conţinutul şi Acţiunea
ofensivă şi convenţie.
şi Galiţia, uşurinţă şi
eliţinum nicioJată Jestinaţie.
situaţia şi
şi
reuşit să ajutorări
ătuniţsuseN către Aliaţi·" şi pregătită
ştie,
iuluiobzăr şi constrînsă
această
război şi-i
şi calităţile
reţifo să
conflagraţi
luiobzăR
g{1seşte operaţi Armată,
Încă Jată,
s-au proJus în aplicarea acestuia . .,Scopul general al ce vom
întreprinJe - se consemna într-o a Armatei I române - este atingerea iJealului
nostru întregirea neamului ..." 2 •
Proiectele planurilor Je campanie elaborate, motlificate actualizate de Ope
a Marelui Stat Major român, în cursul celor Joi ani Je neutralitate, au avut drept
punct Je plecare rezolvarea problemei militare prin prisma realiz:irii intereselor
prin eliberarea provinciilor aflate sub Jominatie De la Ipoteza „B" se va
ajunge în 1916 la Ipoteza ,:Z', a Joua JeveninJ Planul Je campanie al Armatei române
în întregirii neamului. În preajma în Marele armata
prezenta unele carente atît organizatorice, cit Jin punct Je veJere al
instruirii2 6 • Cu toate acestea, ea reprezenta un real pericol pentru flancul suJic al Puterilor
Centrale 27 • Ipoteza ,;z• preciza în capitolul I scopul Je România, prin intrarea
în era realizarea iJealului „întregirea neamului, cucerirea
teritoriilor locuite Je români ce se în monarhia
La 15 august 1916, România intra în .,cel mai ca
glorie, suferinte, sacrificiu, rezultate" 29 Jin istoria Prin conventia Jiu
august 1916, a României trebuia parte Jintr-un ansamblu de
bine coorJonate în timp spatiu. A Joua zi chiar, România a sub
raport militar, complet Je la ca factorii
militari, între care Ion Antonescu, nu Jeloc ipoteza ca
onoreze integral angajamentele-><•. În august 1916, atunci cînJ România intra în prima
mare între cele tabere beligerante se realiza<;e un fel Je echilibru.
sîngeroase Je Ia YerJun, Somme lsonzo, precum ofensiva lui Brusilov,
nici una Jin taberele în conflict nu avea capacitatea Jea ,Jovitura Je
lumea creJea Je României la JepinJea
Jin acest impas. Declaratia Je a României a provocat în rînJul Puterilor
Centrale o Ea a agravat problemele interne ale monarhiei Jualiste
a exacerbat vechile tensiuni Jintre austro-ungari germani.
România onorat integral clauzele militare, mobilizînJ 833.601 oameni,
ceea ce reprezenta I I% Jin a peste 20% Jin cea
m1 au respectat integral articolelor I, 2 3. generalului
Sarrail a fost Jepai1e Je a fi o nu s-a proJus la timpul fixat prin
Armatele ruse nu au mai reluat ofensiva pentru a fixa rezervele austro-ungare în Bucovina
Je unJe puteau interveni cu pe frontul românesc. Armele
promise - 300 tone zilnic - nu au ajuns la În atari conJitii,
ComanJamentul Militar al Puterilor Centrale a aJus numeroase forte militare, ceea ce a
agravat României. Misiunile militare trimise Ia Paris la LonJra - amintim pe
cele conJuse Je colonelul Vasile RuJeanu·' 2 generalul Je Jivizie aJjutant Georgescu33
- 1m au nici ele rezolve chestiunea militare a României.
înJeajuns Jin punct Je veliere militar Je insuficient,
România va suferi, Jup{1 cum se înfrîngeri vremelnice în prima parte a
va fi, în consecin\;"1, la mari sacrificii.
În perioaJ{1, colaborarea maiorului Ion Antonescu cu generalul C.Prezan s-a
amplificat. Prezan îl c1111oscuse pe Antonescu înainte Je aprecia<;e, Jin primul
moment, seriozitatea, hotfirîrea, Jinamismul, cinstea mai ales sale Je bun
Je stat major. Colaborarea început{1 alllnci avea se consoliJeze în special în anii
primei a secolului' 5 •
pentru întregirea neamului, început Je România la 14/27 spre 15/23 august
1916, îl pe c:1pitanul Antonescu la biroul Je al Corpului 4 unJe
fusese instalat la I aprilie 1915"'. o comanJantul acestui corp, generalul
9
•
J>J.11.1 şi r;ispl.it.1 istoriei 13
să însuşirile excepţie
său. căpitanul
şef
redactează şi supraveghează şi îndrumă
hotărîri şi
ăc pătrunzînd
ăpuD Carpaţilor, română Braşovul, secuiască şi
tirătnî aşteptare datorită
iredăc şi
pînă şi Cernavodă,
păcate,
prevăzînu
iş Deşi
să retragă şi întăriri3
următoare, apărarea
Fată supusă tări grupări
şi-a însuşit manevră
căpitanul
zădf1rnicind
străpunge defensivă.
Trotuş şi
căi aceaşi Oneşti
şi şi
C.Prezan, va avea posibilitatea aprecieze militare Je ale subalternului
O zi mai tîrziu, cînd Prezan va prelua comamla Armatei Je Noru, Ion
Antonescu va fi mutat ca a1 biroului de operatii al acestuia. În noua calitate, Ion
Antonescu proiecte ordine de operatiuni, executarea
lor, luînd rapide în orice împrejurare. Munca sa se va concretiza în faptul
Armata de Nord va învinge rezistenta inamicului, adînc în Transilvania.
trecerea armata a ocupat regiunea s-a
pe o pozitie de în fata Sibiului~ 7 • Ofensiva în nord s-a oprit
frontului în sud, unde trupele bulgare au atacat, începînd cu I septembrie, au
cucerit, la finele lui octombrie, Turtucaia, Silistra, Constanta în
pofida ofensivei generalului Alexandru Averescu de la Flfunînda'". Din proiectul
initiaJ de operatiuni stabilit în comun cu Antanta, ofensiva pe frontul de nord
defensiva pe cel de sud, nu s-a realizat. trupele române au efectuat operatiunile în
conditii extrem de grele, inamicul, prin deplasarea a numeroase forte, a silit armatele
române se la nord, pe crestele muntilor în Dobrogea, pe linia de
În lunile armatele române au dat lupte grele pentru fiintei nationale.
de amenintarea la care era capitala din partea a trei de
forte inamice, Înaltul Comandament Romfm planul de înaintat de
comandantul Armatei de Nord, generalul Prezan, document întocmit de Antonescu.
Armata de Nord se retrage în Carpatii Moldovei, toate eforturile
inamicului de a linia Masurile de apfirare concepute de Antonescu
constituiau un exemplu clasic defensiv pe trei vrii - Bicaz, Oituz - care deschideau
de comunica~e spre regiune: K•. Alllplasarea ratio11alf1 a fortelor
Armatei de Nord, deplasarea întrebuintarea în tilllp spatiu a rezervelor partiale, au
tucăf ca Moldova să nu poată fi invadată de inamic, superior ca m1I1ăr şi dotare militară.
La I noiembrie 1916, avansat maior 11 , Ion Antonescu trece ca şef al Biroului Operatii
la Armata I-a, unde se remardi pentru munca şi iscusinta sa militarf1. Pentru modul
deosebit cum a pregătit şi executat operatiunile Armatei I-a, Antonescu a fost Jecorat
„proprio molu" şi felicitat de Regele Ferdinand'~. Dupf1 11 zile, este mutat ca şef al
biroului operatiilor la Grupul de armate Prezan, unde va pregf1ti bf1tf1lia <le la Bucureşti.
Operatia de pe Neajlov şi Argeş, cunoscută şi sub numele de „b[1tălia Bucureştilor", a
constituit actiunea cea mai colplexă <lesfăşurată <le armata roI11f111:l în timpul campaniei
<lin 1916. Potrivit conceptiei Marelui Cartier General Romf111, prin aplicarea unei manevre
pe <lirectie interioară, se puteau elimina principalele forte inalllice pătrunse între
Carpatii Meri<lionali şi Duniire, etapa fiin<l urmată <le actiuni ofensive eliberatoare·B.
ătaruşăfseD între 12 şi 20 noiembrie 19 I 6, Br11[1lia Je la Bucureşti a constituit una din
cele mai în<lrăznete operatiuni militare romfmeşti <lin anii 1916-1917, rolul maiorului
Ion Antonescu fiind acela al unui adevărat catalizator Je la care porneau planurile <le
operatiuni şi ordinele de executie. În seara Je 20 noiembrie/3 decembrie 19 I 6, prin
Ordinul nr. 26, Comandamenllll Grupului de Armate Prezan a <li spus retragerea generală
spre est. Deznodămîntul nefavorabil al acestei operatiuni - în faza initia([1 cu sor~ de
ădnîbzi - s-a datorat înzestrări inferio.ire în armament şi mijloace <le luptă a românilor
comparativ cu adversarii, nea„igurări în spatiul bătf1liei a unui raport <le forte confortabil,
capabil să dezamorseze situatiile de criză inerente unei a<;emenea bătăli, lipsei de
angajare a marilor unităti ruse, în pofida angajamentelor luate de comandantii acestora.
ailătăB de la Argeş (16-21 noiembrie 1916) putea sa aucă un rezultat maxim, aruncarea
inamicului peste Dunăre şi, în cel mai rău caz, să permită Armatelor I-a şi a II-a să se
ăgarter la răsărit <le Ploieşti-Bucureşti, Oltenita". Ion Antonescu opina că bătf1lia, pe trei
sferturi cîştigată, n-ar fi fost pier<lută <lacă un coman<lant lipsit <le pricepere, curaj şi
mîn<lrie - la <livizia 25 - şi o trf1<lare o<lioasă, n-ar fi contribuit la aceasta·15 •
05
_14 ___________/c_,1_1_/\_1_1/~01w.~c11. 111 i /it;ir ş i_dip/0111;1/
elilătăB de la Argeş-Neajlov au reprezentat un moment Je maximă angajare a
armatelor române. În pofiJa ocupfrrii Capitalei şi a zonei petrolifere Jin Valea Prahovei,
Puterile Centrale nu şi-au realizat obiectivul propus: scoaterea României Jin război si
nimicirea armatei acesteia. Datorită timpului obtinut prin bf1talia de la Bucureşti, retragerea
armatelor române, începînd cu 21 noiembrie/4 decembrie 1916 spre suJul Moklovei,
s-a executat relativ în bune conditiuni, creînJu-se conJitii pentru reorganizarea acesteia.
ÎncepînJ cu 5 decembrie 1916, maiorul Ion Antonescu trece ca şef al Operatiilor la
Marele Cartier General, unde va funcţiona pînf1 la I aprilie 1918. La I septembrie 1917
avea să fie avansat locotenent colonel 16 •
Antonescu făcea parte dintr-o armată compusă- scria, Danchart, într-un raport adresat
ministrului francez L.Loucheur- din elemente excelente, cu un soldat solid şi simpatic,
ea fiind Jestinată să Jevinf1, în mai putin de o lunf1, una din cele mai bune din lumen.
Cu toate calitătile deosebite ale soldatului român, la sfirşitul lui ianuarie 1917 frontul se
stabilizase în Moldova <le suJ, lăsîn<l în mîna inamicului trei sferturi Jin tară. În Moldova
au fost retrase, împreună cu guvernul, o parte a populatiei <lin zonele ocupate, institutiile
iş autoritătile civile, trezoreria statului, un num:Ir important Je întreprinderi industriale,
ca şi armata ale cărei efective ajunseseră la 194.945 oameni,.. Mai mult <le Llll milion şi
etatămuj de refugiati şi aproape un milion Je ostaşi ruşi s-au a<lf1ugat populatiei <lin
Mol<lova, ceea ce a creat imense greuJf1ti în aprovizionarea şi încartiruirea lor·'".
În această perioaJ:i grea, sperantele tuturor rom:111ilor s-au îndreptat spre armată.
ătsaecA, armată românească - scria Mihail SaJoveanu - înfatişeazf1 stră<luintele şi jertfele
străbunilor noştri la porţile Orientului/ .. /. Această armată înseamnă conştinta celei
mai mari suferinte şi 11edreptf1ti pe care le-a suferit vreodată 1111 popor; ea cuprinJe în
atnitşnoc ei, ca o fatalitate, vointa Je a întregi elementele sfirtecate ale natiunei şi Je a
amîrăfs nedreptatea seculară. În ace:L,t:i armat:i zac vechile aspiratii şi hotf1rîrea cea Jin
:ămru acum ori nicio<lată."
Reorganizarea armatei în Mo]Jova, reprezentînJ principalul eveniment militar <le pe
frontul român, a fost declanşată în a Joua parte a lunii Jecembrie 1916 si s-a terminat, în
linii generale, la începutul lui iulie 1917. În această actiune bazată pe experienta acumuătal
în 1916 şi pe principii riguros elaborate, România a beneficiat şi <le ajutorul substantial
al misiunii militare franceze condusă Je generalul Berthelot' 1 • Totodată, un rol
important în reorganizarea armatei l-au jucat ofiterii <le stat major români, între care şi
Ion Antonescu. Pentru ca apirrarea Moldovei s:i m1 fie lf1sată la <liscretia comanJamentului
rus, s-au lăsat pe front, în sectorul Oituz-Caşin, Armata a li-a română cu şa.,;e Jin
diviziile care păstrau o oarecare capacitate de lupta' 2 • Celelalte nouă <livizii au fost
trimise în nordul Moldovei şi grupate într-o .ătamra singură
Situatia s-a agravat datorită
atitudinii adoptate Je trupele tariste care au început să se comporte ca pe teritoriul unei
irăt ocupate; mai mult, cererile ruşilor au devenit inacceptabile. Din aceste motive, <lupă
venirea la putere în Rusia a guvernului Kerenski JegringolaJa care a cuprins majoritatea
trupelor ruse aflate pe teritoriul românesc, Ion Antonescu a propus cură~rea spatelui
armatei de aceste elemente, c:rre au fost dezarmate şi expediate peste Prut'-'.
În cursul lunii aprilie 1917. Ion Antonescu a fost trimis la Petrograd ca delegat al
Marelui Cartier General, pentru a stabili cu generalul Alexeev şi cu Alexandru Kerenski'"
iş planul colaborări ruso-române, precum şi eşalonarea aprovizion:irilor cu armament şi
a raporturilor cu armata rusă. Vizita sa urma celei efectuate în ianuarie-februarie 1917 de
premierul Brătianu care, Jeşi nu fusese invitat, participase la conferinta interaliată <le la
Petrogra<l. 1.1.C. Brătianu solicitase ajutor, <lara primit numai cuvinte Je consolare Je la
lega~a franceză şi cuvinte Je Jezolare Je la Stavka''. În mai 1917, Brf1tia1111 a revenit Jin
nou, încercînJ să-şi asigure asistenta militară. Şeful guvernului <le la Iaşi a avut <le
înfruntat, din nou, defetismul şi chiar <lispretul fata de efortul de rf1zboi al t{rrii sale, în
5
5
PJ;,1.1 şi r,hpfat.1 istorici 15
special <lin partea ministrului <le externe Miliukov. Brătianu a aflat <le intentiile Sovietului
<le la Petrogra<l ue a încheia o „pace fără anexiuni". Miliukov l-a „asigurat" că
programul Sovietelor nu implica guvernul provizoriu, uar premierul român nu a fost
convins <le sinceritatea acestuia. Reîntors la Iaşi, Brătianu şi-a mărturisit dezamăgirea în
fata ministrului Frantei, <leclarîn<l că revolutia era iminentă în Rusia 56 • Întrucît Rusia
aerăp să se îndrepte spre pace, Brătianu nu mai putea conta pe sprijinul <le care avea
nevoie. Declaratia <le război a S.U.A., anuntată în aprilie 1917, nu avea importantă
ăcitcarp legată Dacă retrăgea,
fortată să măsuri
şef şi
pregătirea şi b:itălilor
română M:trăşeşti, Mărăşti şi
justă război.
că
făcea Armată, război
5
mişcare '.
şi
adevărata rezistentă"
." să
şi corespunzătoare
şi proporţie să priveşte
aumisă ureaptă
generală rezistentă,
şi rezistentă
."
pentru România, soarta ei fiind <le cea a Rusiei. Rusia se
România era inevitabil ia pentru a se salva.
Ca al Biroului Operatiilor <lin Marele Cartier General, maiorul apoi locotenent
colonelul Ion Antonescu a avut 1111 rol important în conducerea <lin
vara anului 1917, cîn<l armata a obtinut victorii str:1l11cite la
Oituz. Antonescu a fost preocupat mai întîi de o repartitie a materialului <le
Astfel, la 3 febmarie 1917, la o cerere a Diviziei a XV-a, Antonescu observa obuzierul
Aasen, care obiectul unui raport c:ttre Corpul I avea în cursul unui
<le pozitie, fie un rol ofensiv, fie un rol defensiv dar, în nici 1111 caz el m1 putea fi <le vreun
folos infanteriei într-un r:1zboi ue În schimb, ofiterul român îl vedea util
infanteriei pe pozitii organizate sau în curs <le organizare între Siret Prut; acolo, opina
el, ,,va fi Propunerea sa viza ca obuzierele Aasen fie uepozitate
înapoia liniilor fortificate pe stînga Siretului, în trei centre celor trei
zone în cu natura sectoarelor ce urmau fie deservite. În ce
folosirea mitralierelor ue pozitie, ca justificam, Antonescu lega o repartizare
a acestora <le ideea a planului ue retragere, ue liniile <le traseul,
dezvoltarea organizarea ui feritelor centre ue Folosirea obuzierelor Aasen
iş a mitralierelor <le poziţie, Antonescu o subsuma 1111 întinuerii frontului, ci posibilităţi
iş necesităţi <le a le întrebuinta, ca şi ue prescriptiunile ultimelor directive operative'°.
Om integru şi cinstit, militar priceput'·', Antonescu a colaborat strîns cu misiunea
Berthelot, <loveuin<l solicitudine la cererile aliatului francez. Misiunea a adresat, la 24
mai/6 iunie 1917, o notă generalului Prezan referitoare la folosirea în viitoarea ofensivă
a mai multor <livizii ue tranşe. Rezoluţia maiorului Antonescu uispunea ca experientele
cu mortierele <le tranşe să se fac:1 în fata coman<lantilor <le regiment, batalioane şi
companii <lin cadrul Armatelor I şi li"!. Generalul H. Berthelot''·' şi şeful <le stat major al
misiunii franceze, colonelul Victor Peti11'·1• l-a11 apreciat pe Antonescu pentru aptitudinile
sale militare.
Raporturile cu Aliatii, îndeosebi cu partenerul rus, m1 au avut o linie dreaptă. A
titşinilen îndeosebi faptul că Stavka propunea ca cele 11011:1 uivizii române refocute să fie
trecute peste Prut în Basarabia sau sudul Rusiei; toto<lat:1, 200.000 ue oameni urmau să
fie transbor<lati în aceleaşi zone. Premierul Br:11ia1111, într-o telegramă expediată ministrului
României <le la Paris, Lahovary, consiuera ,~,ugestia" material mente şi moralmente
.Mă]ibisopmi Generalul H. Berthelot, într-o scrisoare uin 31 ianuarie 1917, upă o
conversatie cu generalul rus Gurko, şeful au-interim al Stavkăi ruse, nota: ,,Am avut
atunci impresia că ruşi au un ginu ascuns: să se r:1sc11mpere la finele r:izboiului pe
seama României, pentru efortul ue a fi recucerit şi cu cit va fi fost mai mic efortul
armatei române pentru re<lobîndirea teniuriului s:111, cu atît mai mare va fi pretul pe care
îl va cere Rusia."',(, Antonescu respingea aceasta politic:i duplicitară care sacrifica România
şi armata sa şi conchiuea „c:\ , le fapt, intrasem pe mina unui aliat deopotrivă <le
periculos, <le răuvoitor şi <le per fiu ca şi inamicul", iar „guvernul Stiirmer, cit şi generalul
Zaharov, comandantul <le trist:1 memorie <le pe frontul român, n-au ezitat <le a ne forta,
prin toate mijloacele ue presiune, constrîngere şi tero:u·e posibile, să luăm, în eoni.litiile
,etatăra drumul exilului şi al morţi"'.
67
1
16 /el/I A11to11~•st·11, mi/it;ir şi diplc_>11_1._11 ____ _
şi lingă
Stavkăi; să
ăgnîl autoritătile
reorganizări
întărirea
că
că
noastră
reorganizări, viguroasă
luptă laşi,
şi
româneşti
marş}, şi
iş Dunări română şi
săi.
unitătile
ieşit
rusă
. şi
şi
şi şi
pămîntul strămoşesc, strălucite
băt:"1lia Mf1răşeşti
ăticulărts pagină romf1eşti"
." vară
Lahovary colonelul RuJeanu au intervenit pe autorit:1tile franceze pentru a
împieJica Jorinta Je asemenea, generalul Berthelot urma prezinte punctul de
veJere al Parisului Ia conferinta Je la PetrograJ"". Au fost, Je asemenea, interventii pe
londoneze, premierul DaviJ LloyJ George consiJerînJ România ,,un
aliat important" 69 •
Sprijinul acorJat armatei române, prin misiunea Berthelot, a fost considerat
la Paris ca un element esential în frontului oriental. Într-un raport al
generalului Berthelot din 8/21 iunie 1917, se sublinia cf1 „lot efortul întreprins în favoarea
armatei române (...) e cel mai bun sprijin ce poate fi <lat întregului front orienta(''70.
Berthelot a venit în conflict cu Stavka acuzat fiinJ este „mai român Jecît românii". În
realitate, colonelul Pelin scria „noi nu eram mai români <lecit românii. Jar mentineam
prin actiunea interesele franceze"n.
În urma a rezultat o armat{1 - .,unul Jiu cele mai bune
organisme Je în Europa" -dup:"1 cum aprecia ministrul american de la Charles
Vopicka 72 • Trupele române au f{1cut o foarte bu11{1 impresie unor ofiteri americani care au
vizitat frontul,ei observînJ „moralul ridicat, vioiciunea spiritul ei ofensiv" 1 -'. Efectivele
totale se riJicau, în iulie 1917, la aproape 760.000 de oameni, <lin care peste
512.000 în armata Je operatiuni, în organigram:1 existîml 207 batalioane infanterie (plus
60 Je 110 escaJroane cavalerie 243 baterii 7 '. Pe liniile ruso-române ale Siretului
de Jos, armata constituia elementul cel mai sigur cel mai entuziast,
concluziona generalul Berthelot într-un rap011 expediat superiorilor în momentul în
care române începeau deplasarea spre zonele de concentrare prev:'1LL1te în planul
de reluare a ofensivei 75 .
La începutul anului I 917 au în evidentf1 dilicult:'1\ile colabor:"irii armatei române
cu cea Numeroase furnituri materiale de r:1zboi (cca. 43.000 tone)71, expediate
prin Kala Arh:mghelsk în perioada ianuarie-septembrie 1917, nu au ajuns în Romfmia.
Cu toate aceste lipsuri greutfiti, dînJ dovad{1 de calit{1ti remarcabile Je Jragoste
pentru armatele române au obtinut, în vara anului 1917,
victorii asupra trupelor germane, de la fiind apreciat{1 drept „cea mai
Jiu analele militare Victoriile din acea fierbinte s-au
datorat şi prezentei în fruntea armatelor române a unor ofiteri Je elit{1: C.Prezan, Oh.Cristescu,
Eremia Grigorescu, Al. Averescu. Rolul maiorului Jon Antonescu, ca şef al
Biroului Operatiilor, a fost fără îndoială important. Colonelul Magherescu, într-o Jiscutie
cu mareşalul, a aflat Je la acesta c:1, în timpul b;Miliilor Je la l\farăşti şi M:ir:1şeşti, el
corectase şi aprobase planurile celor u·ei comamlanti: Averescu, Cristescu şi Grigorescu79.
Deşi nu s-a bucurat şi Je pretuirea lui Al.Averescu, care îl ironiza cu titlul Je
„ilustrul strateg", viitorul mareşal îi asocia Je fiecare datf1 numele cu cel al şefului şi
discipolului său CPrezan: ,.Aş fi curios să ştiu Jacă i-a izbit acest lucru (o hotărîre
ăraremet aJoptată Je comandamentul austro-ungar 1u1.) pe iluştri strategi Berthelot,
Prezan (Antonescu) şi Golovin la care, spre marea mea surprindere, se ,L,ociase şi
Cristescu."IIO Antonescu, Jupă ce considera d AvereSl:u „merita recunoştinta acestui
neam", spunea că faima sa s-a Jatorat Mftrăştilor, J:ir nu uJta sfi aminte:L,că faptul că
ăpud ce a insistat cerînJ să se stabile:L,c:1 cit mai aproape <lata începerii ofensivei, iar
Marele Cartier General a fixat-o, cînd s-a apropiat termenul respectiv, sub diferite
pretexte, el a cerut amînarea. Marele Cartier General nu a admis şi i-a impus respectarea
datei, proJucînJu-se astfel victoria de la Mărf1şti-Oituz"'. În timpul bătăliei Je la l\farăşti,
rolul lui Antonescu a fost Je observator înaintat pe malul stîng al Siretului, deci Je ofiter
de stat major. în schimb, instructiunile operative privind mersul general al actiunilor au
purtat girul lui C.Prezan şi Ion Antonescu•!. Mai mult, unele ordine ale M:u-elui Cartier
General - Sectia Operatiilor - ,.au Jeranjat" pe comandantul Armatei a li-a. Astfel, la I 6
7
•
Pl~t;J ş1 r;hpfat.r is/ori,.'i 17
forţelor,
că, deşi formă, logică însă, situaţia
lufeŞ că apreciabilă
să întreprindă operaţiuni rază acţiune
.'"ătatimil
şi
hotărîtoare bătălia
.itşeşărăM şi către
rusă, să decidă română să înlocuiască
rusă să
să m,L<;ă
şi căderi şi rusă"
neaşteptate
şi şi
s:1-şi retragă şi
m:mevră
operaţiuni
M:1':tşeşti şi situaţia
;"teriS-itşerl să
Trotuşului•lG.
lună şapte
nouă să cucerească
.,Mfirf1şeşti, şi
să-l
ţara
şi iluştri război
iş
.itşen
,ătile
.,bătălia
itşeş1:ri:M să
cealaltă
.'"tacăp să-şi singură
şi
laşi,
iulie 1917, Armata a II-a a solicitat o suplimentare a dar generalul Prezan s-a
opus. Maiorul Antonescu, printr-un referat întocmit patru zile mai tîrziu, constata cu
jll,;tete „în argumenta~a este în fond, e cu totul alta"u.
Operatiilor aprecia Armata a II-a „are o superioritate asupra inamicului,
care i-ar permite chiar ofensive cu de
Relatiile lui Averescu cu Prezan nu au fost normale, iar acest lucru s-a
repercutat asupra persoanei maiorului Antonescu" 5 •
Ordinele operative de la finele lui iulie" 6 au fost pentru de la
Recucerirea Galitiei Bucovinei, de inamic, a determinat Marele
Cartier General, în acord cu Stavka ca Armata 1-a
Armata a IV-a pe frontul de b Putna, iar ultima fie transportatf1 cu trenul în
Moldova de Nord. Motivele acestei decizii au fost do11{1:
I. necesitatea unirii tuturor trupelor romfme într-un singur bloc, astfel ca în cazul
unei retrageri ele formeze o unicfl;
2. eventualitatea unui atac mamic de-a lungul Siretului, în scopul ruperii frontului de
sud pe liniile de retragere ale Armatelor a li-a român:1 a IX-a
În timp ce operatiw1ea proiedat:1 era în curs de executare, în noaptea de 24 spre
25 iulie 1917, inamicul a atacat pe aripa stîng:1 a Annatei a IV-a rus:1.
Dup:1 o rezistent:• de cîteva ore, Divizia 34 rus:1 s-a retr:L,; în dezonJine. Armata l-a
rom:în:1, în curs de depl.L,;are spre noul front, a intrat în l11pt:1. Ordinul <le operatii
nr.40, din 25 iulie 1917, adresat Armatelor l-a a li-a, semnat de C.Prezan Ion
Antonescu, solicita oprirea inamicului; Armata a li-a urma centrul
stînga sa pe linia Dealul Slatinei (cota 855), cota 625 Mom:îia, iar Armata I-a trebuia
s:1 adune, cît mai grabnic, pe dreapta Siretului o mas:1 sulicient:1 de care,
împreun:'1 cu rezervele pe care le-:u· li adunat Armata a IV-a rus:,, s:1 poatf1 „contraatac:i
viguros fortele inamice'"'" care înaintau de-a lungul Siretului. Cinci zile mai
tîrLH,, prin ordinul de nr.45, Armata l-a primea misiunea <le a respinge
fo11ele inamice care atacau în directia de a restabili pe frontul
în schimb, Armata a li-a trebuia s:1 împiedice inamicul intercepteze
comunicatiile <lin Valea
Timp <le aproape o (25 iulie-21 august 1917), divizii române au zdrobit
complet 11 divizii, din care germane, cu care inamicul proiectase în
patru zile Moldova . scria Antonescu, este nispunsul demn nobil pe care
soldatul român l-a dat tuturor acelora care, farf1 cunoasca, l-au calomniat"" 1 •
Ion Antonescu s-a aflat în centrul problemelor militare cu care s-a confruntat sa
în vara toamna anului 1917. Al:'1t11ri tle generali tlin anii primului mondial
ai întregirii neamului - Eremia Grigorescu, Al.Averescu, C.Prezan, Gh.Cristescunumele
lui Ion Antonescu va rfunîne pentru totdeauna înscris în analele militare româ
O dovedesc ordinele operative semnate împre11n{1 cu generalul CPrezan sau
continutul discutiilor purtate la aparatul Hugues cu N .Samsonovici - ofiter superior tle
mort în închisorile comuniste.
La 2 august, Antonescu recomanda ca, prin manevre inpenioase, de la
se termine în avantajul nostru cit mai curînd'"'i. ln acest scop, ajutorarea
Armatei a li-a, c,ire surprinsf1 far:i rezerve recursese la expediente pentru a opri înaintarea
inamicului, era absolut obligatorie. O întfirire a aripii drepte a Armatei a II-a, cu ajutorul
Diviziei l-a de la armat:'1, putea însemna „mai mult sau mai putin renuntarea la
contraofensiva pe frontul Armatei l-a". Antonescu opina ca acest lucru „ar fi un mare
Întrucît totul depindea de moJul cum Armata l-a putea rezolve
situa\ia militarf1, factorii de decizie de la Marele Cartier General. în consens cu regele
membrii guvernului de la urmau s:i se prommte ulterior.
5
4
•
18 /011 A11to11csc11. 111i/it;1r şi 1_li_p_lc_m_1._·11 _______ _
Cîteva zile mai tîrziu, la 8 august, Antonescu, într-o convorbire cu N.Samsonovici,
colonel în Armata I-a, constata că „inamicul a suferit pierderi grele la Mărăşeşti'"'
lureţifO de elită care era Antonescu vedea şi unele inconveniente în mersul operaţiunilor
militare. După operatiunile din 6 august 1917, ,,care au pus încă o dată în evidentă
valoarea combativă a soldaţilor noştri", Antonescu avea impresia că „s-a pierdut ocaziunea
de a se profita de succesul obţinut'"'
vedea drept solutie ideală menţinerea pe pozitiile cucerite şi întărirea forţelor în vederea
unei noi lovituri. Menţinerea cît mai intactă a forţelor reprezenta corolarul viitoarei
ofensive, în care orice pas trebuie gîndit şi analizat cu maximum de responsabilitate.
Pentru a realiza acest obiectiv se impunea o cooperare efectivă cu armata rusă, ai cilrei
• Adeptul „defensivei strategice", Antonescu
irotăcudnoc de atunci credeau cf1 trf1darea din Galiţia a pus România „în cel mai mare
pericol al existentei sale''%.
Adept al respectări scrupulo,L<;e a ordinelor Marelui Cartier General, Antonescu
respingea unele „acuzaţi", provenite în special de la comandantul Armatei a II-a, că nu
s-ar fi ţinut cont de solicitările acesteia. ,,Sprijinul reciproc în luptă, cu alte cuvinte,
simultaneitatea şi spontaneitatea eforturilor, constituie un mare principiu care stă la baza
ierăciro actiuni militare" - scria Antonescu într-un referat din 21 august 1917" 7 •
Pe fondul unei anumite nesincronizări cu armatele ţariste, Antonescu declara, la 22
august 1917, că trebuie „să menajăm cit mai mult sîngele nostru", opinînd că „s-a
pierdut momentul favorabil cînd se putea restabili situatia cu uşurinţă şi, în acelaşi timp,
cu puţine sacrificii'"'"· Se vede aici grija lui Antonescu pentru protejarea elementului
uman. Opinia Marelui Cartier General era ca să nu se întreprindit nici o actiune ofensivă
deoarece se pierduse momentul favorabil, iar inamicul se înt,irise pe pozitii. La această
ererăp se asociase şi generalul Eremia Grigorescu. Numai astfel se puteau a.,;igura
reorganizarea şi repaosul, atît de necesar tuturor unitf1tilor române"". Într-un a.<;emenea
context, Antonescu considera că distribuirea mitralierelor trebuie să tină cont „numai de
nevoile operative şi instruqiunile Marelui C.u·tier General""('. Totuşi ofiterul român, în
consens cu C.Prezan, nu excludea libertatea de actiune a armatei care putea decide,
tinînd cont de necesităţile operative şi cele de ordin local' 01 • Din corespondenta purtată
cu diferitele servicii ale Marelui Cartier General se vede claritatea cu care Ion Antonescu
analiza nevoile şi viitorul armatei 1 < 11 •
În anul 1917, Ion Antonescu a colaborat intens cu membrii misiunii militare franceze.
Se cunoaşte rolul jucat de misiunea Berthelot în reorganizarea şi pregr.tirea armatei
române, seriozitatea şi pa..,iunea cu care s-au angajat otiterii francezi la realizarea acestui
obiectiv. Cu toate acestea, Antonescu nu a acceptat întotdeauna punctele de vedere ale
roliţaila francezi. Astfel, la 26 septembrie 1917, într-o discutie cu Samsonovici - referitoare
la organizarea unei linii de rezistentf1 pentru a opri înaintarea inamicului spre nord,
în scopul învăluiri sistemului de apfirare de pe stînga Siretului - Antonescu a respins
propunerea colonelului Petin, opinînd că era formulată „din fuga automobilului" 103 •
Colonelul Samsonovici considera că opinia lui Antonescu „era mult mai bună"w-,. Atunci
cînd generalul Vuillemin a propus înlocuirea tunului de 53 mm cu cel de 37 mm,
Antonescu a cerut avizul Armatelor şi Inspectorat11l11i General al Artilerieiwi pentru a se
vedea ce economie de oameni, materiale şi animale, s-ar realiza prin această schimbare.
Rapoartele comandamentelor care întrebuintaseră tunul de 53 mm, deşi recunoşteau
defectele acestuia, îl considerau, din punct de vedere balistic, superior celui de 37 mm.
Propunerile maiorului Antonescu - care se pronunta pentru mentinerea tunului de 53
mm - vizau modificări la montarea pe afet, adaptarea aparatelor pentru ochirea indirectă
iş scutul mobil 1 06 • Pe de altă parte, din studiile Biroului Organizări, rezulta că, deşi se
aeniţbo o economie de 207 cai, pentru efectivul bateriilor de 53 mm erau necesari 41
,ireţifo 280 soldati şi 47 trăsuri 1° 1 . Scrisoarea de răspuns expediatr1 generalului Vuillemin,
la 16 noiembrie 1917, era concepută în spiritul celor relatate mai sus 108 • Cu alt prilej,
Antonescu va respinge propunerea generalului Vuillemin ca wnurile <le 120 St. Chamon<l
să fie amenajate aşa încît să poată fi folosite ca artilerie grea cu bătaie mare.
lureţifO credea că nu trebuie s[1 ne abatem <le la principiul organic stabilit în armata
,ănâmor adică bateriile <le patru piese. Propunerea vizîn<l constituirea unor baterii cu
ăuoJ piese se putea realiza numai <lac[1 materialul va suferi modificările tehnice propuse
sau vor fi înlocuite cu unul capabil ăcaf să
fată necesitf1tilor operative 109 . În altă ordine <le
idei, maiorul Antonescu era <le p[1rere că distribuirile Je materiale şi armament <le război
se puteau face numai în functie <le necesitf1tile tactice 11 ".
ailătăB <le la Mărăşeşti a reprezentat cea mai importantă acţiune militară executată
<le armata română în campania anului 1917, fiind ultima mare operatiune aliată încunuătan
<le succes pe frontul Je est. Deşi condiţile în care ea a fost obţinută au fost mai
putin favorabile, victoria <le la Mf1r[1şeşti a probat capacitatea <le planificare, conducere şi
executie a armatei române 111 . Prin întreaga sa îndrcătură conceptual.i, bătălia <le la
itşeşări,M a reprezentat o valoroas{1 contribuţie la dezvoltarea artei şi ştintei militare
itşenâmor
11 i.
Victoriile obtinute <le armatele romfme în vara anului 1917 au primit o înaltă apreciere
în ziarele engleze, precum şi <lin p:1rtea a numeroşi oameni politici <lin Marea Britanie.
Lorzii Roberts şi Cecil subliniau, în <leclaratiile lor, ,.serviciile splen<li<le ale guvernului
iş armatei române". ,.D;ii/y Gr:iphic", ,.L'Enock Tdegr:iph", ,.Liverpoo/ D;ii/y', ,.The
Te;ichers Wor/cf', ,,lvlorning Post", comentau serviciile aduse Antantei <le armata română
iş atenţionau, totodată, asupra necesit[1tii ajutor[lfii imediate materiale şi militare a României11·'.
La rîn<lul s[m, premierul David Lloy<l George, într-un discurs <lin 12 noiembrie
1917, rostit la Paris, evidenţia lipsa <le coordonare a concepţiei şi execuţiei strategice a
,roliţailA intuind parcă viitorul situaţiei militare a României 111 .
ireţifO şi-au şi aJmiraţia faţ:i ostaşilor
aceştia, şi mărturisea
,.Dumneavoastră aveţi
işaelecA şi expediată
felicitări
şi brigadă
laşi urm[1reşte
şef
„băt;ilia M{1r{1şeşti
germană,
porţile încercări şi menţinut
său, ,Bătălia
itşeşărăM cîştigată
reuşit
ăs
şi ofiţeri)
iş Jisp[1ruţi, morţi şi răniţi
ofiţeri) şi Jisp{lfuţi'2('.
slirşitul bătăliei,
Jouă înJîrjită aţi
itşeşărăM şi Juşmanului
uşoară p[1rţi
răzb1n{1toare, biruinţa Aţi făcut să.
noştri. Aţi
superiori britanici exprimat ei <le eroismul
romfmi. Între colonelul Lozecok generalul Candolle care îi lui Take
Ionescu: dreptul Je a fi mînJri. SolJatii tiv. sînt a<lmirabili." 115
aprecieri le g[L<;im într-o scrisoare <lin 20 august 1917, <le Charles
Calwell colonelului Ru<leanu, continînJ la adresa armatelor române pentru
„modul cum au fost conJuse s-au b,itut" 1 "'. Generalul <le Ballar<l anunta
Marele Cartier General Je la c;i guvernul <le la Londra cu atentie situatia
<lin Moldova unde „bravura armatei Jv. s-a probat" 11 '. Fostul Je stat major al misiunii
militare franceze, generalul Petin, scria c[1 Je la a fi.ist evenimentul cel
mai striilucitor a anului 1917 în Romf1nia. Ea a oprit, în 15 zile, ofensiva a
închis definitiv MolJovei oric[1rei Je înaintare a frontul pe
pozitiile initiale" 118 . Colonelul Bujac, la rînJul nota plin Je aJmiratie: <le la
a fost Je trupele ruso-romf111e, J:lf ca s[1 spun exact, <le diviziile
române. Onoarea victoriei, cea mai strf1lucit;i, cea mai glorioas{1 Je la intrarea regatului
în conflictul mondial, revine în cea mai mare mfL'-Ur;i Armatei I. SolJatul român a
fie magnific." 119
PierJerile armatei române s-au riJicat la 17 .592 morti rfmiti (Jin care 492
9.818 iar cele ale ,lflnatei a IV-a ruse au fost Je 17.483 (Jin
care 493 8.167
La generalul Eremia Grigorescu, prin OrJinul Je zi nr.105, sublinia:
„Timp Je aproape luni, prin rezistenta ce opus cu piepturile voastre la
Muncelu n{1v{1lirii cotropitor, ati f:kut s;i se întunece visurile <le
cucerire a ce ne-a mai rf1mas Jin scumpa noastr[1 tar:I (...).La Siret, în focul
urii nesocotind risipa sîngelui, ati smuls cea mare.
reînvie, în mintea tutllror, amintirea glorioas[1 a faptelor str[1bunilor atras
20 /ou /1111011cscu, militar şi cliplo11wt ~-~-------
aiţarimda lumii întregi ( ... ). Din sîngele vostru se va ridica. curat şi măreţ, o ţară
ăcsaenâmor a tuturor românilor"m.
ătaI cum nota activitatea lui Antonescu, pentru perioada 14 august 1916- 31 iunie
1918, generalul Prezan: ,Piuă în decembrie 1916, şeful Biroului Operaţi al Armatei de
Nord şi al Grupului General Prezan în Muntenia, a dat dovadă de o capacitate excepţio
,ălan mai presus de orice laudă. Voinţă, energie, devotament, izvorîte Jiu patriotism şi
iţătilac morale.( ... ) După data de mai sus şi pînă astă.zi este capul Secuei Operaţilor <lin
Marele Cartier General al Armatei, unde a legat numele sftu de întreaga activitate
ăvitarepo a Armatei, devenind unul din principalele şi imponantele motoare ale activităţi
M.C.G. A luat parte la refacerea Armatei prin elaborarea tuturor instrucţiunilor de
reorganizare, de pregătire tactică, de organizare a tuturor Şcolilor de Instrucţie. A constituit
principalele organe de control şi execuţie ale acestor pregf1tiri şi al îndestulări
armatei Jiu toate punctele Je vedere, prin numeroase misiuni pe frontul armatei. Pentru
ătaot această activitate, a fost excelent apreciat <le precedentul meu, generalul Cristescu,
iş propus la înaintarea excepţională. În urmă, în noianul activitf1tii, foarte pricepute şi
devotate, energică şi foarte rodnică, se disting urm:itoarele opere de cea mai mare
:ăţnatropmi l. Planul de operaţie al ofensivei din iulie; 2. Planul defensiv şi întreaga
activitate de conducere pe timpul bătf1lilor de la Mărfişeşti şi Trotuş, dovedind o deoseătib
aptitudine Je prevederi şi oportunitatea în aprecierea situaţilor şi propunerea la timp
a mijloacelor; 3. Proiectul de dezarmare al Armatei Ruse; 4. Proiectul Je ocupare a
Basarabiei; 5. Proiectul Je rezistenţf1 c.Iupf1 armistiuul Je la Focşani. Aceste opere capitale
ar fi suficiente pentru a face capacitatea superioarf1 a acestui ofiţer eminent, pentru
Coman<lament şi serviciul Je Stat Major, pe care l-am distins încă din Şcoala de Război
iş care s-au cristalizat, printr-o experientă solic.l:'1, în rf1zboiul activ. Este incontestabil că
activitatea acestui ofiţer în timpul rf1zboiului a contribuit. în foarte mare parte, la Jobînc.Iirea
succeselor noastre şi la îndiguirea nesucceselor noastre, precum şi la întrebuinţarea
ăcindor a slabelor şi puţinelor noastre mijloace." 12 "
Ca urmare a acestor indiscutabile calitf1ti, la I septembrie 1917, Ion Antonescu era
avansat la gradul Je locotenent-colonel' 2·'.
O problemă care, în final, a hotfll'ÎI soarta României şi a armatei sale a fost aceea a
colaborftrii cu armata rusă care, pe fondul anarhiei ce a cuprins Imperiul ţarist în 1917,
s-a transformat într-un rău pentru ţara 11oastrf1. Încă de la M[1Tf1şti, atitudinea criticabilă a
armatei ruse a ieşit în evidentf1. Ofensiva de pe Siret, care trebuia să însoţească victoria
de la Mărăşti, nu s-a produs deoarece soldaţi ruşi, preocupati de evenimentele Jiu
propria ţară, nu voiau să mai lupte. Victoriile de la Mf1rf1şeşti şi Oituz au respins
inamicul, ele probînJ valoarea, vitejia şi spiritul Je sacrificiu al sole.latului român, Jar
atitudinea armatelor ruse a Jevenit tot mai amenintatoare. A fost pus în pericol statul
român cu institutiile sale, foşti aliau organizînc.Iu-se în bande care au jefuit Mole.Iova.
Din aceste motive, s-a sl[1bit frontul prin trimiterea a mai 1111111 Je jum:Hate Jiu armată în
tot teritoriul. La Marele Cartier General - Sectia Operaţilor - au fost a<loptate m[1suri de
eriţăruc a spatelui armatei de toate aceste elt-111<.'nle care erau adunate, dezarmate, organizate
în convoaie şi trimise peste Prut' 2 '.
Evenimentele Jiu ultimele luni ale anului 1917 au dus la încet,u-ea luptelor pc frontul
est-european. În urma armistiţiului încheiat Je ruşi la 22 noiembrie/5 decembrie 1917,
cu Puterile Centrale, s-a ajuns la ocuparea Je cf1tre trupele germane şi austro-ungare, a
Ucrainei pînă la OJessa. Cu Jouă zile mai înainte, la 20 noiembrie, orele 22,05, generalul
Scerbacev, în înţelegere cu Comitetul revoluţionar, Jecidea încheierea, sub oarecare
,iţidnoc a unui armistiţiu pe tot frontul armatelor ruse şi rom:ine, aşteptînJ încheierea
icăp <le guvernul centralm. Situaţia milit:u-ă a României la sfirşitul anului 19 I 7, în care
12
aprovizionarea cu material de război
<• şi cooperarea cu armata rusă au reprezentat
531
Pfata şi r,ispfata istoril•i 21
esenţiali,
şefului
Antoneţ,cu, să mă vadă însemnările
că şase făcut
Stavkăi."m
factori a Jus în final la angajarea negocierilor cu Coman<lamentul Puterilor
Centrale în ve<lerea încheierii unui armistitiu. Un tablou similar prezenta, la 7 decembrie
1917, ministrul României la Paris, Victor Antonescu, Quai J'Orsay-ului. ,,Ministrul
care a voit - nota în sale Aristide Brian<l - se
plînge <le luni nu s-a nimic pentru a ajuta armata, ceea ce era posibil <lin
partea
ătaF arătat
Totuşi, miniştri
şi recunoşteau
situaţiei Ataşatul Iaşi
intenţiei
şi
Iaşi, că „încă consi<leră
iş păci, căror
Jiferentă nuanţă
şi separată situaţia ruseşti şi vădită
altă fatală
epocă asemănătoare
judecată Jupă şi
ruşi, noastră şansă
irănmes şi bunăvointa reuşit
<le încheierea armistitiului pe frontul oriental, guvernele Antantei s-au
nedumerite. la 21 decembrie 1917, cei patru aliati - Sir George Barclay,
Charles Vopicka, marchizul St .Aulaire baronul Fasciotti - „ex.trema gravitate
a în care se afla România". militar american <le la a protestat
împotriva României <le a încheia pace 128 •
Cîteva luni mai tîrziu, la 1/14 mai 1918, Puterile Aliate Asociate, prin reprezentantii
diplomatici acre<litati la declarau <le pe acum, ei ca nule
neavenite toate clauzele acestei care sînt contrare cu principiile a violare a
constrîns Antanta <le a lua armele" 129 • Desigur, ex.ista o <le între armistitiu
pacea Jar, în revolutiei în neputinta <le a primi
ajutor <lin parte, cea <le a Joua era consecinta a celei Jintîi uo _ Într-un document
de se scria: ,,o situatie cu aceea a României s-ar gf1si <liticii în
istorie. Ea nu poate fi notiuni or<linare. Teritoriul nostru fiin<l ocupat
fortele militare anihilate prin singura <.ie salvare este victoria Aliatilor
(...) aceste reflectii sînt impuse prin ceea ce s-a petrecut atunci cîn<l am luat Jecizia
armistitiului, ca în numeroasele cazuri în care Aliatilor nu a
ăs se transforme, <lin timp, în efecte utile"L' 1 •
aenuiţaN română, nota în comentariul său corespondentul ziarului Times, ,,este
ăcinrod să continue lupta. În special armata <le pe front nu creue în posibilitatea unei păci
nevictorioase cu inamicul, Jupă îngrozitorul sacrificiu <le la Mărăşti şi Oituz." C.Brown
consiuera că, Jupă încheierea armistitiului <le către ruşi, nu mai rfunînea altceva românilor
Jecît să facă acelaşi lucru şi opina că oamenii politici <le la laşi apreciau începerea
tratativelor cu Puterile Centrale „ca o măsură pur militarf1, Jictată <le împrejurări şi
ătispil <le vreo importantă politică. România intentionează şi este hotărîtă să fie cre<linăsaoic
Aliatilor"1.1 2 • De la Londra, ministrul Nicolae Mişu transmitea că unele cercuri
politice erau convinse l'il Romfmia nu putuse rezistau_,. lnitial, Cabinetul <le război
britanic a confirmat pur şi simplu că m1 putea accepta o pace separată cu germanii şi a
tuzăc <le acoru că românii ar trebui să contacteze, cît mai curînu, pe unii lideri ruşi Jecişi
ăs continue luptau~. Pîn{1 atunci, guvernul <le la Londra încercase să tină armata română
în „ostilitate activă" fată Je Juşman, Jar a fost fortat să se alăture armistiţiului acceptat
Je ruşi
• Fată Je evolutia evenimentelor, guvernul britanic a trebuit să-şi reconsidere
pozitia. ,,Armata română - au apreciat, la IO decembrie 1917, membrii cabinetului - este
atît <le neajutorată, incit guvernului Je la laşi ar trebui să i se permit:1 să încheie o pace
separata"L' 6 • La 19 mai/ I iunie 1918, deputatul Runciman l-a interpelat în parlament pe
Robert Cecil în legMură cu prevederile militare ale tratatului impus României <le Puterile
Centrale. Lordul Cecil, Jup:1 ce a subliniat Cil acest tratat supunea Romfmia unei Jominatii
totale - militare, economice şi politice - a Puterilor Centrale, a reconfirmat Jeclaratia,
<lin 11 martie, a guvernului Lloy<l George, alirmînJ Cil Londra „manifestă o profun<lă
simpatie fată <le România în situatia grea în care a fost pusă, iar prietenilor şi foştilor ei
aliati le revine să facă tot posibilul la o eventual[1 conferintă Je pace, pentru a obtine o
revizuire a conJi{iilor Jure care i-au fost impuse"L 17 _ Armistitiul Je la Focşani, încheiat
de România, a avut un caracter pur militar, ex.cluzînJ orice chestiuni ixiliticeL'" - el intra
în vigoare <le la 26 noiembrie 1917'-'". Acesta a fost urmat <le tratatul <le la Bucureşti
încheiat cu Germania şi aliatii s:"ii, care era rezultatul nu numai al unei preg[1tiri insufi-
2_2 __________
/ou J\11/011cscu, mi/it;ir :;1 c/i['/0111;11_
ciente a României, ci reprezenta, îndeosebi, consecinta rf1.<;turn:irii de fronturi care s-a
pro<lus în sud-estul Europei, începînJ cu sfirşitul anului 1917 1 ••,
în legătură cu armistiţiul rusesc, Antonescu ne relatează cft un consiliu de ofiteri sub
aiţnideşerp Regelui Ferdinand I a discutat „dacă era necesar ca armata română să
participe" 1 '
română şi română să făcut:1 absolut necesar ca armata sa participe la armistitiu deci, acesta se poate
încheia numai cu trupele ruse" 11 '. Guvernul a hotftrît îns:l, la 21 noiembrie 1917, ca
armata participe la propunerea ue armistitiu inamicului de generalul
Scerbacev 1 ' 3 •
1 • Reuniunea generalilor a considerat că „din punct de vedere militar. nu este
aiţautiS militar-politică şi diplomatică a României din acea perioadă critică a fost
bine surprinsă de Antonescu într-un referat adresat la I decembrie 19 I 7 ministrului de
.iobzăr După ce constata că situatia t:irii sale era „tragic:"!'', în condiţile „defecţiuni"
aliatului rus, Ion Antonescu îşi exprima speranta în „triumful libert:itii şi dreptf1tii"
pe111ru poporul român, care lupta în vederea „dezrobirii a 130.441 km', locuiti de peste
patru milioane de români" 111 • Dupf1 o analiz:l pertinent.l a situatiei României de la
intrarea în războiul unităti nationale pîn:l la finele anului 1917, Antonescu prezenta
superiorilor săi soluţi pentru ieşirea prii din criz:l. Oliterul, unul din primii analişti ai
irăpicitrap Romfmiei la Marele Rf1zboi, evidentia carentele reale şi pline de consecinte
ale colaborări cu principalele state ale Antantei, cauzeie retragerii de la finele anului
1916, situatia militară şi politică a t{lrii sale din vara şi toamna anului urm.itor, pe care o
cataloga drept „dezastruoasă". În ce priveşte „solutiile", ofi\erul român aprecia cf1, deşi
teoretice sînt multe, practice cu adevărat nu exista nici una. Alternativele prezentate tie
lufeş Biroului Operaţilor de la Marele Cartier General erau: l. o pace separată realizată
cu autorizarea şi consimtămîntul aliatilor; 2. capitularea; 3. retragerea peste Prut şi chiar
la est de Nistru. Dintre acestea, capitularea era prezentat:l drept o „crimf1" pentru poporul
romfm. Cea de a treia, dup:1 opinia lui Antonescu, reprezenta „solutia cea mai milit:U"eas
,ăc cea mai onorabil.I şi cea mai indicat:"t'' 1 ". Om realist, fin c1111osc:"ltor al situa\iei
politico-militare a t[ll"ii sale, Antonescu considera c,\ varianta unei p:"tci separate, cu
aprobarea Aliatilor, reprezenta totuşi „solutia cea mai rational:"t'' 111 ••
ăpuD pacea de la Buftea-Bucureşti, li.col. Ion Antonescu, devenind persoan:1 non
grata, este trimis de la Sectia a III-a Operaţi a Marelui Cartier General, la o comandă de
divizion de tren, funcţie incompatibilf1 cu cea anterioar:l şi cu calit:1\ile sale militare de
.eiţpecxe Nu este exclus ca noua numire s:l fi fost Jeterminat:1 de intenţia noilor autoritf1ti
de a-l scoate de sub obiectivul germanilor care, desigur, nu-l agreau 111 • Toto<lat:1, este
posibil că prin această numire se voia o punere a lui pe linie moart:L De la I iulie şi pînă
la 28 septembrie 1918, va detine comanda Regimentului 7 Roşiori'".
În<lurerat de momentele greie prin cm·e trecea România, ca urmare a încheierii pf1cii
separate, Ion Antonescu nu a putut s:l nu se bucure de marile împliniri ale poporului s:h1
din cursul anului 1918.
În anul 1918, românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania, atlati sub dominatie
,ăni1[rts prin adun:tri plebiscitare, s-au pronun\at, conform principiului autodetermin:irii
popoarelor, pentru Unirea cu Vecl1iul Regat al Romfiniei"''. !Jeea autodetermin:lrii
,elanoiţan profund ancoram în conştinta juridic:", a natiunii mmfme, prin faptele r:1zboiului
şi consecintele sale, şi-a produs efectele. Ea punea bazele juridice ale noului stat
român unitar 150 • Acesta este sensul istoric şi caracterul de drept public al adunflfilor
elanoiţan din provinciile aflate pîn:l atunci sub dominatie strf1ină - Sfatul Ţ{tri de la
,uănişihC Consiliul National al Bucovinei, M:lfea Adunare Natională de la Alba Iulia -
de a fi concretizat vointa colectivă, considerat:1 în drept ca un fundament al principiului
,rolitătilanoitan cu a<;piratiile sale la des:1vîrşirea Unit.-itii Nationale 1 ~ 1 • Gh.l. Brătianu
observa cu justete că istoricele decizii nationale insistau asupra acestui factor 1 ~ 2 • Juridic,
Pfat.i şi r.ispfat.i istori~•i 23
elirănudA Nationale, care au adoptat Deciziile de Unire din 1918, reprezentau plebiscite
spontane ale natiunii române, neprevăzute în vreun tratat international şi superioare, ca
valoare de drept, plebiscitului organizat. Realizarea României Mari apărea drept naturală
iş rezultat al unui proces istoric al evoluţiei natiunii române.
Activitatea desfăşurată de Ion Antonescu în anii 1916-1917, calitătile sale militare au
fost apreciate favorabil Je oamenii politici ai vremii precum şi Je ofiţeri superiori aliaţi.
I.Gh.Duca nma, astfel, în înserwările sale: ,,Bratul Jrept al generalului Prezan era un
rănît deosebită şi inteligentă,
şi şi-a şi tări,
său, următor
ţara situaţi datorează calitătilor
şi înăscute ştiu pronunţa tări
şi său
că
condiţi
51itşerucuB- Brătianu şi
şi
ingrată iscăli
Bucureşti şi înaintări
sacrificări naţiuni
să tragă, căutînd să păstreze,
conjunctură său şi
Aşa
priveşte Brătianu,
opinăm că deşi
şi perspectivă istorică,
şi
conferinţa
instituţie puţin lună,
măcinat,
ătaf şi şi sfirşit(
ănîP şef Operaţi
acelaşi Ţ[iri Chişinău.
reuşit română şi
şi multă
rf1sărit Împreună
şi
revoluţionare"', să
Moldoveneşti să poată acţiona Ţări
consfătuire aceaşi masă Brătianu,
Coandă, şi (ataşat N.Mişu
iş stăruit
ofiter, maiorul Antonescu, un element Je o valoare care prin
pricepere activitatea sa, aJus personal, Jar a aJus nepretuite servicii."m La
rîndul generalul rus Galitin caracteriza în felul pe ofiterul român: ,,maiorul
Antonescu este un om de onoare în cel mai nobil sens al cuvîntului. Succesele lui, care
au salvat sa în critice, se nu numai lui Je eminent strateg,
ci celor viitorului om de stat. Nu cum se va istoria sale
despre el. Vitejia inimii sale calitatea stoicismului nu vor putea fi egalate de
nimeni. Am absoluta convingere Antonescu este 1111 mare so]Jat." 154
În noile internationale - în preajma încheierii pi1cii separate de la Buftea
- cabinetul ceJa locul unui guvern Averescu, ezitant el în
acceptarea conJitiilor „impuse" Je Puterile Centrale. Dar generalul Averescu, sub care
s-au semnat preliminariile Je la Buftea, s-a Jat Jeopa11e. Sarcina Je a
tratatul, în noua situatie crearn prin încheierea pi1cii Je la a trupelor
germano-austro-ungare în Ucraina Je SuJ, i-a revenit lui Alexandru Marghiloman cu
pretul viitoarei sale cariere politice 156 . Sînt momente din viata unei
cînd cineva trebuie sub raport politic, concluziile, pentru o
eventualitate sau viitoare, statul cu aparatul militar, economic administrativ.
s-a întîmplat în anul 1918 cu guvernul Al .Marghiloman, care a acceptat
aceste fapte politice, impuse Je necesitate' 5 '. În ceea ce pozitia lui 1.1.C.
evenimentele, s-au derulat contrar vointei sale, au avut în noua
ipostazit, consimt:lmîntul aprobarea sa tacitf1, fapt ce confirm:"t, în
capacitatea omului politic romf111 11 •.
La terminarea primului r[1zboi mondial, România era de fapt de drept stat national
unitar, constituit Jin teritoriile locuite JintotJeauna Je români. Istoricul american Charles
Seymour constata, în acest sens, cu Jreptate: .,CînJ s-a Jeschis pi1cii, Imperiul
austro-ungar 1111 era Jecît o apartinînJ trecutului (...). În mai Je o
cimentul artificial care unea elementele Jisparate ale imperiului s-au fidelitatea
Je împiirat s-a volatilizat suprematia germanilor a ungurilor s-a ...). în
Transilvania, românii erau primiti ca eliberatori."' 5 "
în aprilie 1918, cît a activat ca al Biroului Jin Marele Cartier
General, numele lui Ion Antonescu este asociat primului act de Unire înfi1ptuit de
românii din Basarabia în martie an, prin vocea Sfatului Je la Prin
mf1suri energice, Antonescu a s[1 evite infiltrarea 'in armata a anarhiei
JezorJinei care cuprinsese trupele ruse. Dup:-1 mstaurarea ordinei în Moldova, prin Jezarmarea
trupelor ruse expedierea lor peste Prut, Antonescu a urm[ll'it cu foarte
atentie derularea evenimentelor Je la Je Prut. cu generalul Prezan, el
s-a JoveJit adînc preocupat Je evenimentele politice militare Jin Basarabia'I(', Je
contactele purtate de reprezentanti ai Marelui Cartier General cu emisari ai unor „comitete
Je asigurare a orJinei, care ofere posibilitatea Consiliului Directorilor
Republicii în temeiul Deciziei Sfatului 62 1 .
La 8 noiembrie 1918, o aJuna la pe 1.1.C. generalii
Prezan Lafont militar al Frantei), marchizul St.Aulaire,
li.col. Antonescu, revenit la Marele Stat Major"'·'. Reprezentantii Frantei au în
24 /ou Autom:scu, milit,ir şi diplomat
cadrul discuţilor pentru o intervenţie imediată a României, avînu în veuere armistiţiul în
,ăvitcepsrep uar generalul Prezan le-a arătat imposibilitatea <le a au una, în mai puţin <le
25 <le zile, proviziile necesare armatei. I.I .C. Brătianu, în finalul celor uiscutate. spunea:
ăcaD, armistiţiul se va încheia f:lră întîrziere, gestul nostru militar n-ar mai avea imporăţnat
hotărîtoare şi nu ar coresp1111ue nici uramei pe care războiul a însemnat-o pentru
România, ce trebuie să stăpînească întreaga noastră situaţie în fata Congresului. Un
astfel <le act poate deveni chiar periculos, <.Iacă e făcut prea tîrziu pentru a obţine un
rezultat efectiv şi totuşi ar preceua armistiţiul <lestule zile, ca să uea timp vrăjmaşului să
ăcsaeşrîvăsed distrugerea teritoriului ocupat, fără putinţa unei compensaţi serioase.
iţailA noştri au constatat continuitatea politicii noastre, în<lată ce guvernul Marghiloman
a fost răsturnat: aceasta era necesar să le-o ar:Hăm, ca şi uorinta noastră sinceră <le a nu
pierue o zi. în ve<lerea unei operaţiuni militare serioase.'%' Transpar <lin cuvintele
ilustrului om politic intenţile <le a nu ştirbi, prin nici un gest, valoarea acţiunilor şi
sacrificiilor auuse <le România cauzei comune în perioaua marilor 'incercări ( 1916-1917)
iş <le păstra întregi, pentru ceasul înf:iptuirii ce se apropia, forţele naţiuni şi armata ei 1 <• 5 _
ăcnî de atunci se întrezăreau principiile funuamentale ale cunoscutului diplomat. de la
care el mt avea să se abată niciouată.
Pe linia celor stabilite la 8 noiembrie, a <lema zi, România a auresat un ultimatum
iululaşeram Mackensen 1 66 • cerîn<lu-i să pfirăsească teritoriul tarii. Mobilizate la 28 octombrie/IO
noiembrie 1918, pentru a uoua oară, armatele române trec, din nou, în Transilvania
la 24 noiembrie. Trupele române însft nu au uepf1şit iniţial linia <le pe izvorul
,iuluşeruM pentru a <la posibilitatea libertăţi <le uecizie a Marii A<lunf1ri Naţionale Je la
Alba Iulia. In armistiţiul încheiat <le Antantă cu Germania, la 29 octombrie/ 11 noiembrie
1918, următoarele preveueri se refereau la România: I. anularea tratatului <le la Butiea
;itşerucuB 2. trupele germane trebuiau să pfmiseasc:1 R0111f111ia în 15 zile; 3. ureptul <le
iţizihcer în România înceta imeuiat"' 7 •
lutişrifS primului r[lzboi mondial gfL'-eşte România al:lturi de Antant.i şi el va consemna
realizarea statului naţional unitar.
2. Campania din Ungaria.
Primele misiuni diplomatice ale lui Ion Antonescu
Revenit la Biroul Operaţilor, şi importantă uiscuţiei lt.col. Ion Antonescu se va afla, <lin nou, în centrul
problemelor militare ale t{irii sale. La 13 noiembrie, superiorul s:iu, C.Prezan, generalul
Berthelot au uiscutat chestiuni <le mare pentru viitorul României. Prezan l-a
informat imeuiat pe Regele Feruinanu m;upra purtate cu generalul francez, care
avea misiunea <le a contribui, în colaborare cu armata romf111[1, la eliberarea teritoriului
de trupele Puterilor Centrale"". Viitorul teritoriilor româneşti aflate pînă atunci sub
eiţanimod străină a fost, <le asemenea, aboruat, m:l-;urile convenite urmînu să primească
avizul şefului statului român. În leg[1turf1 cu Transilvania, generalului francezi s-au auus
la cunoştinţă atrocităţile sf1vîrşite <le unguri asupra cetfttenilor paşnici romfmi <lin această
ehcevărts provincie româneasc[1 - <latele se aflau într-un memoriu întocmit <le Bălan
Nicolae, mai tîrziu mitropolit al Ar<lealului - şi nemulţumirea autorit[1tilor <le la Iaşi fată
<le armistiţiul încheiat <le noul guvern al Ungariei, care 1111 ţinea ccrnt de integralitatea
drepturilor recunoscute prin tratatul <lin august 19 I 6"".
Con<litiile pe care Ungaria trebuia să le accepte, prin armistiţiul <le la Belgrad,
preve<leau evacuarea tuturor trupelor maghiare la nordul unei linii care urma albia
iuluşemoS Superior şi Bistriţei pînă la confluenta lor cu Tisa. Linia <lin Transilvania
_____________ l'fat.i şi r;l_~,,J;,1;1 istoric:i 25
urma albia Mureşului. Conventia împărţea, de fapt, Transilvania, linia de demarcatie de
pe Mureş fiind arbitrară şi ilogică. Într-un memoriu remis şefului Quai d'Orsay-ului; din
28 noiembrie 1918, Iuliu Maniu aprecia că aceasta .,\'mparte natiunea română din Transilvania
şi Ungaria în două părti" ceea ce agrava „actiunea de renaştere natională şi în
organizarea ei, atît de necesară în aceste zile de prefaceri istorice" 1 x•. România nu a fost
ătativni la negocierea armistitiului: nici una din clauze nu-i cerea să colaboreze la
aplicarea conventiilor. Stabilirea liniilor de demarcatie devenea, în mod inerent, o sursă
de conflict şi de tensiune, deoarece ea a alimentat speranţele acelor forte politice din
Ungaria - începînd de la guvernul lui Karolyi şi ajungînd la Bela Kun - în mentinerea
unei părti cit mai mari din teritoriile \'ncorporate în trecut de Ungaria. Acest lucru se
producea într-un moment cînd, în baza dreptului la autodeterminare, poporul român îşi
esagitşîcer „capacitatea de a actiona în deplină libertate", prin „dreptul istoric şi natural"171,
fundamente ale existentei naţionale. Arbitrariul armistiţiului de la Belgrad era
recunoscut şi de ambasadorul britanic de la Berna, Sir Horace Rumbold, într-o telegramă
ătaserda conducătorului să
ănivretni şi :iliaţi
săi; armistiţiu, şi
Ţara Românească două
provoacă dificultăţi şi autorit1ţile şi
să demişi şi încredinţată
îşi asumă şi garantează menţinerea autoritătilor
şi să vadă că scapă
ăcaovorp consecinţe
Bucureşti, şi
Mureş şi totală neconcordantă
şi
autoritătile
şi-au armată
întorşi forţa intenţia trimişi
„fr1ră şi
şi arbitrară
şi nesocoteşte şi
şi tăios
Dunăre şi
şi situaţia creaseră
româneşti
atrocităti
populaţiei româneşti paşnice, Mureşului.
să permită să Autoritătile
bolşevice,
şi
că şi
elităteicos foră şi
şi situaţia
Foreign Office-ului. Diplomatul englez spunea: .,a) trebuie
un nou aranjament între guvernul romfm care sînt, din nou, de acum
înainte, aliatii b) vechiul încheiat la Belgrad semnat de un guvern strt1in
de (guvernul ungar), i'mparte poporul român în elemente, ceea
ce confuzii considerabile; c J ungare, în special
jandarmii maghiari, trebuie fie autoritatea guvernului român,
care ordinei. Chiar prezenta maghiare,
ostile elementului autohton (romiin) dezolate le aceste provincii,
zilnic incidente regretabile ale ct1ror m1 se pot prevedea." 172
Guvernul de la Consiliul Dirigent Marele Cartier General al Armatei
173 - considerînd arbitrar aliniamentul în cu principiile
tratatelor afirmate de Antant{1, cu Decizia de Unire din I decembrie 1918 - au adresat
Consiliului militar interaliat de la Versailles forumului pt1cii numeroase cereri de
revizuire a ceea ce s-a stabilit la Belgrad. Dincolo de linia de demarcatie,
maghiare intensificat actiunile teroriste. Soldatii romfmi din fosta austro-ungara,
de pe front, erau opriti cu la Budapesta în de a fi sa
lupte împotriva altor state din centrul Europei, mai ales a Cehoslovaciei. Armistitiul de
la Belgrad, scria Antonescu, s-a semnat noi în contra 111tereselor noastre. S-a tras
acolo, pe o harta, la întîmplare, o linie artificialt1 care nu corespunde dreptunlor
noastre de ordin etic interesele noastre de ordin economic militar. La
13 noiembrie 1918 s-a înfipt, la Belgra<l, adînc cu sînge rece, 1111 cutii în inima
românismului ." 111
Din partea Marelui Cartier General au fost transmise Comandamentului Armatei
Franceze de la reprezentantilor misiunilor militare aliate telegrame semnate de
Prezan Ion Antonescu, prin care se ar.Ha intolerabil:l pe care ungurii o
populatiei din Transilvania. La 29 noiembrie/12 decembrie 1918, cei Joi
informau pe comandantul Armatei franceze de la Dunftre despre numeroasele
comise de unguri asupra situate la vest de linia
Se cerea Comandamentului armatei franceze ca, în cazul în care el nu putea rezolva
problema, trupelor române li se scih1tioneze crizam. militare
române atrflgeau atentia asupra consecintelor grave, inclusiv a r,ispîndirii ideilor
în cazul întîrLierii solutiontirii crizei. Prezan Antonescu au revenit, la 12 ianuarie
1919, anuntînd ca în Transilvania „teroarea se întinde din ce 'in ce mai mult" 11 <•. Ofiterii
români informau zilnic li se aJreseaza numeroase telegrame pr111 care „populatia
culturale, deosebire de neam, credintt1 lege, implort1 ajutorul armatei
române" 171 • Mai mult, Prezan Antonescu subliniau d „pentru a salva lor,
eiţacramed
1
2_6 __________/c_J/_J_;\_1_1/_cl/JL'SCU, mi/it;lr şi_dip/prn;i_(
răspîndesc, agenţi, şi bogăţile,
şi disponibilităţile populaţia „amenintată
şi
să treacă
să
română, populaţiei şi
depăşit
iuluşeruM şi fără rezistentă, demarcaţie Menţinerea
maghiară părţi demarcaţie şi
recunoaşte Adunări
uasăl deschisă
1K hotfirîtă
naţiuni Acţiunea
Bucureşti recunoaşte
iuluiţ administraţia şi
şi
şi
comunişti şi social-democraţi,
priveşte
Ştef.Ul.
şi şi
Roşi operaţi
ăuou
roşi
rom,îneşti
şi conţinea
situaţiei
elanoiţ
ăpuD
armistiţiului şi
şi
,'"'roliţailA influenţat situaţia
că ungară şi să
deniarcaţie şi deşi
frontieră, lăsa ocupaţia
eiţautis
recunoaşterea Adunări Naţionale
t><lată
după
ungurii prin ideile comuniste", ei „ridicînd transportînd
depozitele alimentare", fiind de foamete" 178 •
Marele Cartier General a intervenit de mai multe ori pe lîng{1 generalii Berthelot
Franchet d'Esperay, dar cei doi m1 au aprobat ca trupele române dincolo de
Mun~i Apuseni, regiunea urmînd fie ocupat,i de trupele franceze.
În atari conditii, armata cu sprijinul de dincolo dincoace de
linia de demarcatie, cu avizul Marelui Cartier General al Armatei 179 , a cursul
a mutat, linia de spre vest. sub
autoritate a din Transilvania, de dincolo de linia de refuzul
guvernului Karolyi de a Decizia Marii Nationale de la Alba Iulia,
alternativa rezolvfirii problemei""'. Din aceste motive, trecerea liniei de
reprezenta un act legitim. o componenta a realiz{ll'ii Unirii, deja
prin vointa la Alba Iulia. romf111eascf1 se încadra în efortul diplomatiei
de la de a se cît mai rapid ceea ce poporul român înfaptuise în
cursul anului 1918. Acest lucru era cu atît mai necesar întrucît, la data semn{irii armisti
de la Belgra<l, ordinea în toate judetele din Transilvania erau
practic asigurate de Consiliul National Român Central prin consiliile gfirzile nationale,
reprezentante legal constituite.
La 21 martie 1919 s-a proclamat Republica Ungar{1 a Sfaturilor s-a constituit un
Consiliu Revolution:ir, în c,u-e Bela Kun a devenit comisar al )X)1xm1l11i pentru afacerile
str{1ine. Noul cabinet, rezultat al unei ali,mte între
nu se deosebea de guvernele anterioare în ceea ce (X)litica extem{1, care avea
ca obiectiv esential p{1str,u·ea „integrit{1tii" Ungariei Sfintului Guvernul de la
Budapesta a refuzat sf1 rec11noasc{1 dreptul (X)(Xm1lui rom.în din Tr,msilv,mia la autouetenninare,
a ueclarat cf1 se all:t în stare de r{izboi „cu toate statele vecine de la care
are ceva de revendicat"m. În acest scop, ca urmare a unei vizite a lui Racovski la
Budapesta'"-' a unui schimb de telegrame 'intre Rusia Sovieticfl Republica Sfaturilor,
Statul Major al Armatei ucrainene a preconizat ofensive pe
directii - prima :u·mat{1 sovietic:, trebuia s{1 dea lovitura prin Bucovina, pentru a
contacta trnpele ungare, iar a doua trebuia ca, împreunf1 cu voluntarii internationali,
sf1 înceapf1 ofensiva pentru ruperea 1x>zi\iilor for\elor din zona Basarabiei.
A fost interceptat,i o telegramf1'"' între Kun Lenin, care un mcxlus
vivencli ung:iro-sovietic privind situa\ia Rom,îniei ••~. Complexitatea interna
punea în primejdie Actele <le Unire înff1ptuite de 1x>1xm1l romfm în 1918. Mai
mult, armata rom;îrni se vedea pusf1 în situa\ia s{1 apere un front de peste I .OOO km,
c:u·e se întindea din B,mat pînf1 la Cernf1uti, fapt deosebit de greu de îndeplinit'"".
instaurarea Republicii Ungare a Sfaturilor, noile autorit{1ti, în pofida prevederilor
de la BelgraJ, au înt{U"it armata au atacat Romf111ia. Primul atac asupra
armatelor române, aflate la est de Tisa, a fost î111reprins la 20 iulie 1919. In acest context,
s-a produs contraofensiva trupelor romf111e, c.u·e s-a facut cu consimt{1mîntul la sugestia
eveniment care a international{1 din zona. SesizînJ acest
fapt, Harold Nicolson, expert al Jelegatiei britanice la conferinta de pace, nota la 23
martie 1919 „revolutia este rea poate ne va conduce, pentru a Joua oar:i.
aban<lonfun România"'"". Lini.ide între România Ungaria, m1 însemna
o sub maghiar;1 o mare p,u·te a Transilvaniei. S-a creat astfel o
<lin care au Jecurs o serie de Jificultf1ti de ordin politic, milit,ir, Jiplomatic,
economic, care au îngreunat activitatea Jelega\iei Romiiniei la forumul pricii <le la Paris,
care solicita de jure a I lot{ll'îrii Marii de la Alba Iulia.
Revenit cu generalul C.Prezan la Marele Cartier General'"", lt.col. Ion Antonescu
a avut merite incontestabile în reorganiz,irea armatei române, pacea <le la
_ !'fot;, ~I r;hpi.1l.11_S_loric•J 27
.itşerucuB-aetfuB şcoala măsuri
şi
<lemă îşi
vă cheamă
asemănf1tor,
şi Armată,
cheamă. aşteaptf1. său
porunceşte să să doarmă
conferinţa
iş
şi ştie, conştientă că îşi
internaţionale şi făcuse
şi
război,
şi
să
1 1
şi Conferinţei
• .~
aiţageleD să
iţ1ftperl<en şi
ungară
diplomaţia Bucureştilor,
deosebită importanţf1
ăcitam să sancţioneze şi
să
şi, geo-politică şi
zonă,
<lesăvîrşite
enîmăr in<lilerentă
Ştefan. fată
şeful că,
nu-şi să recunoască revendicările
şi să
unaitărB
să
să-şi
Miniştrilor
şi
Format la patriotismului an.lent, Ion Antonescu, prin
operative, a rezolvat gravele probleme - lipsuri în efective, echipament, armament,
munitii etc. - cu care se confrunta arm aia {firii. Din cele trei <livizii <lin Mol<lova - 8, 7
i - au fost trimise în Transilvania, iar prima s-a <leplasat în Bucovina care
proclama.,;e Unirea cu Vechiul Regat al României. Militar <le exceptie, care e<lucase
generatii <le tineri ofiteri în scopul împlinirii visului <le aur al românismului, Antonescu
îi stimula zilnic astfel: ,.Sus capul, elev. Privirea înainte, peste Carpati. Acolo
împlinirea i<lealului milenar al neamuh11 românesc." 1 ..c• Într-un mo<l se a<lresa.
la 4 septembrie 1918, printr-un or<lin <le zi, ofiterilor sol<latilor Corpului 4
generalul N .Petala: ,.Transilvania ne Eroul <le la Tur<la ne Sufletul
ne nu-i mai l;i,;{11n trnpul în pfunînt robit."" 1
Anul 1919 a însemnat pentru Romfmia participarea la pricii de la Paris,
reuniune <liplomatidl care avea s/1 sanctioneze Deciziile <le Unire <lin martie, noiembrie
<lecembrie 1918. Pentru Antonescu a fost anul supremei sale afirm:iri ca ofiter <le stat
nrnJor, Jar ca <liplomat. Dup,i cum se România venea la Paris
în<leplinise obligatiile asumate în anii rr1zboiului cf1 enorme
sacrificii materiale umane. Romfmia a pier<lut în anii 1916-1918 circa l0% <lin întreaga
sa populatie, care num:1ra atunci 7,5 milioane <le locuitori " 1 . Pentru a participa la
Româma contractase i'mprumuturi de peste 2,5 miliar<le lei aur, totalul <latoriei publice,
atît interne cît externe. rez11itat:1 <lin aceasta, ri<licîndu-se la 72.643.191.077 <le lei
aur 1 ' 1 -'. De a.,;emenea, aportul militar românesc la victoria <lin noiembrie 1918 a fost
considerabil" 1 • Cu toate acestea, nota un cunoscut istoric american, România a trebuit
combatf1 atît pe cîmpul <le luptf1, cît în sf1lile
României a fost primitf1 nefavorabil la Paris, unde a trebuit suporte
jigniri. Pe drept cuvînt, un contemporan aprecia c:1 pentru noi a fost un
adev{irat „calvar al p:1cii".
Chestiunea a devenit, în acea perioadf1, una din problemele cel mai <les aflate
pe agen<la <le lucru a forumului p,icii <le la Paris. Pentru semnarea
tratatului <le pace cu Ungaria avea o deoarece reuniunea <liplo
<lin capitala Frantei urma Decizia <le Unire a Transilvaniei cu
Vechiul Regat al României. Îns,i noile autoritf1ti <le la Bu<lapesta m1 aveau <le gîn<l
accepte hotf1rîrile forumului pricii în conjunctura <le atunci prin politica
pe care o promovau, reprezentau 1111 real pericol pentru noile state nationale <lin
apf1rute sau <lin punct de vedere teritorial la finele primului rftzboi mon<lial.
Pe <le altr, parte, i<leologia corm1nistf1 a guvernului Bela Kun putea avea consecinte
nefaste ,L,;upra opiniei unora din cet:1tenii noilor tftn.
Hmi a aban<lona de la principiile <le bazf1 ale politicii sale externe, România nu putea
la noile sd1imbf1ri pro<luse în Ungaria, mai ales cfl autoritf1tile acesteia
se postau pe pozitia ap:irfll'ii hot;u·elor Ung,u-iei Stintului lntentiile României
<le Bu<lapesta au fost clar exprimate, în <louft rîn<luri, de premierul Ion I.C. Brf1tianu. Mai
întîi, la 22 mai 1919 guvernului îl informa pe Mihai Pherekyde ,,<lat fiin<l
circumstantele actuale <lin punct de vedere politic, el nu consi<ler:1 oportun avansarea
armatei române spre Bu<lapesta. Nrn nu avem nici un interes <le a consoli<la nici un
guvern maghi,tr, înainte ca el sfi fi luat angajamentul
(s.ns.) noastre colaboreze ia dezvoltarea relatiilor amicale cu noi ." 1 ''~"' La 9 iunie,
îi comunica, <lin nou, pntnului ministru ad-interim cft „este în interesul nostru
politic ca operatiuniÎe militare contra Ungariei aib:1 un caracter defensiv", România
trebuin<l pflstreze „propria securitate" 1 "" pe liniile actuale.
Consiliul <le Externe s-a întrunit la Quai <l'Orsay, la 11 iunie 1919, pentru
a lua în <liscutie granitele <le noru-vest vest ale României. Primul ministru 1.1.C.
1
7
28 /ou /\11/1>11,·scu. 111i/i1,1r şi dipl_o1_11_a_l _________ _
unaitărB a protestat vehement la ceea ce el numea o anulare integrală a Aliantei <lin
1916: el a solicitat să vadă minutele şedintelor şi a socotit necesar ca guvernul de la
itşerucuB să hotărască asupra aprobftrii sau respingerii, întrucît Alia~i repudiaseră clar
1
tratatul <le care România era încă legată
"
• Brătianu a respins ca nefondate „acuzatiile"
cei s-au adus <lin partea lui Wilson şi Lloyd George, <lupă care România ar fi contribuit
„prin actiunea sa, la instituirea bolşevismului în Ungaria" şi a subliniat că tara sa nu-şi
putea lua răspunderea unei retrageri a trupelor <le pe Tisa „pînă nu se cunosc granitele" 198
(s.ns.) pentru a se evita, pe viitor, complicatii cu Budapesta. Consiliul miniştrilor <le
externe, luîn<l act <le observatiile lui Brătianu, a meul cunoscută linia <le frontieră între
România şi Ungaria, fată <le care omul politic <le la Bucureşti a constatat că sînt „<liferente
foarte mari, mai ales la extremirnti", motiv pentru care el „nu-şi putea asuma singur
o hotărîre definitivă". Toto<lat:"1, Brr11ianu constata că „stabilirea frontierei s-a făcut firă
participarea noastră"
1
w. În cadrul aceleiaşi reuniuni, şeful Foreign Office-ului, Balfour,
aprecia că „frontierele stabilite sînt bune în timp de pace, ele nu sînt tot aşa <le bune <lin
punct <le vedere strategic". Diplomatului englez m1 i se p:1rea posibil a cere românilor să
se retragr1 „înainte ca ungurii sii evacueze teritoriul cehoslovac".!((>, opinie fată <le care
lufeş executivului american, Wilson, avea rezerve. Preşedintele american era <le părere
:ăc ,,noi am putea să spunem românilor: dacă nu vă conformati <leciziilor noastre, noi
vom înceta să vă sprijinim reven<licftrile şi veti rf1111îne în af,ira tratatului <le pace".!(> 1 •
Replica lui Balfour nu s-a lr1sat aşteptatf1: ,,veti proce<la aşa, 1.hir <le fapt vet1 pune <lin nou
populatii romfmeşti sub <lominatia ungară", el exprimîn<lu-şi temerea că, tl1ată amînate
(stabilirea granitelor/n ..i.), pot interveni m,iri inconveniente". ,,Eu nu creJ, a concluziona!
Balfour, să revizuim ceea ce e <lecis. Preşe<lintele va hotftrî"-~• 2 • Con<lucătorul <liplomatiei
engleze, aprecia <liplomatul britanic Ke1T, într-o conversatie cu N.Mişu, fusese impresionat
<le argumentele lui 1.1.C. Brătianu în problema granitei româno-ungare. În ca<lrul
işaieleca reuniuni, secretarul <le stat american, Lansing, l-a informat pe Brătianu că „cei
patru mari" aprobaseră încă <le la 12 mai frontiera româno-ungară şi, prin urmare,
decizia lor nu putea fi revizuitr1. .,Br:1tianu, observa istoricul american Spector, a înteles
imeJiat <lin expunerea inabilă a şefului <liplomatiei americane că Aliatii nu erau infailibili"203.
Din aceste motive, omul politic român a cerut celor „patru mari" să-i asculte
<loleantele referitoare la rectificarea acestei frontiere.
Niciunul <lin cei „patru mari" nu şi-a amintit cfi, exact cu o lunr, în urmă, la 12 mai,
frontiera româno-ungară fusese ,1probată <le ei şi au exprimat regretul că au uitat să o
notifice la acea <lată:!('. Şeful Quai J'Orsay-ului a „explicat" acest <lefect <lrept o conseătnic
a unei <lecizii <lin ianuarie 1919, c,ire anunta reglementfirile teritoriale numai în
eletnil<eş plenare, deoarece proiectul de tratat cu Ungaria 1111 era încă gata, iar perspectiva
irătivni unei <lelegatii <le la Budapesta prirea încă foarte în<lepftrtatf1M.
A <loua zi, subterfugiul lui Brf1tianu i-a facut pe Wilson şi Lloy<l George „să insiste"
asupra aprobări şi <lei imitări prompte a frontierei romiino-ungare, ceea ce premierul <le
la Bucureşti trebuia să accepte sau sr1 fie pm,ibil <le expulz,irea <lin forumul păci. Lloy<l
George a cerut o materializare a or<linelor Consiliului. Premierul britanic a sugerat chiar
l-ăs invite pe Kun să trimită o <lelegatie la Paris pentru a-şi explica punctul său <le
ve<lere:!( 16 • Este a<levi'irat cr1, între timp; acesta <lin urmă, prin intermediul lui Philip
Marschall Brown <lin misiunea Coolidge, se adresează lui Wilson, arătîn<l că Ungaria nu
are nici o revendicare teritorial.i fata <le vecinii săi2('
• Concomitent, Kun a expe<liat la 3o
aprilie 1919 guvernelor român, cehoslovac şi sîrbo-croato-sloven o telegramă în care
spunea: ,,Guvernul trecut n-a a<lmis propunerile Dv. mentinîn<lu-se pe baza aşa-zisului
drept istoric care îşi trage dreptul oprim:1rii viitoare <lin oprimarea <lin trecut. În prima zi
a venirii noastre la putere, noi am renuntat la acest principiu. Am <leclarat, în repetate
rîn<luri, în m1ll1ul cel mai solemn, cf1 m1 ne mentinem pe principiul integritf1tii teritoriale,
.m"ăsihc
_____________ l'fata şi r;hp/;it.i i.~lorici 29
iar acum vă aducem la cunoştinţ[1 acest lucru şi, în mod Jirect, anume că recunoaştem
ărăf nici o rezervă toate pretenţiunile Dv. teritoriale nationale." 108 Tot la 12 iunie,
Georges Clemenceau a cerut prec;wţie şi Îll(elegere, Jeoarece anticipa că Brătianu va
protesta la o frontieră lipsită Je apărare şi va refuza să se retragă J11p[1 ea; Clemenceau a
recunoscut că Brătianu prezentase un argument logic . .,În loc să tratăm Ungaria mai
putin aspru Jecît România, argumenta el, ar fi pruJent Je trimis o misiune la Budapesta
pentru a hotărî la fata locului Jacă argumentele lui Brătianu erau valiJe şi a Jiscuta
posibilitatea unui nou armistitiu cu Bela Kun.".tu 9 Wilson şi LloyJ George au fost cîştigati
de opinia lui, Jar au insistat să se trimit,i o 1101[1 energică lui Brătianu, orJonînJu-i-se să
stopeze „actele agresive" şi să-şi retragă trupele în spatele „frontierei permanente, aprobate
Je Conferinţa Je Pace"m, Jac,i spera să semneze tratatul cu Ungaria. Secretarului
de stat al Foreign Office-lui i s-a „sugerat" să schiţeze o notă „într-un ton <lestul Je
aspru, vis-a-vis Je Ungaria, Jar cu un ton mai prietenesc cînJ era vorba <le romf111i".t 11 .
Consiliul, care a Jiscutat nota, a cerut lui Brătianu să se retrag{1 Jup{t ce Kun va evacua
Slovacia, operatiune ce treb1iia efectuat{1 pînft la 18 iunie"".
Guvernul român, răspunzînJ la nota ultimativă <lin 15 iunie 1919, sublinia că nu are
intentia de a prelungi „ocuparea unor regiuni nerevenJicate Je ea Jecît pe Jurata strict
ăsupmi prin securitatea sa şi cît ameninţarea Je agresiune trebuie să fie înfătişată"m.
Acest punct Je veJere era susţinut cu hotftrîre şi Je mareşalul Foch, care opina că, .,Jacă
nu se aprobă cererile juste ale României, siguranţa ei este compromisă".t". A <lema zi,
Balfour l-a trimis pe Kerr la N.Mişu cu o notă ce con~nea Jecizia în problema retragerii
trupelor române <lin Ungaria care, Jupft p{irerea emis,u-ului britanic, .,rămîne încă Jes
ăzaemrU o perioad:i în care raporturile Rolllfu1iei cu Consiliul Suprelll devin tot mai
încorJate, acesta <lin urlll,i trimitînJ lllai nllllte telegrallle ultimative.t" guvernului de la
.itşerucuB Multe din acestea, akf1tuite într-un ton Je crescenJo ostilitate şi Je violentă,
aveau la bază informaţile Jenaturate ale agenţilor lui Hoover Je la Viena. Să amintilll că
presa franceză şi cea britanica, cu exceptia ziarelor de stînga, .,ironizau" atituJinea
ieţnirefnoC fată Je România şi o susţineau";·
Nici Aliaţi nu aveau o linie com1111[1 faţ,i Je România. Astfel, la 14 august 19 I 9,
Balfour, Jupă ce aprecia că raportul guvernului Je la Bucureşti era „satisfăcător", sublinia
că Rolllânia „avusese numeroase argumente care necesitau o Jiscuţie şi poate un
."snupsăr Cu acelaşi prilej, reprezentantul Italiei, T.Tittoni, constata cf1 „atacul armatei
ungare era o violare categoric:I a armistiti11lui" 21 ".
,aţnirefnoC impulsionat[1 mai ales <le Jelegatii americani.t 1 '', a trecut la represalii
asupra României şi a Jecis, începînJ cu 25 august 1919, oprirea expeJierii oridrrui
material Je război către această ţară. MfL.;ura era apreciată Je N.Mişu ca avînJ „conseeţnic
grave" 2 2(' pentru securitatea României.
În timpul elaborfirii tratatului cu Ungaria, Anglia şi Statele Unite ale Americii au
avut în general o politică com11n{1 221 • La 4 septembrie, Balfour a aJresat României „un
nou ultimatulll" şi a cerut Bucureştilor să accepte Jeciziile forumului păci. Consiliul a
aprobat propunerea secretarului Je stat Je la Foreign Office, trimitînJ şi un emisar ia
itşerucuB Bucureştilor
conferinţei, că acţiunea
provocată
Brătianu legătură
şi
Bucureşti,
în persoana lui George Clerk 2 .t 2 , cu misiunea de a modifica atituJinea
fat:1 de forumul p:kii.
Din raportul lui Clerk 2 2.', ajuns pe masa rezulta României a
fost Je ostilitatea crescînJ,i a Ung:u·iei, care nu respectase termenii armisti~ului
Je la BelgraJ. Clerk a purtat o Jiscutie cu fostul prim ministru în cu
misiunea sa, prilej cu care al Joilea a subliniat c:t „orJinea un guvern responsabil în
Ungaria erau mai importante pentru Romfmia Jecît pentru toti ceilalti" 2 .t 1 • Misiunea
Clerk la începurn pe 11 septembrie, s-a dovedit, cel putin <lin punctul Je
_3_0 _________ Jon /\_1_J10/Jl'.~t'l/,_mi/i1ar şi ,li11/om.it__ - ----- - -----------
vedere al Aliatilor, necondu<lentă. La 15 septembrie, LloyJ George şi subsecretarul <le
stat american Polk întelegeau, <lin rapo.u·tele miniştrilor lor acre<litati la Bucureşti, că
reprezenta.t1~i Frantei şi Italiei încurajau pe romfmi în 1x1litica lor fată <le Ungaria, ceea
ce contravenea ve<lerilor Lon<lrei şi Washington-uh1i' 2 j. Clerk mat constata că Ulllca
ătnirod a Bucureştilor era să lucreze „în Jeplină ·inteiegere cu Consiliul Suprem în
problema Ungariei" 226 • De la Paris, lui Clerk i s-a transmis să treacf1 şi pe la Bu<lapestam.
,,Opinia publică- scria într-un raixm lt. <le Gressot, sosit la Bucureşti la 11 octombrie,
ăpud ce a acuzat Franta <le măsuri coercitive luate fat:1 <le România, a evoluat. Se spune
acum, în mod curent, că Franta a ce<lat Americii şi că aceasta <lin urmă pe<lepseşte
România pentru faptul <le a se fi arf1tat ostilă tentativei de acaparare de grîu şi <le petrol.
Misiunea lui Sir Clerk la Bu<lapesta a iritat putin opmia (publicf1) şi este bine pentru
Franta ca şeful acestei misiuni să nu fie francez." 22 •
Anii 1919-1920 au fost hot{U"îtori pentru Romiinia, care şi-a vf1zut consfintit:"1 prin
sistemul tratatelor <le pace, nu t:-iră eforturi. Unirea cea Mare. Pentru Romfmia, statuarea
unei noi or<lini JXllitico-teritoriale, bazat{1 pe dreptul popoarelor la auto<leterminare,
presupunea lupta împotriva oricf1ror tendinte, îndeosebi comunisto-bolşevice, care vizau
crearea „statului mondial farf1 granite al proletariatului". În acest context trebuie p(a.<;ată
atitudinea anticomunistă din acea perioa<lă a condudtorilor civili şi militari ai Romfmiei,
precum şi a marii majoritf1ti a cetf1tenilor acestei t:"iri. Sustinerea practică <le către regimul
civeşlob a unor guverne aşa-zis revolutionare, cum a fost cazul cu cel ungar condus de
Bela Kun, făcea parte din acest proiect vast şi, într-un fel, Jiabolic. Şi Jad1 planurile
roliciveşlob ruşi şi şi con<lucătorilor
şi
şi
priveşte şi
.unaitărB
irăruatsni şi
legătura
au avut unele succese partiale, faptul s-a Jatorat miopiei
„democratiilor occi<lentale" ai S.U .A. c:u-e, prin politica lor, au favorizat r:"ispîn
direa ideologiei sistemului comunist.
Cît pe Antonescu, rolul s:h1 politico-Jiplomatic militar din 1919 a fost
Jeosebit <le important, el fiind într-un fel omologul militar al marelui om <le stat 1.1.C.
Colaborarea lor benefic:"1 pentru tar{1, din 1919-1920, s-a manifestat în<leosebi
în timpul campaniei <lin Ungaria <lin vara anului 1919. Într-un moment în care pericolul
comunismului în Europa est-central:"1 <le sud presa, Br:"1tianu a tinut permanent
cu Antonescu pentru a ap:·ira, conli.mn intereselor nationale, drepturile
imprescriptibile ale JXlporului român.
elitătlucifiD create României la li.irumul p:"1cii, care nu voia să Unf1 ccrnt <le conţinutul
tratatului încheiat cu Antanta în august 1916, amînarea fix:"irii granitei româno-ungare de
ertăc Consiliul Suprem, atitu<linea <lin ce în ce mai periculoas:1 a guvernului Kun, strîns
legat şi regizat <le bolşevici lui Lenin, au reprezentat factori care explică atitu<linea
României din vara a.tllllui 1919. Br:'1tianu, cu d:u-viziunea sa, o califica astfel: .,Modestia
este bună, dar un JXlpor trebuie să aibă cunoştint:1 limpede Jespre ceea ce reprezint:'1,
pentru ca să aibă cunoştintă limpe<le Jespre ceea ce trebuie să în<lepline,L'-C,"i. În trecut a
fost românimea în lupte seculare nu numai pentru existenta ei, dar şi pentru existenta ş1
aerarăpa civilizauunii lumii. În luptele creştin:"M1ti contra turcilor, sol<latii lui Ştefan
ădoV au luptat nu numai pentru ap{irarea Moldovei, dar şi pentru mîntuirea creştin:"1tăti
iş valurile barbariei, cînd <le acea stîncf1 s-a frînt, s-a sd1pat nu numai romfmimea, Jar şi
civilizatia europeană <le puhoiul pf1gînilor. - Domnilor! Istoria se repetf1. Desigur, schimiş-uJnîb
fata cu caracterul vremurilor. În ziua Je astf1zi, soklatul român pe Tisa şi Je
Jincolo <le Tisa n-a asigurat numai graniţele României, dar a sprijinit ca în vremurile de
demult civilizatiunea european:i, apfirînJ-o <le valurile distrug{1toare ale bolşevicilor. La
Nistru şi la Tisa s-au oprit curentele de Jistrugere care amenintau centrul Europei. Stînca
Je care s-au frînt au fost energia şi bf1rbf1tia popornlui romfm. latf1 de ce este de datoria
oamenilor care pretinJ şi au Jatoria de a conduce destinele acestui po1x1r sfi înteleagf1 de
sus, cu toată înălţimea vederilor, misiunea pe care o are acest popor în locul unde
l'lal.i şi r.l5plat.i ÎIIO_ri_c._; ------ 31
şi trecută şi dovedeşte
său,
arătat
Moşoiu şi
Adunări nerecunoaşteri
Dunmezeu l-a pus unde, din istoria din faptele prezentului, se care
este rolul misiunea sa în istoria civilizatiunii ..." 2 ~
Am mai înainte rolul jucat de Antonescu în reorganizarea armatei române:
diviziile, puse sub comanda generalului încadrate într-un comandament unic
al trupelor din Transilvania, aveau misiunea de a conlucra cu Consiliul Dirigent, instituit
în urma Deciziei Marii Nationale de la Alba Iulia. Pe fondul de
ertăc autoritătile şi eşecului păci,
şi Brătianu, legătură directă
măsuri corespunzătoare
începută
mişcarea comunistă
şi către
Totodată, operaţiune ofensivă oraşele
surpriză,
ăpud două
şi această
şi Deşi să oprească
să grăbească
să vină
itătinu
şti Tău
tări această scurtă
fructuoa,;ă
şi Bucureştilor
şi dădea
şef
glorioasă
româneşti deşi cunoaşte că
şi
sarcină dacă şi
Brătianu şi şi
să
reprezentanţi aliaţi
Bucureştilor adevărat că
ofiţeri aliaţi, văzut
militară şi politică acţiuni Şefi
şi
ostilit:"1ţilor
şi
ungare a zonei neutre al unor misiuni ale forumului
între care aceea a lui Jan Smuts 2 -~ 1 , 1.1.C. în cu delegatul
Marelui Cartier General, lt.col. Ion Antonescu, a luat pentru
siguranta proprie. Ofensiva Armatei de Transilvania, la 16 aprilie 1919, venea
la timp pentru a înfrînge avîntul pe care îl luase din Ungaria 2·11 •
Aceasta se plia pe atacarea Slovaciei de cf1tre Ungaria ocuparea Banatului de
sîrbi. Ungaria preg:"1tea o mare pentru a ocupa de
pe linia de demarcatie: Oradea Mare, Salonta, Arad. Pentru a se evita orice
cele atacuri ungare din vara anului 1919, Marele Cartier General Român a
decis începutul contraofensivei trecerea Tisei - participau la operatiune 118
batalioane, 99 baterii 60 de escadroane 2·' 2 • Consiliul Suprem a încercat
armatele române pe Tisa, Br:"1tian11 i-a cerut lui Antonescu trecerea, punînd
în felul acesta forumul p:icii în fata unui fapt împlinit. Atunci Antonescu a sugerat ca
Regele Ferdinand I pe front în Transilvania, pentru a a<;ista la pornirea primelor
ale armatei române în Ungaria. Este momentul în care suveranul român a spus:
„Antonescu, nimeni altul nu poate mai bine decît Regele marile servicii pe care
le-ai adus în acest rf1zboi."1.1.1 Din derulare a evenimentelor, retinem
colaborarea a primului ministru cu Antonescu, în realizarea unuia din obiectivele
politico-diplomatice militare ale din cursul anului 1919. Prezenta
suveranului a premierului, la începerea campaniei din vara anului 1919, o
semnificatie aparte actului militar cu importante consecinte politico-diplomatice. De
altfel, cîteva luni mai tîrziu, la 31 decembrie 1919, prin Înaltul Decret nr. 5.454, lui
Antonescu i se conferea Ordinul militar „Mihai Viteazul" clasa a III-a, pentru concursul
eficace dat pe cîmpul de lupt:1 Înaltului Comamiament, în calitate de al Biroului
Operatiunilor al Marelui Cartier General în timpul ofensivei din 1919, care s-a terminat
prin intrarea a armatelor române în Budapesta 2 ''. Acordarea uneia din cele mai
înalte decoratii militare unui stat majorist, se aceasta se
acorda numai militarilor atlati în prima linie, spune mult despre rolul jucat ue Ion
Antonescu în glorioasa campanie din vara anului 1919.
În timpul campaniei din Ungaria, care a costat statul român 23.727.133.229 de lei
2.115.387,70 de coroane 2·' 1 - grea avem în vedere celelalte eforturi
financiare din anii Marelui R:"1zboi, Ion Antonescu s-a aflat într-un permanent contact cu
1.1.C. autorit:"1tile militare civile ale tftrii de la Buuapesta, înueosebi cu
înaltul comisar C.Diamanui. Activitatea sa a c:iutat, pe de o parte, estompeze pozitia
absolut neprieteneasc:i a unora din militari de la Budapesta sau
Viena, iar pe de alta, a avut în vedere rezolvarea grelelor probleme cu care s-a confruntat
diplomatia în urma acestui scurt periplu budapestan. Este au
existat superiori cum a n1st li.col. englez Bridges, care au corect
realitatea a României 2·16 • misiunilor militare aliate de la
Budapesta - englezul G.Gortot', ;, :ilianul G .Rmnanelli 2·" americanul Tua.<;er - s-au
opus, în august 1919 2·'", :u·mistitiului propus Ungariei de România. Rmnanelli a propus,
în numele guvernului de la Budapesta, o „suspenuare" a cu oprirea armatei
române stabilirea Tisei ca linie de demarcatie, Jar Clemenceau, vorbind uin partea
forumului parizian, s-a opus unei atari solutii 2·N.
32 Ion /\nloncscu, militar şi clip/o11wl ________ _
Ion Antonescu a avut, la 10 august, o convorbire telefonică cu C.Diamarn.Ji în
ărutăgel cu situatia creată prin apropierea trupelor române <le Budapesta. Cu o zi mai
înainte, el îl văzuse pe Brătianu care <lă<luse instructiuni ferme ministrului Mişu şi lui
C.Diaman<li, în legătură cu aceastf1 problemă. Premierul român se arăta interesat <le
materialul <le război şi locomotive, <lin care o cantitate considerabilă fusese luată <lin
România <le trupele Centralilor şi <lepozitatfl pe teritoriul Ungariei. Dată fiin<l aversiunea
ătaf Bucureşti românească „să
ăbia fără încunoştintarea şi identică,
ş1 strategică
ăcaD
şi
tări, notă că
definitivă agricultură,
unilaterală, şi aşa
să să
şi
şi
Brătianu că:
şi neînţelegere, să-şi
<le a Consiliului Suprem, Diaman<li propunea ca actiunea
loc aliatilor". Antonescu avea el o opinie fiin<l
preocupat <le consecintele militare amplasarea a armatelor române 2·10 •
Aliatii erau <le acord cu dezarmarea trupelor ungare, mentinerea ordinii cu
minimum <le sol<lati str:Iini abtinerea de la orice imixtiime în treburile interne ale
acestei el avea o allfl pfu-ere în chestiunea rechizitiilor. O a Aliatilor sublinia
„nici o preluare <le material <le r.Izboi, <le cale ferat.I, vite etc." nu
putea fi ci numai în consens cu Puterile Aliate Asociate 211 • Dar, cum
avea se întîmple ulterior, cota atribuim Romfmiei <lin reparatiile orientale avea fie
în <lezacor<l cu pierderile suferite jaful întreprins <le trupele Puterilor Centrale.
Fat.I <le atitudinea vexatorie ultimativf1 a Consiliului Suprem, la 9 septembrie,
premierul anunta ,,în fata atitudinii Consiliului celor patru mari puteri, în
chestiunea Ungariei pentru a evita motive Je România a decis
ăgarter trupele <le ocupatie" 2·12 •
Înainte <le a demisiona, 1.1.C. Brf1tianu l-a vf12ut pe generalul american Bandholtz.
lureţifO superior american i-a <lecl;u·at că ar fi „periculos" ca România să-şi retragă
trupele înainte <le a fi „organizat ordinea în Ungaria"W. Brătianu i-a m{1rturisit interlocutorului
sf111 credinţa României într-o cooperare corect:, cu Budapesta, <lepen<lentă <le
„asigurarea pe care ne-ar da-o noul guvern maghiar de a renunta la orice revendicare
teritorialf1 în <letrimentul nostru". H. Ban<lholtz a recunoscut, atunci, ,,temeinicia" revenrolirăcid
acelaşi abordată
iş nuanţat.
şi ferată, mînă
priveşte
să rezolvată
ierăciro rechizitionări, său să
legătură că
elitătlucifil<
„celorlalţi"
rechiziţilor şi
război,
eliăc şi
„captură război",
şi făcea garanţile Aliaţilor. rechiziţi,
să rămînă
război
românească război
revanşă.
României, ceea ce 14 ani mai tîrziu a negat 2 ". Cu prilej, a fost
problema revenuicfirilor, pe care Romfmia o ve<lea rezolvatf1 Astfel, materialele
militare <le cale luate cu arma în <le la inamic, m1 puteau fi reven<licate
<le nimeni. În ce materialul recuperat, ca o compensare a ceea ce lua.<;e inamicul,
problema urma fie amiabil cu Aliatii. Guvernul roman or<lonase oprirea
alte <lar solicita ca un reprezentant al fie prezent la <liscutiile
<le la Pesta în cu aceste chestiuni. Ban<lholtz a recunoscut, în finalul <liscutiei,
create României la forumul p,icii reveneau în proportie <le 50% S .U .A.,
restul <latorîn<lu-se Aliati 2 ' 5 •
Problema <lin Ungaria a fost abor<latf1 la Paris, un<le Victor Antonescu
a conferit cu generalul Franchet <l'Esperay. Al doilea aprecia c;I materialul <le
ferate toate celelalte, pe care armata românf1 le-a luat în timpul luptelor, reprezentau
<le motiv pentru care el trebuia consi<lerat <lrept proprietatea României
nu parte <lin Celelalte ff1cute <le trupele
Centralilor în anul 1916-1918, opina Franchet <l'Esperay, .,trebuie proprietatea
statului român, cu cont.litia <le a fi evaluate, iar valorile lor re<luse din datoriile <le
atribuite României" 2 "'.
Campania <lin Ungaria, <lin anul 1919, nu a reprezentat 1111 <le
cucerire, nici <le Caracterul actiunii a fost net defensiv, România trecîn<l la
ăvisnefoartnoc numai <lupă cele <louf1 atacuri ungare şi cîn<l era evit.lentă şi demonstrată
o „cooperare" pe plan militar sovieto-maghiarf1. Lt.col. Antonescu, fiin<l şef al Biroului
Operatiunilor, a adus „servicii nepretuite"rn în timpul operatiilor <le pe Tisa. Am amintit,
mai înainte, mo<lul cum Fer<linan<l I Întregitorul a apreciat rolul jucat <le Antonescu
atunci. Pe lîngă calităţi milit.u·e <le excepţie. Ion Antonescu a demonstrat tact şi abilitate
2
Pfata şi nlspfata istorici 33
,ăcitamolpid el fiind folosit în misiuni diplomatice la Belgrad şi Paris 248 • În capitala
Regatului Sîrbo-croato-sloven, Antonescu a mers, în aprilie 1919, şi a contribuit la
,aeriutăcla în detaliu şi definitivă, a planului de actiune comun - aşa cum fusese el
stabilit în martie şi aprilie în Consiliile de Război la care participaseră reprezentanţi ai
românilor, francezilor şi sîrbilor 249 • Apoi, în toamnă, Ionel Brătianu l-a însărcinat să
ănupxe Consiliului Suprem chestiunea operaţilor anterioare şi posterioare ocupări Budapestei.
România aprecia că acţiunea sa se datora „cererilor şi insistenţei Aliaţilor",
ordinul prin care Consiliul Suprem cerea armatei române să nu intre în Budapesta
ajunsese la Bucureşti după intrarea cavaleriei române în capitala Ungariei. într-un raport,
întocmit doi ani mai tirziu, Antonescu sublinia că acţiunea României în Ungaria „a fost
necontenit executată cu ştinţa, autorizaţia, îndemnul şi chiar sprijinul Aliaţilor"
.OI' Ofiţerul
român a înaintat forurilor conducătoare mai multe rapoarte asupra misiunii din
capitala Franţei. La 9 octombrie 1919, el prezenta generalului Panaitescu, într-o convorbire
telefonică, detaliile misiunii sale „diplomatice şi militare". Constatind că forumul
suprem era greşit informat asupra atitudinii României, Antonescu propunea o serie de
irusăm care să dovedească faptul că poziţia României era „cu totul contrarie aceleia care
152
se cunoaşte"
de Conferinţă. El solicita Llll album şi mici sinteze rezumative care să
ăcsaedevod- menţionăm că astfel de date sînt numeroase în arhivele româneşti - mulţumirea
prin care autorităţile ungare şi persoanele particulare îşi arătau recunoştinţa faţă de
trupele române care îi scăpaseră de pericolul bolşevic, măsurile operative luate de Înaltul
Comandament Român pentru îmbunătăţirea situaţiei alimentare a Budapestei, fotografierea
obiectelor luate din ţară de trupele austro-ungare la finele primului război mondial.
Antonescu informa despre demersurile pe lîngă autorităţile militare ale conferinţei,
pentru a contracara oprirea nu1iţilor şi a aprovizion:1rilor din Franţa şi constata că
americanii m1 fuseseră determinaţi să revină asupra m:1surilor pmhibitivem. În urma
ieiţucsid oficialităţilor Bucureşti să pună dispoziţia
şi aceştia. Ofiţerul
ăc
aliaţi că
şi
„instrucţiunile" cunoştea,
că şi aliaţi
poliţiei şi muniţi
că şi
352
„tendenţios"
că, Conferinţa „adevărului",
răuvoitori. Conferinţei „neobişnuit
Brătianu să
poziţiei
lanoiţan
cunoscător şi
cu Polk, Antonescu a sugerat de la la
americanilor 10.(l(l(l arme 40 mitraliere solicitate de român constata
forumul suprem nu era informat exact asupra situa~ei t[irii sale cu misiunea generalilor
de la Budapesta, subsecretarul de stat constatînd observatorul american avea
numai „misiunea" de a informa asupra a ceea ce se petrece în Ungaria de a comunica
Comandamentului Român Consiliului Suprem. Nu se de e
xemplu, între România misiunea generalilor de la Budapesta se ajunsese la un
acord asupra efectivelor militare organizate, a a depozitului de al
armatei Mackensen. Panaitescu opina evreii anturajul generalului Bandholtz exagerau
faptele ce se petreceau la Budapesta pentru a discredita România.
Antonescu credea numai informînd „exact" asupra România
putea „anihila" pe Notele de Pace, alc:1tuite pe un ton
de violent" 25 4, au determinat cabinetul demisioneze, guvernele ulterioare
continuînd într-un fel politica anterioar:1, de consolidare a României de stat
unitar.
Bun al oamenilor împrejurMilor, Antonescu a adus guvernului de la
itşerucuB „servicii nepreţuite prin preciziile rapoartelor pe care le-a înaintat" 255 • Ofiţerul
superior român a mai efectuat o misiune diplomatică pe ling:1 Comandamentul Armatelor
Aliate din Orient dovedind, din nou, .,spirit clarvăzător, tact şi abilitate" 256 •
La terminarea primului război mondial, lt.col. Ion Antonescu se bucura de o mare
eiţatuper în rindurile armatei, opiniei publice şi factorilor de decizie politică din ţară.
Inspectorul cavaleriei, generalul N .Sinescu, ii nota, în foaia caii ficativă pe anul 1920,
astfel: ., .. .Trecînd la activitatea prodigioasă ce a desflşurat pe timpul războiului şi care
i-a asigurat o calificare atît de strălucită incit nu se poate micşora această pagină de
iţutriv militare printr-o expunere rezumativă, găsesc o datorie, din parte-mi, de a atrage
inaşcoF
162
34 1011 A11l011escu, milit;ir şi 1/ip/o11wl
căpetenilor că şefi săi leagă
oştiri şi
ărao şi româneşti:
Comemorativă"
şi străine:
şi placă
şi Fundă
engleză,
"ărg şi
Război"
ătamra extraordinară <lesf1şurată
Război. lîngă militară deosebită, tipărit,
şi
păci
îşi Sinteză întocmită şi scrisă
şi <liscernămînt, relevă şi
etşevirp recunoaşterea, să
i<lentităti seamă
luarea aminte a armatei asupra faptului ierarhici marile
fapte de arme ale importante evenimente politico-militare de activitatea superi
a acestui distins ofiter" 257 • Numeroase online medalii militare ,,Mihai
Viteazul" clasa a III-a, ,,Steaua României" clasa a IV-a, ,,Coroana României" clasa a
IV-a, Medalia „Crucea 19 I 6- I 918 cu brevetele „Ardeal", ,,Carpati",
„Oituz", Medalia „Victoria" Ordinele ,J_.egiunea <le onoare" în gradul de
Cavaler, Sf.Stanislas clasa a III-a, clasa a II-a cu Spade rus, clasa a II-a cu Spade
rus, ,,Sf.Vladimir" clasa a IV-a cu Spade rus, ,.Sf.Ana" clasa a II-a cu Spade,
,,Victoria" grad Comandor, ,,Leopold" belgian, grad Comandor, ,,Crucea Neabelgian,
grad ofiter, ,,Coroana Italiei" în gradul <le comandor, ,,Sf.Mihail" „Sf.
Gheorghe", în gradul de comandor englez, Însemnele „Crucii <le cu citatie pe
(francez) 258 au recompensat activitatea <le Antonescu în
anii Marelui Pe activitatea Ion Antonescu a în
1919, Rom:înii, Origine,1, trecutul, s:,crificiile drepturile lor. Este o pledoarie pro
domo alt.col. Antonescu în apfU"area drepturilor teritoriale ale României la forumul
de la Paris, care începea lucnirile în ianuarie 1919. bine cu
talent lucrarea lui Antonescu intransigenta militarului în ce
prin tratatele internationale care urmau se încheie, a drepturilor
imprescriptibile ale României. Parcurgîn<l lucrarea, ai senzatia unei apropieri frapante, a
unei între atitudinea „ctitorului cel mai <le al României Mari" - 1.1.C.
unaitărB - şi Ion Antonescu, amîn<loi născuti pe aceleaşi meleaguri ale Argeşului.
În urma participări la prima conflagratie mondială a secolului şi a exprimf1rii libere,
conform principiului autodeterminări popoarelor, a romfmilor aflati sub <lominatie stră
,ăni visul <le secole al acestora <le a trăi în frontierele unui singur stat a devenit realitate.
Tratatele <le pace, semnate în anii I 9 I 9-1923, aduceau recunoaşterea internatională a
iriruăf statului national unitar român. Între cei care contribuiseră cu mintea şi sufletul la
aeriruăf şi „însuşiri
,ătniov, şi
că următoarele
importantă:
şi bătf1ilor Mărăşeşti şi Trotuş,
deosebită şi
şi
rezistentă <lupă
• subşeful
că
şi rodnică şi
României Mari se afla lt .col. Antonescu, oliter dotat cu strf1lucite" 259 ,
energie, devotament, patriotism calitf1ti morale <leosebite" 2 w. Generalul Lupescu
observa cu temei activitatea lui Antonescu se concretiza în opere <le
cea mai mare I. Planul <le operatie al ofensivei <lin iulie (1917); 2. Planul
defensiv întreaga activitate <le conducere pe timpul <le la
dovedind o aptitudine <le prevederi oportunitate în aprecierea situatiilor,
precum propunerea la timp a mijloacelor; 3. Proiectul <le dezarmare a Armatei ruse; 4.
Proiectul <le ocupare a Basarabiei; 5. Proiectul <le armistitiul <le la
,,Este incontestabil, concluziona <le stat major al Marelui Cartier
General - activitatea acestui ofiter, în timpul rf1zboiului, a contribuit, în foarte 1rn1J"e
parte, la <lobîn<lirea succeselor noastre, precum la întrebuintarea a slabelor
putinelor noastre mijloace ." 2 '' 2
3. Misiune politică şi militară la Varşovia
În martie I 920, lt.col. I.Antonescu a fost trimis în misiune la V:U"şovia, fiind numit
consilier tehnic al <lelegatiei aflate în Polonia 2 '·-•. Antonescu a purtat discutii cu mareşalul
Pilsu<lski, Patek şi ministrul <le război Rozwa<lowski 2 ,.. şi a trimis la Bucureşti detaliile
acestor conversatii, mandatul primit <le el fiind totuşi limitat. Într-un raport rezumativ,
Antonescu prezenta autoritătilor <le la Bucureşti situatia milit,U"ă şi socială a vecinilor
Poloniei - Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania - concluzionîn<l că numai Polonia
ătnizerper„ oarecare valoare din punct <le vedere milit:11"" 2 '' 5 • Ambasadorul englez <le la
2
.I'il
_______________
l'_l._·11~;1
iş r;t~pfot;1 j_~_,_o_ri_c_i ____________
,aivoşraV Sir H.Rumbokl, a informat, la 29 martie 1920, pe lor<lul Curzon <lespre
convorbirile <lelegatiei române cu reprezentantii Poloniei. Ambasadorul considera că
acestea „n-au ajuns prea <leparte şi s-au întrerupt cîn<l au sosit veşti <lespre schimbarea
guvernului <le la Bucureşti (generalul Averescu a format un nou cabinet pe 15 martie,
succe<lîn<l lui Vai<la-Voievo<l)". Rumbol<l conchi<lea că la viitoarele negocieri <le pace
cu sovieticii, ,,polonezii vor începe singuri" 266 • lnformatiile corecte transmise <le Antonescu
la Bucureşti au <leterminat con<luita României <le neinterventie în războiul polono
-sovietic. Vizita lui Ion Antonescu la Varşovia, <lin martie 1920, a anticipat călătoria <lin
vara aceluiaşi an a generalului Rozwa<lowski la Bucureşti, cîn<l aveau să se schiteze
punctele „esentiale" ale aliantei ce avea să fie semnată la 3 martie 1921.
Anul 1920 a mai consemnat o misiune a lui Antonescu pe i'ingă forumul păci, el
începîn<l să lucreze ca <lelegat român la Comisia <le reparatii pentru lichi<larea litigiului
tucsăn în urma ocupări Ungariei 2 '·- 1 • De altfel, la 4 martie 1920, lt.col. Ion Antonescu
<levenea membru al sectiunii a II-a (executarea clauzelor militare, navale, aeriene) şi a
III-a (prizonierii <le război, internati şi ostateci) ale Comisiei române pentru executarea
Tratatelor <le Pace 2 ',s. Cîteva luni mai tîrziu, el va <liscuta cu reprezentant.ii militari ai
Conferintei <le Pace crearea unei zone neutre la granita româno-ungară
Propus pentru a fi avansat colonel la exceptionavm, Ion Antonescu a primit acest
gra<l la I ianuarie I 921 271 , vechimea sa <latîn<l însă <lin aprilie 1920. La 19 noiembrie
1920, a fost trecut pe lista <le lt.colonei <lin toate armele, a<lmişi la coman<lă <le regiment
provizorie 272 •
3_5
4. Comandant al Şcoli Speciale de Cavalerie
De la l aprilie 1920 pînf1 la 8 septembrie 1922 a fost coman<lantul Şcoli Speciale <le
Cavalerie <le la Sibiu. În acest r{L<;limp, a fost trimis în Franta pentru un stagiu <le patru
luni, perioa<lă în care a vizitat toate centrele <le instructie franceze şi a urmat cursul <le la
Versailles (gra<lul <le li.col. şi colonel)m. Din 7 mai 1921, a fost ataşat pe timp <le <louă
luni 274 pe lîngă Misiunea militară romfmă <lin Franta. S-a întors la I iulie 1921 275 , iar <le la
22 august acelaşi an, a plecat <lin nou pentru a lua parte la manevrele armatei franceze <le
la Metz 276 •
lnitial, Şcoala Specială <le Ofiteri <le Cavalerie se afla la Ora<lea Mare. Prima măsură
ătaul <le noul coman<lant a fost aceea <le a cere mutarea ei la Sibiu, <leoarece Ora<lea nu
oferea în jurul ei teren propice formări că){lfetilor <le teren 277 • După şase ani <le întrerupere,
Şcoala îşi re<leschi<lea porţile la I noiembrie 1920 la Sibiu, prilej cu care colonelul
Antonescu spunea: ,,Stin<lar<lul Şenalei flutură <le la I noiembrie, în ime<liata apropiere a
cîmpului <le bătălie <le la Şelimb{ir, unde m.u·ele Voievo<l Mihai Viteazul a înfrînt trufia
ăcsaerugnu şi a arătat, cel <lintîi, mijlocul cel mai puternic şi sigur, prin care trebuia şi se
putea face unirea întregului neam. Mîndră <le fi aşezat{1 în preajma unor locuri atît <le
glorioase, mîn<lră <le trecutul în,ilt,itor şi nepieritor al Armatei în serul căreia este şi
ătizuălăc <le i<leea că şi în viitor va fi factor <leterminant în pregătirea şi <lesăvîrşirea
victoriei, Şcoala îşi începe activitatea pe baze tra<litionale, adaptate la cerinte noi."m În
noua calitate, Ion Antonescu a încercat să introduc,i o nou{1 programă analitică, pe baza
cerintelor izvorîte <lin Marele Rf1zboi, o a<lapt;u-e a şcoli la tehnica mo<lernă <le luptă.
Bun organizator şi gospo<lar, Antonescu a fru:ut Jintr-o cazarm{1 veche şi <leteriorată „o
ălaocş în care sînt ostaşi <le a<lmirat şi prin combinf1ri judicioase, a<lucîn<l statului
economii însemnate, a reuşit s{1 înzestreze acea şcoal{1 cu tot ce este necesar" 179 • Antonescu
a condus Şcoala cu 1111 „tact <leosebit", fiind un om de mare caracter şi cu un
2
•
2
36 Ion l\utouc.~cu, militur şi cliplonwl
sentiment al „camaraderiei foarte dezvoltat" 280 • Activitatea sa de la Sibiu, ,neobosită şi
,"ătnetepmoc a impulsionat radical mersul şcoli de la Sibiu, unde a organizat numeroase
exerci~i tactice. Din păcate, un accident de călărie suferit în primăvara anului 1921, care
era să-l coste viata, îi va provoca o amnezie şi se va afla aproape şase luni sub îngrijiri
medicale. Vointa şi caracterul său puternic au făcut ca vindecarea să se facă mult mai
rapid <lecit se aşteptau medicii. La 30 august 1922, avea să fie numit ataşat militar la
Paris, înlocuindu-l pe col. D.Sutzu. Nu a plecat însă, înainte de a-şi asigura un înlocuitor
care să-i continue opera. Într-adevăr, a găsit acest înlocuitor în persoana colonelului
,ucsecălăB.C fost şef al Operatiilor la Armata a II-a condusă de generalul Al.Averescu.
,,Domnule colonel - îi spunea Antonescu noului şef al Şcoli de la Sibiu - numai în Dv.
pot avea încredere că tot ce am făcut la Sibiu va fi continuat şi îmbunătătit. Vă rog,
pentru binele cavaleriei, să primiti acest post." 2 " 1 Scurta şedere a lui Antonescu la Şcoala
ălaicepS de Cavalerie s-a concretizat prin punerea acesteia „pe baze moderne", atît din
punct de vedere al călărilor, cit şi al instruc~unii generale şi profesionale, ofiterul
superior îndenmîndu-şi elevii ,,.c;pre cultul cinstei şi al demnităti"
• Comandantul Şcoli
de Aplicatie de Cavalerie, colonelul Moruzi, şi inspectorul Cavaleriei, generalul de
divizie Sinescu, îl propuneau, datorită rezultatelor remarcabile obtinute la Sibiu, pentru
înaintare exceptională la gradul de general, cînd „va avea vechimea cerută de lege".!ll 3 •
Antonescu nu a fost avansat atunci, dar a fost trimis în Franta în calitate de ataşat militar,
numirea sa urmărind rezolvarea problemelor pendinte militare româno-franceze, ca şi a
altor chestiuni în care competenta şi caracterul său puteau fi holărîtoare.
Ataşat şi 5. militar la Paris, Londra Bruxelles
(1922-1926)
Numit ataşat militar la Paris, la 30 august 1922 2 •~, Antonescu va sta în capitala
Frantei pînă la mijlocul anului următor. La I ianuarie I 923 era acreditat, în aceaşi
calitate, la Londra 2 " 5 şi Bruxelles, dar prezentarea la post s-a produs mai tîrziu. Plecarea
lui Antonescu în vest nu era întîmplătoare. Colonelul Antonescu vizitase, pînă atunci, de
mai multe ori Franta. Misiunea sa externă avea să se dovedească benefică pentru tară, în
cel putin trei ipostaze: I. lucru în cadrul Comisiei Reparatiilor, îndeosebi la îndeplinirea
clauzelor art.181 din Tratatul de la Trianon; 2. lichidarea datoriilor de război ale României
către Franta şi Anglia; 3. încheierea unor contracte militare avînd drept scop dotarea
cu echipament şi arme a trupelor române. Unii autori mai putin avizati, ca de exemplu
Ivor Porter, consideră că trimiterea în strf1inătate a lui Antonescu se lega de accidentul
suferit de el în 1921, Parisul şi Lonura reprezentînd „misiuni mai pu~n active" <lecit
functiile pe care le-ar fi ocupat în tară. Dintr-un document militar intern rezultă că
,.plecarea" s-a datorat dorintei Ministerului de Război Je a-l feri Je „situatia delicată"
ătatluzer în urma unui conflict petrecut în garnizoana Sibiu în 1922. Colonelului Antonescu
i se imputau greşeli privitoare la „disciplinfl'' şi faptul cf1 „se obişnuise numai să
comande, iar pînă la grauul ce-l avea, m1 învătase încă să asculte" 2 " 7 • Documentul
respectiv mai consenma că „spiritul de disciplină şi subordonare" 2 "" îi erau total necunoscute
colonelului. Noi nu împărtăşim, în întregime, continutul adresei, cunoscînd că
seriozitatea şi intransigenta ofiterului superior îi aduseseră, încă <lin anii primului război
mondial, numeroşi adversari. Din aceste motive, duşmani săi m1 pierdeau nici o ocazie
pentru a-1 discredita în fata conducerii Ministerului Je Război sau a opiniei publice.
Familiarizarea colonelului Antonescu cu unele chestiuni penuinte româno-franceze
s-a petrecut mai devreme <lecit anul 1922. La 31 martie 1922, împreună cu Victor
492
•
/'fata şi nhplat,1 istorii:i 37
şi
Război Franţei
itşerucuB generală plăti
şi
ăzecnarf să sumă
să plătită c.lupă
Brătianu, să plată adoptată
c.lupă Război
itşerucuB rugămintea însuşi
şi văzut
Reparaţi,
şi „prac.lă război şi
telegramă, Bucureşti să
şi
Bucureşti
şi „rechiziţi şi
război", Bucureşti.
acem,tă alcătuite
iş Bucureşti că
cărei
şi
apărarea
Vintilă Brătianu, şi înlăturat
Antonescu, ministrul României la Paris, comandantul Negrescu colonelul Sutzu au
comunicat oficialilor Ministerului c.le al ac.leziunea guvernului c.le la
la continuarea contractului c.lin 28 decembrie 1920, în forma a
unei sume c.le 13 milioane c.le franci în exercitiile financiare c.lin 1922 1923. Partea
urma livreze României 7 escac.lrile Breguet. O c.le 6 milioane franci
trebuia fie în exercitiul financiar 1922. Victor Antonescu, o consultare cu
Ionel urma avizeze moc.lalitatea c.le (petrol sau franci). 289
Imediat sosirea la Paris, Ion Antonescu s-a adresat Ministerului c.le c.le la
cu c.le a se trimite o serie c.le acte - unele elaborate c.le el în
anii 1919-1920 - necesare pentru sustinerea „cauzei" României la Comisia Reparat.ii lor.
ENeculcea, generalul Gorski, Victor Ion Antonescu l-au pe reprezentantul
Comisiei c.le Sonolet, cu care au abordat caracterul operatiunii c.lin Ungaria
(1919) dreptul României la c.le rechizitii". Ion Antonescu solicita,
printr-o factorilor c.le decizie c.le la acte probatorii care fie incluse
în raportul pe care Sonolet îl redacta, privitor la istoricul caracterul operatiunilor
României c.lin Ungariam. Guvernul c.le la era interesat îndeosebi c.le aplicarea
art.181 c.lin Tratatul c.le la Trianon- capitolele VI VII- referitoare la
capturi c.le aceasta fiinc.l c.le un „interes capitaJ":?9 1 pentru Existau
divergente serioase între continutul memoriilor, în chestiune, c.le unguri
români. Ion Antonescu transmitea la punctele c.le vec.lere ale Marilor
Puteri trebuiau amendate serios în favoarea României, a actiune c.lin 1919 se
datorase „cererii insistentei"m Aliatilor. În Comisia Reparatiilor, România s-a pronuntat
pentru art.181 c.lin Tratatul c.le la Trianon:?9·'. Eforturile lui Titulescu, V.Antonescu,
E.Neculcea ale colonelului Ion Antonescu au încerelirăc
şi săi răsnirna adevăru)
că Bucureştilor
Război
că să după următoarelor
miniştri
şi
şi
că să Deşi
guvernului de la Budapesta ale reprezentantilor de a
Paralel cu aceste actiuni, Ion Antonescu a cerut, în numele României, un credit de
100 milioane de franci pentru cumpfirarea c.le material militar. Generalul Buat i-a transmis
cererea „va fi obiectul celei mai binevoitoare"M actiuni din partea
Ministerului de al Frantei. Lt .col. Desroziers, de la Statul Major General Francez,
a specificat împrumutul urma fie acordat îndeplinirea conditii:
I. stabilirea „conc.litiilor financiare" între cei c.loi de finante; 2. constituirea unei
comisii de tehnicieni, cu puteri depline, pentru a alege receptiona materialul; 3. preturile
se fixau la receptionarea materialului; 4. francezii ofereau materiale vechi noi; 5.
în privinta avioanelor, guvernul francez putea oferi aparate noi sau vechi:!%. Antonescu
credea e „inutil risipim banii luînc.l avioane în uz" 2 " 7 • initial Poincare declarase
ăc a solicitat parlamentului votarea creditului, ulterior, preşedintele Consiliului de miniştri
al Frantei şi-a moc.lificat „întrucîtva" prima atitudine, deoarece existau conditiuni
diferite de acelea ale guvernului român:N". Antonescu a crezut de cuvintă să-l vadă pe
lufeş misiunii poloneze care negociase un acorc.l asemf1ător, întîlnirea avînd loc la 2
octombrie.
Antonescu a comunicat, la 5 octombrie 1922, rezumatul întîlnirilor avute cu ataşatul
militar şi şeful comisiei tehnice poloneze de receptionare a materialelor. Primul i-a oferit
o serie de date referitoare la situat.ia politică şi militară a Rusiei. Ataşatul militar român a
retinut că forta combativă a Armatei Roşi era „redusă", iar Polonia, cu toată acţiunea
din 1920, .,n-a putut obtine nimic". În ce priveşte creditul de 100 milioane, şeful comisiei
tehnice poloneze i-a prezentat „conditiile" în care s-a încheiat contractul cu Franta -
plata începea în 1924 şi se făcea în 14 rate. Antonescu nu era de acord cu trimiterea unei
comisii numeroase - cum era cea poloneză- deoarece, transmitea el, .,cu l(l(l milioane
nu se va putea cumpăra mare lucru"m. După întîlnire, Antonescu l-a revăzut pe Buat de
la care a aflat că parlamentul francez a aprobat creditul de 100 milioane şi, pînă la
38 !ou AIIIOIIL'SCII, milit.1r şi dip/0111.1/
stabilirea „condiţilor" financiare, Bucureşti puteau trimite comisia tehnică pentru stabilirea
acordului în privinţa alegerii materialului.
Negocierile în problema creditului de 100 milioane de franci au continuat pînă în
aravămirp anului 1923; între timp, acon.larea sa a fost asociată lichidări contractului
petrol din 1920 şi rezolvări de către partea română a plf1tii canonierelor şi locomotivelor
„Felton"JOO. Antonescu nu a fost de acord ca problema creditului să fie subordonată
irătpeca lichidări contractului petroJ·•:ii. La 16 febrnarie 1923, printr-o scrisoare adresaăt
controlorului general Soubeyrand, colonelul Antonescu repeta punctul de vedere al
,rolitşerucuB care îl instruise pe reprezentantul său diplomatic de la Paris să ceară ca
suma de 100 milioane de franci - reprezentînd costul canonierelor şi al locomotivelor
„Felton" - să fie adăugată creditului care se negoc1a'" 2 . Ion Antonescu sugera pftrtii
franceze „urgentarea" acord[uii creditului, ort ce întîrziere putînd avea „grave consecinte"J03
pentru România.
La 27 februarie 1923, dup[1 discutii lungi şi anevoioase, I. Antonescu anunta pe
reprezentantul României la Paris că în urma conferintei avute la Ministerul de Razboi
francez „s-a căzut complet de acord în privinta lichid:Irii contractului petrol"·\(••. Întelegerea
s-a făcut în „avantajul" României; guvernul francez renunţa la aproximativ 600.000
de franci din indemnizatiile pretinse initial, astfel c:"t Romfmia 1111 mai pierdea decît
300.000 de franci. Ministerul de Rrizboi ue la Bucureşti îl instruise pe Antonescu „să
accepte" lichidarea cu toate indemnizatiile cerute ue guvernul de la ParisJ05, ceea ce
ofiterul român nu acceptase cu plăcere. Mai mult, el constata că uelegatii români facuseră
,,involuntar, nrnlte greşeli pe timpul exec11t[1rii contractului petrol"·\(16. Ministrul de Finaneţ
francez nu era de acord ca suma uatorată ue Romfmia, pentru locomotivele „Felton".
7
ăs„ fie înglobată"J0
în creditul de 100 milioane de franci. Cea ue a doua chestiune, aceea
a canonierelor,era mai greu de rezolvat întrucît guvernul român întîrziase cu răspunsurile
la desele uemersuri ale Franţei. Exista probabilitatea ca Ministerul de Finante francez să
nu pretinuă numaiuecît „plata integrală" a sumei uatorate. ci unar aJungerea la 1111
,,aranjament oarecare"-' 0 •.
aiţuloS auoptată şi înscrisă în procesul verbal uin februarie 1923 satisf[1cea interesele
ambelor guverne finucă, pe ue o parte, Franta reuucea cu 571.524 de franci inuemnizatia
ăturec initial, iar pe de alta, România nu mai pieruea din cauza lichiuări uecît aproximativ
300.(l(l() de franci-' 0 ". Antonescu credea că „<lacă România n-ar fi fost presată <le
urgenta creditului de 100 milioane <le franci şi ar fi continuat <liscutiile. se putea reduce
iş mai mult paguba ce suferim"·•w. În urma demersurilor lui Ion Antonescu, Ministerul
de Finanţe francez a aprobat la 31 martie începerea reception:Irii materialelor, înainte de
votarea creditului. Departamentul francez cerea, urept acoperire a cheltuielilor <le re
,eiţpec blocarea de către România a unei sume în banc:"t pe numele său, deo:uece sumele
rezultate din lichidarea contractului petrol se blocau pîn;1 la rezolvarea plăti canonierelor
iş locomotivelor „Felton"-' 11 .
Activitatea lui Antonescu, în timpul misiunii de la Paris, m1 s-a rezumat numai la
negocierea creditului de 100 milioane de franci şi la rezolv:uea contractului petrol, uar şi
la lichidarea datoriilor ue război ale României cMre Franta, care se ridicau la
1.106.072.899 franci 312 . Acest lucru era mai greu ue realizat integral deoarece Antonescu
fusese numit, de la I ianuarie I 923, ataşat militar la Londra. Fată ue noua situatie,
Antonescu propunea, la 27 aprilie 1923, o reevalu:1re a prioritf1tilor guvernului ue la
.itşerucuB Deoarece tratativele pentru obtinerea creditului de !(XI milioane <le franci se
,ăresanimret Antonescu sugera ca <le finalizarea lor să se ocupe colonelul Petrescu, şeful
Misiunii militare române din Franta. După opinia sa, mai rămîneau <le urmărit: votarea
creditului <le către parlamentul francez şi începerea utiliz[1rii lui. Între ari;umente, Antonescu
va constata că receptia materialelor a început înainte <le votare·''-'. In ce priveşte a
1
61
•
l'far.i şi r.l.~pfat,1 istorh.•i 39
doua chestiune - aceea a <latoriilor <le război către Franta - pentru care Antonescu
primise, prin Serviciul Lichi<l{trilor, sarcina <le a se ocupa <le rezolvarea ei, ataşatul
militar consi<lera că este mai bine ca <le ea să se ocupe „aceia care au început-o şi, <leci,
o cunosc în toate amănuntele".1
• Colonelul Antonescu prezenta greutăţile întîmpinate în
rezolvarea acestei chestiuni şi imposibilitatea <le a o termina ,,repe<le" deoarece, practic,
„nu avea nici un ajutor". Obstacolele proveneau şi <lin faptul că „lichi<larea" însenma „şi
irăcifirev <le cifre, de facturi, control <le registre, stu<liere <le <losare, <liscutii verbale şi
scrise etc" 315 • Nu exista intentia lui Antonescu <le a se <lebarasa <le rezolvarea acestor
chestiuni <leosebit <le importante pentru bunul mers al raporturilor bilaterale româno
-franceze. Om practic şi realist, Antonescu se gîn<lea la eficienta şi rezultatul final al
rolinuiţca întreprinse. Propunerea sa viza ca „lichi<larea" să se facă la Bucureşti <le
Serviciul Lichi<lărilor, <leoarece avea personal numeros şi putea trata toate chestiunile
direct cu francezii, prin interme<liul ataşatului militar. În cazul neaceptări solutiei
propuse, Antonescu opina că problema putea fi <lată în grija colonelului Petrescu, <lornic
de a colabora. Problema contractului petrol era „principial terminată"·
Seriozitatea colonelului Antonescu rezultă şi <lin mo<lul cum ve<lea el rezolvarea
ăcitcarp a contractului petrol - <lupă verificarea facturilor şi efectelor bal antei <lefinitive,
între cre<litul şi <lebitul român, se putea trece la comenzile <le aviatie în contul sumei <le
I milion <le franci rezultîn<l <lin lichi<l,tre. De altfel, <le primele operatiuni, sub în<lrumarea
<lirectă a lui Antonescu, se ocupa căpitanul Mincu, iar comenzile <le aviatie se puteau
efectua <lupă <leblocarea, <le către guvernul francez, a sumei <le 620.000 franci, aceasta în
functie <le rezolvarea chestiunii camioanelor şi a locomotivelor. Fată <le situaţia concretă,
Antonescu nu ve<lea prezenta sa la Paris „in<lispensabilă", <le aici necesitatea prezentări
ia postul <le la Lon<lra. În caz contrar. exista posibilitatea ca autoritătile engleze să
interpreteze „<lefavorabil" absenta sa repetată <lin capitala Angliei' 17 •
Preocupat peste măsură Je chestiunile amintite, Antonescu a trimis la Bucureşti
eniţup rapoarte referitoare la situaţia militară şi politico-<liplomatică a Franţei. Acest
aspect era sesizat şi <le şeful Diviziunii a li-a, colonelul a<ljutant I.Florescu, ce găsea o
ăzucs în faptul că ofiţerul romfm lucrase intens ,,relativ la furniturile <le material <le
"iobzăr cu guvernul francez. Generalul Gorski, la rîn<lul său, constata că Antonescu „nu
a avut o activitate informativă folositoare Marelui Stat Major" <latorită „însărcinărilor
laterale" vis-a-vis <le coman<la Je material în Franta. Atît Gorski cit şi Florescu nu uitau
ăs amintească <le „capacitatea militară incontestabilă, caracterul, curajul răspun<leri şi
"avitaiţini ca şi „aptitu<linile milit,tre <le reală valoare"- 11 •.
Din perioa<la pariziană a lui Antonescu ne mai retine atentia grija sa fată <le reputaţia
irăt sau <le cei care, aflaţi în serviciul patriei, sufereau accidente cu urmflfi grave pentru
viitorul lor. Caracterul sf1u integru, corectitu<linea, patriotismul, solicitu<linea au ieşit în
ătnel<ive şi şi
ofiţerul rezervă îşi însuşise
preşedinte Foştilor Combatanţi.
hotărî ieşirea
plătit escrocată .,că ţări să
achitată". Fată reprobabilă
Reformă greşeli
,ănuicnim şi însuşire apartinuseră"-'". Ataşatul
său: că aprobă
ăcl<nif că să rişte sumă fără să riscăm,
greşeli să şi să
străinilor"-'°. Şi sănătf1ti,
în trei cazuri Jepistate Je noi în arhivele militare: Ser<laru, Ianculescu
Munteanu.
Primul, în Virgil Ser<laru, frau<lulos suma <le 2.000 Je
franci - el era al filialei române a Fe<leratiei Interaliate a
Ser<laru se, <le la sine putere, acestei liliale <lin ca<lrul Fe<leratiei. Antonescu
a suma F.I.F.C.-ului, motivînJ cu <lreptate: este în interesul ca
fie ime<liat <le comportarea a lui Ser<laru, Antonescu propunea
a<lucerea lui în fata Consiliului Je „pentru grave în contra onoarei,
falsuri Je fonduri care nu-i militar scria în
finalul raportului .,în caz nu se proce<larea, voi suporta personal paguba,
cre<l este mai bine unul o important:"1, <lecit <lin
cauza unuia, se piard,i prestigiul încre<lerea <le care trebuie se bucure tara
în ochii un alt oliter, Clonam. venit <le la Paris pentru îngrijirea
1
•
2
•
40 /ou A11to11csc11, militoir şi diplo11wt
a primit - în anul 1922- 600 de franci, sumă pe care, la 30 aprilie 1923, Antonescu încă
nu o recuperase 321 •
Locotenentul în rezervă Aurel Ianculescu, din Regimentul 13 infanterie, a devenit
infirm la Paris, în momentul în care participa la un Congres general anual al combatanţilor
tuturor statelor aliate. Antonescu se adresa Ministerului de Război - cabinet - cu
aetnimăgur de „a se asigura existenta unui om· care este, în mod evident, victima cauzei
de interes general în serviciile căreia se găsea"-'
În timpul negocierilor contractului petrol şi a datoriilor de război către Franţa, colonelul
I.Antonescu a beneficiat şi de sprijinul unor personalităţi franceze, în special
Soubeyrand. Acesta din urmă ocupa o situaţie „preponderentă" în Ministerul de Război
iş Bucureştilor
şi şi
şi „pagubă"
Război,
război, preluată
militară română
Război
satisfacţie. telegramă, că
prin el s-au putut „concilia" interesele bilaterale. Antonescu solicita
decorarea acestuia, ca a altor personalit{1ti civile militare franceze. Prin iscusinta lui
Antonescu întelegerea acestora, România a putut evita o de un milion de
franci3 23 •
Ca urmare a sugestiilor înaintate de Antonescu Ministerului de chestiunea
comenzilor materialelor de în contul celor 100 milioane de franci, a fost
de Comisia din Franta - rezultatele negocierilor lui Antonescu se aflau
înscrise în trei dosare cuprinzînd peste 200 de lile' 2 '. Ziarul Epoc:1 l-a „atacat" pe
colonelul Antonescu, oliterul superior român cerînd avizul Ministerului de pentru
a ob~ne Într-o din 23 aprilie 1923, Antonescu aprecia „insulta",
ăturăpa că „îşi făcea
aiţnevnoC militară
Război,
ăs ataşat
Totodată, şi ataşat
şi
lîngă informativă caracteristică ataşat
căutat să facă cunoscută
dnîrutălnî „răuvoitoare"
alcătuit
aecăf război
şi intenţile să înlăture
ap'ăreau
paşnice creşterea
său apărări Aşa explică atenţia
străinătate. româneşti şi
corespunzătoare. întîmplător,
ilustrată şi că, t,iră, şcoli
în ziarul respectiv, se datora faptului el datoria"-' 25 •
s-a semnat la 25 aprilie 1923, dar receptia materialelor, din cauze
de ordin tehnic, s-a mai amînat cîtva timpn".
La 22 mai 1923, prin Ordinul nr. I 392 al Ministerului de Antonescu trebuia
ia în primire postul de militar la Londra-' 2 ', dar prezentarea sa s-a produs abia la
l iulie 3211 • Antonescu a girat, în perioada 1923-1926, postul de militar
în capitala Belgiei3 29 •
În timpul misiunilor de la Londra Bruxelles, Ion Antonescu s-a remarcat pentru
eforturile depuse. Pe activitatea propriu-zis{1, unui
militar, Antonescu a adev{1rata istorie a poporului român,
în felul acesta atacurile din unele publicatii londoneze. Astfel, la
solicitarea lui W.Steed, director la Times, el a materiale documentare prin care
cunoscute opiniei publice engleze eforturile României din anii primului
mondial-'-'°, precum pacifice ale tfirii sale. Se urm{irea se informatiile
false care în unele publicatii londoneze, referitoare la caracterul participfirii
României la prima conflagratie a secolului.
Pronuntîndu-se pentru relatii cu toate statele, România nu a neglijat
potentialului militar în vederea hotarelor na~onale. se
forurilor de resort pentru dotarea armatei române cu material militar provenit, în marea
lui majoritate, din Bugetele militare au fost în general mici ele
nu au permis o înzestrare Nu dorinta de pace a României
este de faptul în perioada 1920-1930, în s-au construit 2 .OOO de
iş numai cîteva cazărmi-'-'
Anglia a fost una din tările exportatoare de armament şi alte materiale militare.
Guvernul român s-a arătat, în anul 1922, interesat în cumpărarea unor materiale militare
de la Londra. Prin nota expediată colonelului Antonescu de Ministerul de Război, se
solicita War Oftice-ului cedarea unor lovituri pentru obuziere şi cartuşe, costul total al
materialului ridicîndu-se la circa 20 de milioane de franci. Preturile urmau să se stabiăc;<.ael
prin analogie cu cele francezem. La începutul anului următor, Marele Stat Major
de la Bucureşti hotăra comandarea unui material militar în Anglia, din care 40 de
Pfat.i şi ril.~pfata islorh•i 41
şi
natură.
să că
şanse reuşită. că externă
geografică
şi tări, şi
priveşte
militară exclusă
să găsească
coperări
încă
audientă
Împreună
deosebită
şi şi
război şi şeful
două făcut
procente viza armamentul, 30 munitia, 20 geniul, iar 10 transportul cheltuielile de
receptiem. Ministrul României la Londra, Titulescu, oferea trei solutii: un credit pe
termen lung de negociat cu Trezoreria; un depozit britanic de arme în România; un
împrumut de arme în A treia solutie implica pentru România obligatia de a
restitui, la termenul dat, obiectele împmmutate sau valoarea lor, chestiunile financiare
urmîn<.1 fie examinate mai tîrziu. Diplomatul român opina prima solutie are cele
mai mari de Era evident politica a României viza, mai întîi,
zona în care se atla tara. Trebuiau contracarate efectele propagandei „subversive
anarhice" de la granitele România neputîn<.1 conta pe improvizatii ajutoare334
provenite de la membrii aliantelor defensive. În ceea ce efectele acestor
aliante - credeau unii factori de conducere - nu era posibilitatea ca, din
cauza complicatiilor externe, statul se în situatia de a conta numai pe fortele
lui proprii3J 5 •
Un a.<;pect important al militare româno-britanice l-a constituit acela al
aeronauticii, care în 1925, atunci cinu Antonescu se afla la Londra, se atla în plin
proces de formare. Pentru completarea flotei sale aeriene, România a comandat 60 de
avioane Siskin 33 '1.
La Bruxelles, Ion Antonescu a fost primit, la începutul lui aprilie 1924, în
de prezentare. cu ministrul român din capitala Belgiei, Catargi, Antonescu a
purtat <.liscutii cu regele Albert. Suveranul belgian a confirmat „a<.lmiratiunea sa
pentru rezistenta, bravura, sobrietatea <.liscip,ina" soldatului ofiterului român 3 J 7 •
Discutiile cu ministrul de - Forthomme Marelui Stat Major, s-au purtat în
juml chestiunilor specifice armatelor celor state. Colonelul Antonescu a
ătnitşonuc greutătile belgiană şi „ocupări
Totodată, şi mo<.lalitătile întărire colaborări
legată
război îşi trădase
să pună capăt
străinătate, „extrădarea şi autoritătilor româneşti
londoneză, să
fructuoasă,
dezvăluie
,ăcsaen benefică, să mă
lutaşatA măcar
să ceară
său, adresată că
şi reciprocă"m stăteau arătat,
fată sănătatea şubredă
bună propagandă
să Bucureşti să facă să
ărapsid explicabilă
şi autoritătile şi şi
şi indiferentă Dacă păstrat
cu prin care trecea armata datorate, între altele,
Ruhrului"JJs_ s-au abordat de a militare
bilaterale.
Cîteva luni mai tîrLiu, Antonescu revenea cu o scrisoare de „cazul" li.col.
Dimitrie Stur<.lza care, în anii primului mondial, patria trecîn<.1 la
inamic. Antonescu cerea se „impresiunii detestabile" pe care ex-ofiterul o
produsese în prin preda.rea lui competente"JJ9_
în perioada Ion Antonescu a avut privilegiul colaboreze cu viitorul
mare diplomat N.Titulescu. A fost o conlucra.re amîn<.loi a<.lucîn<.1 importante
servicii României. Corespondenta dintre cei doi ne frapant conlucrarea priete
Titulescu apreciind, m1 numai o <.lat:1, .,nu pot <lecit felicit de
colabora.rea colonelului Antonescu"·'·"'.
militar nu avea nici un functionar pentru a se ocupa de treburile
zilnice, ceea ce 1-a determinat pe Titulescu Externelor remedierea acestei situatii
„anormale"J 41 , La rîn<.lul Antonescu aprecia într-o scrisoare diplomatului
,.dragostea încrederea la baza prieteniei lor. Antonescu s-a
în mai multe rîn<.luri, atent de a ministrului României de la
Lonura 3 H.
Preocupat de efectele pe care o în Anglia le putea avea pentru
România, Antonescu ~nea avertizeze factorii de decizie de la
„impresia pe care o au cei de aici, în privinta <.liferentei pe care
poporul noastre o fac între francezi englezi. Exagera.re de sentimente
gesturi, umilitoare de nrnlte ori pentru unii pentru altii. am fi o
ătsuj măsură şi în această <.lirectie, sînt sigur că ta.ra ar fi profitat mai mult."JH Ataşatul
militar solicita forurilor milita.re româneşti să consolideze legf1turile cu organizatia foştilor
luptători englezi, participarea la Congresul F.I.D.A.C. (Federatia Interaliată a Foştilor
42 /ou /111/<>1wscu. militar şi diJJl_o_11_1._1t _________ ~
,)iţnatabmoC să uesfaşoare
vicepreşeuintele să
Război să profităm
arăta că şi autoritătile
işaeleca atenţi festă multă
finucă că şi
,ăc dacă puţin şi
şi şi, că
Război şi
iţ şi rămas fără
Bucureşti şi
Bucureşti
eliţamrofni ueţinute
înlăturat ştirile
Bucureşti, legătură
ătsaeca şi
„logică ireproşabilă şi clară
Totodată,
,ănamreg- şi
conţinutul
Bucureşti
şi
lutnemaşata <.!ouă Societ{1ţi
urmărită Bucureşti.
faţă păstrarea şi
căutat să auevăratele intenţi
necesară
îşi
şi neliniştea Bucureştilor
ăc inconştient
şi cunoştinţa Străine, că
irărugisa integrităti şi
ăc să apărăm şi, dacă
arăta,
către asigurările
roliţailA
işnivnî să obişnuiască obişnui)
Aliaţi interesează şi
,răv
,iţătin ueţinătorului importantă
iţătsejaM
serioasă"-'lJ. să neliniştească
eraotăcunoc Bucureşti, ataşate
care urma se în toamna lui 1925 la Lonura, ueveninu obligatorie.
În acest scop, organizatiei engleze urma viziteze România.
„Este bine - avertiza Antonescu la 5 aprilie 1924, Ministerul <.le - <.le
orice ocazie pentru a englezilor poporul noastre au pentru ei
pe care le mani cu exagerare, uneori, pentru francezi. Subliniez
acest fapt, am zilnic impresia el este apreciat aici cum se cuvine sînt sigur
în exprimarea sentimentelor sale poporul ar fi mai exagerat cu unii mai
atent cu altii, altele ar fi raporturile <.!intre noi Anglia poate foloasele ar fi mai
n1ari ."- 145
Rapoartele londoneze, expeuiate <.le Antonescu Ministerului <.le unor uirec
ale acestuia, se remarcau prin precizia acuratetea informatiilor. Nu au
ecou la sintezele privind politica sovietic,i implicatiile pe care aceasta o
putea avea asupra României. Colonelul Antonescu a tinut la curent cu toate
<le Statul Major General Englez asupra Rusiei, ele fiind de „1111 real
folos" României. Datele exacte oferite <.le Antonescu au exagerate care
inuicau un proxim atac al Sovietelor asupra României-'"', evitînuu-se în felul acesta
cheltuieli inutile <.le milioane <.le lei. Telegramele expeuiate la în cu
chestiune, ,.au avut o valoare o intluent,i folositoare stuuiilor Marelui Stat
Major", ele caracterizînuu-se printr-o o veuere a lucrurilor"m.
Antonescu observa cooperarea, <.lin ce în ce mai fructuoasf1, sovietomai
ales în uomeniile economic militar·"".
Rapoartele militare ale colonelului Antonescu completau, în mou fericit,
diplomatic al telegramelor expeuiate la de Titulescu. Londra reprezenta, în
acel moment, principalul punct al diplomatiei europene. Legatf1 <.le România prin angajamentele
asumate <.le Londra în cadrul sistemului tratatelor <.le pace <.le la Paris, ca prin
celor state la principiile Pactului Natiunilor, politica Angliei
era cu ueosebit interes la Interesa, mai ales, pozitia Foreign Oftice
-ului <.le statu quo-ului european. În acei ani, atît Titulescu cît Antonescu
au uescifreze ale politicii Londrei. Dacf1 pentru Antonescu
era o reevaluare a politicii Romf111iei, parcf1 prea înfeudat,"i Quai u'Orsay-ului,
pentru Titulescu interesau, mai ales, jocurile de culise ale Angliei.
Diferenuele între marile puteri puneau amprenta asupra raporturilor internationale
ale perioauei provocau uiplomatiei României. Titulescu scria
puterile occiuentale îi fac „impresia unor somnambuli care pun foc propriei
lor case"-''", aducea la lui I.Gh.Duca, ministrul Afacerilor
va face eforturi pe lîng{1 Foreign Office pentru a sprijini eforturile de pace ale României.
În august 1924, Titulescu insista pe lîng,i oficialii britanici pentru noi garantii „în scopul
teritoriale a Romf111iei"-'j('. Diplomatul era convins, ca Antonescu,
„trebuie ne interesele continentale sprijiniti pe Franta nu se poate
concursul britanic, ceea ce ar fi perfe.:t, cu bun:'1vointa Angliei"-•ii. Titulescu se
într-o scrisoare Duca, uezam:'1git <.le promisiunile britanice în special, <.le
în genere . .,Nu v{1d - scria el - frontul unic ferm, care singur ar putea face pe
<.le ieri se (sau s:'1 înceap,i cel putin a se cu noua oruine <.le
lucru (...). Marii se numai <.le Tratatul <.le la Versailles, <.Iar nu <.le
celelalte (Trianon, St.Germain), de Protocolul din 28 octombrie <.le la Paris."-' 52 Într-aueun
Memoranuum, <.lin 26 ianuarie 1926, aprecia dt, .,<.lin punct <.le veuere al oportuproblema
final al Basarabiei ar pfirea <.le mic,i Guvernului
Sale", iar „extinuerea spre Prut a avanposturilor sovietice nu ar constitui, în
sine, o primejuie Chestiunea aceasta nu putea uecît cercurile
<.le la ferm ap{irfirii statu quo-ului teritorial al României.
______________ l_'l,_·11_.1~~-·i_r.ispfat.1 istorici 43
işeD aflat în misiune oficială la LonJra, Antonescu a continuat să reprezinte ţara sa
la unele reuniuni internationale. Astfel, în perioaJa 16 iulie-16 august 1924, a avut loc la
LonJra o conferintă care s-a Jeclarat a fi „interaliată", la ea participînJ Anglia, Franta,
Belgia, Italia, S.U.A., Japonia. Portugalia, Grecia, România şi Regatul Sîrbo-Croato
-Sloven354. De fapt, lucrările reuniunii Je la LonJra s-au Jesfăşurat între Anglia, Franţa,
S.U.A. şi, mai tîrLiu, Germania. Titulescu, reprezentînJ România, împreună cu ENeculcea
şi col. Ion Antonescu, observa „Jiferenta Jintre statele mari şi mici care nu a
întîrLiat a reapărea chiar Jin prima şeJintă a conferintei"·155 • Nu ne propunem aici să
măuler această problematică, ci numai să facem unele sublinieri. La 21 iulie 1924,
Titulescu îşi arăta nemultumirea fată Je tratamentul aplicat Je Marile Puteri statelor mici
în chestiunea reparatiilor; situa\ia, consemna el. .,e cu atît mai grea, cu cit acestea Jiu
ămru lucrează unele împotriva altora. sau 1111 ne sustin"m,_ La LonJra, Titulescu a expus
pozitia Bucureştilor în problema reparatiilor, prezentînJ ş1 un memoriu în care apăra
statele mici şi Jemonstra Jrepturile României la reparatii 151 • Titulescu opina să se accepte
planul Dawes. Jar consiJera. într-un memoriu separat, c[1 „voi face toate rezervele
iş voi expune întreaga chestiune a reparatiilor pentru ca el (memoriul/n.n.), să fie Jiscutat
atunci cînJ toate aceste chestii vor face obiectul unor Jezbateri interaliate"J 5 •, La 28 iulie,
Titulescu Jeclara oficial că România aproba planul expertilor, consiJerînJu-1 un
instrument menit să reglementeze moJalitătile Je plată Jin partea Germaniei, Jar consiăreJ
că „actuala conferintă nu are căJerea a se pronunţa asupra niciunuia Jiu Jrepturile
iş obligaţile statelor în materie Je reparatii şi Jatorii Je război, care vor trebui reglementate
ulterior"J 59 • Declaratia era ÎIS<)Ută Je 1111 amplu şi Jocu mental memoriu explicativ în
care erau înscrise Jespăgubirile Je rf1zboi, Jatoriile externe şi obligatiile impuse României
prin sistemul tratatelor Je pace Je la Paris. Memoriul a proJus nelinişte, ex-premierul
DaviJ LloyJ George interpelînJu-1 în parlament pe Ramsay Mac-DonalJll,('. CoresponJenta
expeJiată în \ară Je Titulescu prezenta Jesfăşurarea lucrărilor conferintei, ale
ierăc Jate tehnice „se moJificau Je trei ori pe zi". ,.România, consemna Jiplomatul, a
putut face toate greşelile. Dar România a suferit şi toate neJreptătile. Greşelile i-au fost,
întotJeauna. măsurate cu metrul. NeJreptatea şi Jrepturile, cu milimetrul."·161 Concluzia
asupra tuturor negocierilor financiare, Jintre anii 1919-1925, reiese clar Jintr-o Jepeşă
ătaiJepxe Je Titulescu: .,De cinci ani asistf1111, Jacă nu la sabotajul complet al reparauunilor
Jiu partea anglo-saxonilor, cel puun la vădita tendinţă a acestora Je a reduce
,elinuiţaraper nici prea mult pentru a nu împuternici Germania, Jar destul Je simtitor
pentru a împiedica Franţa să nu iasă prea repede Jiu greutf1tile războiului ." 36 ~ La conferinta
Je la LonJra, Titulescu a înfitişat, pe baza unei temeinice analize, modul în care
statul român a fost Jezavantajat în urma repartiz:lrii cotelor părti Jiu volumul reparatiilor
iş a cerut să se revizuiască procentul oferit la Spa. Totodată, el a mai revendicat participarea
României la executia planului experulor şi S<)lutionarea chestiunii Jatoriilor Je
,iobzăr în functie Je scopul în care au fost contractate, Je modificările pe care le-au
suferit Jupă semnarea tratatelor. Je cota parte obtinut{l asupra reparatiilor şi Je nevoile
reconstructiei economice a Europei"''.
Tot în anul 1924, Antonescu a participat la conferinta pentru dezarmare care a avut
loc la Geneva¼•, sustinînJ punctul Je veJere al Bucureştilor potrivit căruia Pactul
ităteicoS Nauunilor trebuia completat prin introducerea a trei elemente: arbitraj, securitate,
dezarmare. A cincea adunare a Ligii Naţiunilor. care s-a desfăşurat între l septembrie
şi 2 octombrie 1924, Comisia a III-a - ReJucerea armamentului, a avut ca preşedinte
pe I.Gh.Duca. Acest for în care a activat şi colonelul Antonescu - el a primit mandat să-l
ăcsaiucolnî pe Titulescu~'' 5 - a elaborat Protocolul pentru reglementarea paşnică a JiferenJelor
internationale, consiJerat a fi cel mai important Jocument al AJunări Jiu acel
anl<,6. Se preveJea obligatia statelor semnatare Je a nu recurge la razboi. ca mijloc Je
57
•
44 1011 A11l011csc11, milit.tr şi dip/011wt
reglementare a diferendelor şi se preciza, pentru prima oară, delimitarea cazurilor de
agresiune într-o formă incompletă. Atît Duca, cît şi Titulescu şi Antonescu propuneau
ca, în stabilirea căilor concrete de aplicare a normelor şi principiilor din acest protocol,
ăs se ia drept model documentele diplomatice perfectate de România cu statele din
cadrul Micii Antante şi cu Polonia şi să se treacă la încheierea unor pacte de neagresiune
bilaterale sau multilaterale între statele vecine din diferite zone geografice, înserîndu-se
în conţinutul acestora şi principiile recunoaşteri egalităti juridice a statelor, independentei,
suveranităţi şi păstrări integrităţi teritoriale-w. Documentul nu a putut fi adoptat
ătirotad poziţiei statelor revizioniste şi Angliei. La 6 octombrie, Titulescu scria lui Duca
,ăc ,,pentru a nu rămîne izolată, România va accepta protocolul (în problemele arbitrajului
şi securităţi, n.ns.), Jar va face o <leclaratie separată"-'NI. Protocolul <lin 1924 îi
aerăp lui Titulescu ca „un amestec <le ipocrizie şi <le ne<libăcie care repugnă firii mele
( ... ). Ipocrizie, pentru că se anuntf1 cu sunete <le goarnă o eră nouă în care agresorul va
ve<lea ridicîn<lu-se împotriva lui omenirea toată. Şi ... obligaţiunea <le asistentă nesancţio
.ătan Ne<libăcie, pentru că, necunoscîn<lu-se <lestul <le bine mentalitatea britanică, s-au
pus în text formule obligatorii, imperative şi în raport rezerve care le anihilează.".169
Protocolul <le la Geneva, a<loptat la 2 octombrie 1924, era mai acceptabil <lecît tratatul de
ătnetsisa mutuală, Jar Anglia s-a opus, ceea ce a <lus la eşuarea lui. Rezervele britanice
oglindeau, o <lată în plus, teama Angliei <le a interveni în Europa <le Est - un<le se
în<lrepta, în primul rîn<l, revizionismul german. Foreign Office-ul se opunea principiului
arbitrajului universal şi obligatoriu şi era prea puţin <lispus să supună reglementarea
ăcinşap obligatorie, problemele punîn<l în joc interesele esentiale ale Imperiului britanic.
ătal<O în plus, se observă <liferenta făcută între Europa oci<lentală - zonă vitală pentru
interesele britanice - şi Europa orientală, consi<lerată ca importantă pentru francezi.
Ion Antonescu a negociat în 1925 cumpărarea <le avioane engleze~ 10 • Firma „Armstrong
Si<l<leley" <lin Coventry urma să onoreze acest contract. Ataşatul militar român se
atăra nemulţumit <le fapn1I că <louă contracte anterioare <lezavantajaseră Bucureşti. La 4
aprilie 1925, Antonescu se a<lresa secretarului <le stat al Ministerului <le Război, generalul
Munteanu, în legf1Ură cu tratativele „Si<l<leley". Antonescu avertiza asupra pericolelor
la care se expunea România în cazul aceptări în totalitate a con<litiilor puse <le englezi,
ceea ce ar fi reprezentat o nou;i p;,gub;i i11 bugi:tul .'itiltului-' 11 • Corectitu<linea ofiţerului
superior român reiese şi <lin continutul telegramei pe care o expe<lia Direcţiei Superioare
a Aeronauticii: ,,LI.col. Popovici, împreună cu altii, eu inclusiv, au făcut cheltuieli <le pe
urma cărora statul român e p.igubit materialmente şi, cre<l, şi moralmente. Atît în
contractul Havillan<l 372 , cît şi în celelalte contracte <le aviatie, natura vinei şi gravitatea ei,
pentru fie(.,iţlfe, nu ar putea-o stabili, eventual, <lecît justitia."-"-'
Probitatea profesională, cinstea şi caracterul integru <lemonstrate <le Antonescu în
timpul misiunilor <le la Paris, Lon<lra şi Bruxelles, i-au a<lus pretuirea nu numai a lui
Titulescu, Jar şi a altor <liplomati şi oameni politici români. Cu cîteva luni înainte <le
încetarea misiunii, Titulescu îi scria <le la Nisa: ,,Colaborarea mea cu Dumneata a fost o
erecălp <lin punct <le ve<lere al raporturilor <le servici şi <lin cel al inimei ."-'' 4 Antonescu îi
,ael<nupsăr la 3 mai 1926, şi îl informa că nu va sta la Lon<lra mai mult <lecît pînă la
.ănmaot După ce îi <lorea însăn:1toşire grabnic:1, pentru a în<lrepta „ceea ce proşti strică",
Antonescu sublinia că mo<lul cum aprecia <liplomatul colaborarea cu el constituia „cea
mai bună recompensă"-'
La 14 iulie 1926, prin Înalt Decret Regal, Ion Antonescu era <lesărcinat <lin funcţia
de ataşat militar la L<.m<lra şi Bruxelles şi repartizat la Marele Stat Major 376 •
Pfata şi r,lspfat.i istori~•i
45
6. Comandant al Centrului de Instrucţie al Cavaleriei
de la Sibiu (1926)
Prin Înalt Decret nr. 3 196 uin 21 septembrie 1926, colonelul Antonescu era numit
comanuant al Centrului ue Instructie al Cavaleriei uin Sibiu - mutarea se făcea cu uata
de I octombrie 1926m. Vechi antipatii, uin perioaua anterioară, au răbufnit în septembrie
1926, anmci cinu generalul H .Cihoschi, comanuantul Corpului 7 Armată, solicita ca Ion
Antonescu să nu mai revină pe raza garnizoanei Sibiu ueoarece „spiritul ue uisciplină şi
suboruonare îi erau cu totul necunoscute"- 17 ". Din raportul înaintat ue Cihoschi generalului
Mircescu, ministrul ue război, reieşea că Antonescu, reîntors pentru o scurtă perioauă
în tară, ,,s-a pus uin nou, într-o situatie foarte uelicată"-'"N. Decretul regal, semnat ue
Feruinanu I, sublinia că mutarea lui Antonescu la Centrul ue lnstructie al Cavaleriei s-a
efectuat „în interesul serviciului, uupr, cerere, şi ca măsură uisciplinară"-"'l. Nu am găsit
probe care să confirme cele afirmate în raport ue generalul Cihoschi, mai ales că un
document uepistat de noi sublinia cf1, abia upă 20 octombrie 1926, Ion Antonescu
aesărăp definitiv Lonura. Revenirea sa în tari, era motivată, în primul rînu, ue faptul că
avansarea la gral.Iul ue general ue brigauă nu se putea face uecît prin prezenta sa în
România.
La Centrul ue Instmctie al Cavaleriei ue la Sibiu, Antonescu a stat pînă la 31
decembrie 1926, cinu a fost mutat comanuant al Regimentului 9 Roşiori'"'. Venirea lui
Antonescu la conuucerea Regimentului 9 Roşiori „Principesa Elena" s-a răsfrînt rauical
în viata acestei unită~ militare. Caracterul energic, hotfirît, simtul ueosebit al răspunueri,
seriozitatea, bunele îndemnuri în instructie şi auministratie şi-au pus amprenta asupra
evolutiei regimentului. Mai mult, Antonescu, în instruirea regimentului, a uat uirective
„practice, tinzi nu la o uesăvîrşire a pregf1tirii ue rfizboi, aplicatii tactice pe hartă cu
ofiterii şi pe teren cu trupa"·1• 2 • La Regimentul 9 Roşiori, Antonescu a stat pînă la 15 iulie
I 927, cinu avea să fie numit uirector al Şcoli Superioare ue R:"izboi-'•i.
7. Director al Şcoli Superioare de Război
iş secretar general al Ministerului de Război
Şcoli fructuoasă
alcătuirea întocmită", şefului
înşelat caracteristică întrevăzînd
realitătile
militară pregătiri
şi înlăturare
şi că
războiului căutat să repună ofensivă şi
avuseseră Război.
Şcoli Război, îmbrăcat formă
Ca uirector al Superioare ue Rf1zboi, Antonescu a uepus o activitate
în programei de stuuiu - ,,foarte bine uup:"1 opinia Marelui
Stat Major, generalul N.Samsonovici - care a constituit un pas înainte în progresul
acesteiam. Pe Antonescu m1 l-a starea ue acalmie epocii, el
aspre care îi pînueau pe înving:"1torii uin 1918. Din aceste motive, Anto
nescu era preocupat ue reuresarea a României, atît pe planul teoretice,
cit materiale 385 • El a început actiunea ue reînnoire a conuuitei militare, ue a
rutinei inertiei. Din acest punct ue veliere, putem afirma Antonescu a intuit caracterul
viitor, motiv pentru care a manevra în viteza
în operatiuni în drepturile pe care le înaintea Marelui Cursurile, în
timpul cit a functionat ca uirector al Superioare ue au o
ătautneca teoretic aplicativă şi, mai ales, practică, concretizate prin uese ieşiri în teren şi
irotălăc de instructie în scopul ue a pune elevul în situatii cit mai apropiate cîmpului ue
13
5
46
.eilătăb călătorilor să-şi
posibilitătile fiecărei
că şi să
acţiunile să
război că părti
,făcînJ analiză amănuntită făcut,
să poată învătăminte"
•
Şcoala Superioară Război unanimă
Lăzărescu, Comănescu
ş1 Şcoli
Război. său,
următoarea telegramă:
Aşa aşa
şi
Antonescu a initiat iJeea Je arme, în care elevii puteau Jea
seama Je reale ale arme în parte'"'. Colonelul Antonescu socotea,
astfel, viitorii ofiteri Je stat major comanJantii Je mari unitf1ti vor putea
coorJoneze Jiferitelor arme, pentru ca, Jin efortul comun al acestora, se
capete victoria 387 • Atunci cînJ se analizau marile victorii militare ale românilor Jin anii
primului moJial, Antonescu sugera nu este necesarf1 numai expunerea
pur istorice, ci, mai mult o a erorilor ce s-au ca Jin
aceste erori se trage maximum Je Mo<lul cum a conJus Jon
Antonescu Je i-a aJus aprecierea a comanJantilor
armatei române Je atunci - generalii Angelescu, Samsonovici, -
el fiinJ calificat Jrept „ofiter Je mare valoare". La I octombrie 1928'""'"' era numit
secretar general al Ministerului Je Rtizboi <letinîn<l, în cotmuare, comamla
Superioare Je Prietenul Nicolae Titulescu, îi trimitea, la 20 lx:tombrie 1928,
Je la San Remo, .,Felicit:iri pentru Dumneata. Eu felicit mai
curîn<l tara. simt, îti spun."-'" 9
În noua calitate, Antonescu a pus în valoare m:irile sale c:11it:1ti''K 1 , cultura general;1
ălanoiseforp <lesăvîrşită; şi şi. şi
milit:iră să
pînă
Roşiori, această <lată p:irăsin<l şi
ilocŞ Război. Şeful
Şcoli
Direcţia Şcoalei
această cultură militară.
Şcoli cunoştintelor şi
f:iră
şi Roşiori, dlăreată.
şi şi
Jomnişoara
Roşiori"'
•
şeful
izăgirB unităti pînă
Şcoli
şi
cunoştinte, conştinta şi
reuşit să facă preg:"1tită toată
briga<lă lîngă
alaocŞ Superioară f:"tră
Ştefan.
ilocŞ
învătămînt şcoal
un spirit viu pon<lerat în special, un caracter ferm
loial3 91 • Factorii Je <lecizie erau unanimi în a consi<lera d Antonescu merita
fie înaintat, la alegere, la graJul <le general <le briga<l:i'" 1 .
Ca secretar general al Ministerului Je R:izboi a functionat la 12 noiembrie 1928,
iar la I aprilie 1929 a luat coman<la Brig:"tzii 5 la <lirectia
Superioare Je Marelui Stat Major, generalul N.Samsonovici, nota
astfel plecarea lui Antonescu <le la conJucerea Superioare <le R:"1zboi: .,Am regretat
plecarea <le la Superioare Je R:"1zboi(u) a acestui ofiter foarte bine
pregMit pentru a conJuce înalt:1 institutie Je A obtinut rezultate
frumoase ca Jirector al Superioare Je R:"tzboi, gratie calit:itilor
sale, mai presus Je orice lauJ:"1."·' 9 ·' Nu a trecut ecou p:u·ticiparea lui Antonescu la
manevrele regale, ofiterul romfm priminJ comanda mai multor unit{Jti, între care Regimentele
4 9 Regimentul 3 cavalerie, Divizia 3 :irtilerie Coman<lantul
Diviziei 3 cavalerie nota Jespre Antonescu urm:Hoarele: .,Otiter care iese Jin comun,
atît prin cultura sa, cît prin frumoasele sale calit:1ti de energie <le caracter."·'"'
Colonelul Ion Antonescu s-a c:h:"1torit în anul 1928 cu M:iria Niculescu.
La I aprilie 1929, a fost mutat la comanJa Brig:izii 5 A urmat, la JO mai
1930, coman<la Brig:1zii 8 cavalerie'''\ iar în luna urmf1toare, la 26 iunie, a Jevenit
6 cavalerie. Antonescu a stat la comanda ultimei la 8 iunie 1931,
cînJ a fost <lin nou mutat Jirector al Superioare Je R:"izboi.
Între timp, s-a proJus avansarea, solicitat:1 de atîtea ori de forurile militare, a colonelului
Antonescu la gradul Je general de brigad{J - evenimentul a avut llx: la JO mai
19313 9 .,,
Prezenta lui Antonescu la aceste unit:1ti a fost Je bun augur pentru viata evolutia
lor. PunînJ în valoare vastele sale priceperea, inteligenta, Antonescu
a Jin Brigada 6 unitatea „cea mai bine <le r:izboi <lin
cavaleria"-' 98 • .,Perspectivele în carierf1 ale acestui otiter, nota Inspectorul general al
cavaleriei, generalul Moruzi, sînt nelimitate."·'"' De la 8 iulie pîn:i la 2 octombrie 1931,
generalul <le Ion Antonescu a avut cîteva îns[u·cin:"tri speciale pe Marele
Stat Major, <late Je Ministerul Armatei. În cursul lunii septembrie, a stabilit contactul cu
Je R:"1zboi, a lua comanJa efectiv:"1 pe c:ire o Jetinea generalul
Ionescu Abia la 2 octombrie 1931, Antonescu a revenit, <lin nou, la Jirectia
Superioare <le R:1zboi. În noua calitate, Antonescu a stabilit: I. preg:1tirea programei
Je pe anii 1931-1932; 2. preg:"1tirea lucr[u·ilor pentru admiterea în :i -
01
2
•
•
Pfat.i şi r;lspfat.i istoriei 47
seria a II-a din noiembrie; 3. convocarea profesorilor şi orientarea lor cu programele şi
directivele de învătămînt pe anii 1931-1932m. Activitatea generalului de brigadă Ion
Antonescu la Şcoala Superioară de R:1zboi a continuat şi în anul următor, rezultatele
etuniţbo de acesta fiind „din cele mai bune"'° 1 • Antonescu a înfiintat o secţie a Marinei
pe lîngă Şcoala Superioară de Război. Şeful Marelui Stat Major, generalul Lăzărescu,
nota că, sub conducerea lui Antonescu, Şcoala Superioară de Război a înregistrat „reale
progrese", mai ales în ceea ce priveşte „orientarea învătămîntului pe cale practică"'°
Manevrele din anul 1932 l-au remarcat pe Antonescu prin „bune rezultate operative",
ofiterul superior român dovedind „remarcabile cunoştinte militare"'° 3 • Atît generalul
,ucserăzăL cît şi loctiitorul său. Florea Ţenescu, remarcau că Ion Antonescu era „apt să
ăcudnoc unităti datorită „cunoştintelor hotărî!
iş
Şcoli pînă
şef Piteşti. şi
lîngă cuprinsă
şi
cultură
mari din toate armele", solide, caracterului
bine definit"'°~. Din aceste motive, cei doi generali îl propuneau s;"'1 fie admis la cursul
de comandament pe anul 1932-1933"' 5 •
Ion Antonescu a stat la comanda Superioare de R:1zboi la 1 iulie 1933
cînd a fost numit al Diviziei a 3-a de la În anul respectiv a absolvit cursurile
de comandament de pe Marele Stat Major. Din aprecierile pentru perioada
între 1 noiembrie 1932 31 octombrie 1933, reproducem unele fragmente scrise de
comandantul Corpului I Armat;1, generalul de divizie M.lonescu: ., ...Dotat cu o
ăraoirepus militară şi generală pătrunzătoare
iş vointă f;"'iră
afară şi serveşte
strălucit
conducători exceptională, şi
sacrifică
foarte v,L<;t;1, 'inzestrat cu o inteligent{I foarte
cu o de fier, de o tenacitate seam:111, în toate chestiunile care ating interesele
superioare ale Armatei, de o putere de muncf1 cu totul în de comun care
de exemplu subalternilor sfii, generalul Ion Antonescu se impune ca unul dintre
viitorii mari ai armatei, atît prin capacitatea sa cît prin
patriotismul cu care institutiei întreaga sa activitate ..."""'
8. Şef al Marelui Stat Major (1933-1934)
şef şef
p:1strîndu-şi, acelaşi şi
.ătamrA recomandată
şi aceptată După
Brătianu, două şi
ţinea calitătile încă
războiului operaţiunile
că
aliaţilor Bucureştilor şi, deşi
străinMate,
aşa
rolitătilac
Apărări
şi şi publică romfmească.
La 12 decembrie 1933, generalul de brigad{1 Ion Antonescu, comandant al diviziei a
3-a, a fost numit al Marelui Stat Major, cu delegatie provizorie de al acestui
organism, în timp, comanda diviziei amintite• 11 • Antonescu îl
înlocuia pe generalul de divizie U12firescu. ce a fost trecut la Comanda Corpului I
Numirea lui Antonescu a fost de conducerea Partidului National
Liberal, în frunte cu Ion Gh.Duca, de Regele Carol al Ii-lea. relatarea
lui C.I.C. numirea a avut la bazf1 motive: unul intern altul extern. Cel
intern cont de militare de exceptie ale generalului, care se distinsese,
din anii de întregire a neamului, .,ca simplu cf1pitan, cînu conuucea
militare la Marele Cartier""'". Motivul extern era Ion Antonescu se bucura de
încrederea „nu avea gradul cel mai mare, era, desigur
personalitatea cea mai marcant:1, recunoscut{1 în a armatei romf111e"• 19 • Numirea
lui Antonescu, într-un post cheie al armatei, se datora, cum am mai spus,
de exceptie demonstrate <le el pînf1 atunci în diferite compartimente ale Ministemlui
Nationale, prestigiului ui: care se bucura în rîndurile factorilor de uecizie
politici, ale corpului ofiteresc trupei, precum în opinia Într-un
memoriu pe care mai tîrziu îl va ·•dresa Regelui Carol al Ii-lea, Ion Antonescu sublinia
ăc suveranul i-a <lat manualul „imperativ <le a redresa şi reorganiza armata română"
Cu acel prilej, Antonescu a prezentat starea Jeplorabilă a armatei, cauzele acestei situaţi,
precum şi „principiile tehnice, morale şi nationale" de care era c:ll;111zit în înueplinirea
unei opere dificile, dar esential;1 pentru ap;1nirea natională a Romfmiei.
48 Inu A11l011csc11, milit,ir şi diplom.il
şef că încercările
etucăf direcţia înzestrări eşuaseră şi,
ănâmor şi
Bucureşti, că incapabilă,
să război
ătpul insuficientă, să
eliţatuM <liplomatică internatională, sfirşitul şi
implicaţi măsurilor şi acţiunilor iniţiate
ăs aleasă
întîmplător, puţin lună funcţie,
Apăirăr
Naţionale atrăgea atenţia necesităţi a<loptări
irusăm corespunzătoare con<liţi
poziţia a<loptată faţă
<leclanşarea înarmărilor. rămaşi urmă
că obţinut
însăşi flfă putinţă
Momentul în care Antonescu era numit al Marelui Stat Major releva
anterior în materiale a trupei ca urmare, armata
se situa la periferia valorilor europene 411 • Studii rapoarte întocmite la Marele
Stat Major de la aritlau România era practic din cauza lipsurilor
materiale, mobilizeze pentru mai mult de IO divizii. Înzestrarea cu mijloace de
era armata nefiind în stare asigure un minimum de securitate
României 412 •
survenite în viata la anului 1933
începutul lui 1934, au avut asupra pe plan
militar <le statul român, iar persoana le materializeze nu putea fi <lecît generalul
Ion Antonescu. Nu la mai <le o <le la numirea în noua la 9
februarie 1934, în numele Marelui Stat Major, Antonescu înainta <lepartamentului
un stu<liu în care se asupra unor
urgente, noilor politico-strategice europene. ,,Procesul
de regrupare a statelor, în raport cu <le problema revizuirii tratatelor,
a <lus la unei formi<labile curse a Pentru cei în nu
mai este nici un moment <le pier<lut. Nu numai <lreptul lor, cu atîtea în<lelungate
sacrificii, Jar existenta, libertatea, le sînt periclitate <le salvare (...).
aţneirepxE trecutului a <lemonstrat pînă la evi<lenţă o sumă <le a<levăruri care interesează,
în special, pe cei nepregătiţi, astfel: nu e suficient să nu vrei războiul pentru ca să fii la
lutsopăl<a lui; cine are interese să nu provoace, cum este cazul nostru, nu va putea evita
de a nu fi provocat; singura garanţie contra provocări este, însă, permanenta şi completa
erităgerp pentru război".IJ.
Marele Stat Major se a<lresa, la 12 februarie 1934, Consiliului Superior <le Apărare al
irăţ cu rugămintea <le a trece la a<loptarea unor mf1suri urgente pentru reorganiz,lfea şi
înzestrarea grabnică a armatei. Ion Antonescu inclu<lea, între urgenţe, următoarele consi
:iţared ,,Ciocnirile tot mai accentuate între <liferitele naţiuni apropie perspectiva unor
conflicte uriaşe şi se impune să examinfun în ce măsură le putem face faţă. Acest
examen trebuie să fie cu atît mai sever, cu cît este constatat c.1, <leşi România <luce o
ăcitilop cu totul paşnică, interzicîn<lu-şi orice scopuri agresive, totuşi părţi importante
din teritoriul ei formează obiectul unor reven<licări <lin ce în ce mai precis conturate." 414
Pentru Antonescu, mo<lernizarea armatei române şi a<lucerea ei în eşaloanele superioare
europene viza, în principal, <louă aspecte: unul, teoretic, se referea la pregătirea
rolireţifo <le stat major şi însuşirea <le către aceştia a tot ce avea mai bun gîn<lirea şi
tactica militară contemporană·'\ iar celălalt preve<lea <lotarea armatei cu armament şi
ăcinhet de luptă superioare, provenite fie <lin import, fie <le la o in<lustrie specială creată
în ţară. Neîn<loios, pentru atingerea acestor obiective, era necesară a<loptarea unei legisiţal
speciale. Astfel, unul <lin primele acte care purtau girul generalului Antonescu se
referea la promulgarea unei noi legi <le stat major. Principiile care trebuiau să stea la
baza acestei legi nu trebuiau să elu<leze: selection,lfea, formarea ofiţerilor în şcoală,
folosirea absolvenţilor în serviciul <le stat major, verificarea şi avantajele·116 • ,,Selectionarea,
scria Antonescu la 6 februarie 1934, trebuie să se facă <lintre cei mai buni <lin toate
armele", Jar „trebuiau oferite posibilităţi <le pregf1tire tuturor"in.
Constatîn<l existenta unei anomalii între planurile <le campanie şi cele <le mobiliz.lfe
care, ,,bazate pe <late teoretice", nu ţineau cont „<le necesit fiţi le reale", <lirective)e lui
Antonescu pentru întocmirea lucrărilor <le ipoteze, <lin 20 ianuarie 1934, sugerau ca
ambele „să intre în vigoare la aceaşi <lat{1" 41 M. Antonescu găsea situaţia anormală <leoarece
o eventuală mobilizare ne gf1sea „cu un plan <le campanie vechi şi cu <louă planuri
<le mobilizare: unul nou, care nu poate fi aplicat şi altul vechi, care nu mai corespun<le
nevoilor" 419 • Din aceste motive, el propunea mfL';uri <le în<lrept,lfe şi întocmirea, în cele
1
12
•
2
,6
Pfat.i şi r;lsplata istorit:i 49
condiţiuni, esenţială
experienţa cîştigată şi îmbunătăţirea
„perfecţionarea" iniţial, şi lucrărilor"'
arăta şi nemulţumit ţări
Să reţinem că, <lupă Naţiunilor
că întreţinerea
Sovietică
Franţa
ănuerpmÎ ofiţeri economişti şi
tatuăc să definească şi apărarea ţări.
contribuţie importantă
iş existenţei să şi
irărtseznî
să prindă
hotărî! urgentă
necesităţilor şi şi
Apărare ţ[1ri, preşedinţia
Oh.Tătărescu situaţia externă
mai bune a ipotezelor, ,,menire a Marelui Stat Major4 211 • Programul
stabilit de Antonescu, prin metodei, putea conduce
la planului la „simplificarea stan<lan.lizarea
Antonescu se el <le cuantumul cheltuielilor pentru armata
din bugetul României. <latele publicate <le Societatea
asupra cheltuielilor militare, rezulta România aloca pentru armatei cele
mai mici fonduri dintre toate statele europene. Comparativ cu România, Germania
cheltuia pentru fiecare soldat <le 7 ori mai mult, Uniunea <le 18 ori, Ungaria de
5 ori, de 3,5 ori, Italia de 3 ori, Iugoslavia <le 2 ori' 22 •
cu alti superiori, oameni politici, Ion Antonescu a
rolul ponderea factorului economic în În acest sens,
o se acorda materiilor prime, în special combustibilului, precum
unei industrii care asigure armamentul echipamentul tehnic necesar
unei armate moderne.
Propunerile avansate <le Antonescu la 21 februarie 1934 au început contur
la 9 martie cîn<l, în prezenta suveranului, s-a întocmirea <le a unui stulliu
asupra din dotare, a surselor <le aprovizionare mijloacelor materiale
financiare cerute Je un astfel Je program 423 • Trei zile mai tîrziu, propunerile Marelui Stat
Major erau analizate Je Consiliul Superior <le al convocat sub
Regelui Carol al II-iea. Primul ministru aprecia „ca foarte
ăvarg şi fără a fi alarmist, crell că înarmarea noastră trebuie să fie preocuparea oricărui
om politic conştient de răspunderea ce o are"·•l-1. În ce priveşte căile prin care urma să se
realizeze funcţionarea rapidă a armatei române la parametrii cîmpului <le luptă modern,
ucserătăT indica, aşa cum gîn<lea şi Antonescu, în afara resurselor ţări, ajutorul francez
ce urma a fi concretizat prin: ,.a) Gratuitate; cu persoana chemată şi cu reprezentanţi
iţacifilac din guvernul francez vom vellea în ce mf1sură răspund la apelativul nostru.
Cînd noi contribuim cu sînge, ei sînt datori să contribuie cu ajutor militar; b) Ce ne poate
da cu titlul <le împrumut <lin ce are în Jepozite, urmînll ca Jupă întrebuinţare, în scopul
,tuitş să le restituim; c) Ce ne poate ceda, pe credit lung şi preţ re<lus"m. Şeful guvernului
de la Bucureşti întrevedea posibilă şi probabilă o intervenţie militară româno-franceză
pentru apărarea tratatelor şi consiliera <le Jatoria Parisului să sprijine efortul militar
românesc suborllonat unui obiectiv ce nu viza nemijlocit sau numai interese proprii.
În perioada 9 martie-I 5 noiembrie 1934, Ion Antonescu a prezentat factorilor <le
decizie politică şi militară, inclusiv Consiliului Superior al Apftrări tări, numeroase
memorii cu privire la dotarea insuficientă a armatei române şi propuneri privind remedierea
acestei situatii. Constatîn<l că „dotarea armatei române este îngrijorătoare"'
Antonescu făcea propuneri concrete pentru realizarea „unui sistem Je armament modern,
atît în ceea ce priveşte proporţia, cît şi repartizarea acestuia" 127 • La 19 iunie 1934,
Antonescu revenea cu un nou memoriu' 2 ", cerîn<l ca, în cel mai scurt timp, să se
completeze lipsurile în materiale bune, fără <le care unitf1tile m1 puteau face faţă „necesiroliţat
operative"' 29 • O parte <lin necesităti se puteau obtine Jin tarf1, dar solicitau importante
cheltuieli bu;;etare - Antonescu avea în veliere repararea armamentului şi regenerarea
muniţilor. ln ce priveşte puştile mitraliere şi o parte Jin obuziere, precum şi
armamentul Je însoţire, Antonescu îl vellea procurat <lin străinătate. Ca un element nou,
Antonescu sugera să se realizeze şi mijloace pentru apf1rarea contra gazelor toxice·•JO.
Propunerile şefului Marelui Stat Major conţineau şi ordinea <le urgentă'-'
• După patru
zile, Antonescu s-a adresat primului ministru care Jetinea atunci şi interimatul Ministernlui
Apărări Naţionale. Din nou, Antonescu sublinia că lipsurile şi nevoile armatei
„sînt enorm de mari"' 32 • Avîn<l în vedere situaţia politică generală, Antonescu propunea
aeraotămru ordine <le urgenţă: I - frontul <le vest (Ungaria); II - frontul <le est (Rusia);
50 /ou A111011csc11, militar şi diploma/
totodată, şi
priveşte
că defectuoasă
rolitătinu concentrări
apărări să întrerupă,
slăbirea considerabilă luptă şi unităti
puştilor şi
itătinu şi
economicoasă
aerarutălnî şi şi unităti
luptă, perioadă înuepărtată,
tară
urmărit aşa
să tină
priveşte şi
Şcoli Război
iş găsea după
şefia
ţări să
schimbările eşichierul
ătneicifus şi
Bucureşti şefi română, iugoslavă şi
,ăc şi posibilitătile apărare
şi împreună,
şi
sucintă analiză
pînă
totodată, importantă
modalitătile eventuală
însuşită şi
atacată amenintată
şi
şi După
şi şefi
măsurile ap:'U"ări fiecăruia
măsuri că
ătsyhtroh şi,
aliantă politică,
tări"IKI_
şi lăsa să
ădavertnî
că,
III - frontul de sud (Bulgaria); generalul român prezenta trei etape de
realizari: acoperirea; rezerva acoperirii; grosul fortelorm. În ce lipsurile, Antonescu
constata unele puneau în pericol siguranta acoperirii (uislocarea a
sau a magaziilor lor de mobilizare), executarea la timp a grosului
(lipsa unei antiaeriene permite aviatiei inamice prin bombardamente,
concentrarea), a puterii de a armelor marilor
(lipsa mitraliere a obuzierelor de cîmp), imposibilitatea de a lupta a unor mari
(nu posedau materiale pentru protectia contra gazelor nici munitie)4 34 • În
concluzie, Marele Stat Major solicita o utilizare, cît mai a fondurilor,
lipsurilor care periclitau acoperirea concentrarea puneau marile în
inferioritate pe cîmpul de amînarea, pentru o mai a acelor
lipsuri care se puteau completa, în timp util, prin comenzi în sau prin rechizitii"m.
Un al doilea obiectiv constant de generalul Antonescu, cum am subliniat,
a fost cel legat de adoptarea unei legi de stat major „reorganizat, spunea ofiterul superior,
pe bazele indicate de bunul simt"·'- 16 • Se solicita ca la reorganizarea armatei se
cont „de toate anomaliile semnalate"m. Cit stagiul întrebuintarea în serviciul
de stat major a ofiterilor absolventi ai Superioare de - promotiile '38, '39
'40 - Antonescu propunerea judicio.is;i Jeg:1/iz.ire:1'·'" ei.
În perioada cît s-a aflat la Marelui Stat Major, Jon Antonescu a întreprins vizite
în capitalele unor aliate României - Belgrau, Praga, Ankara, Paris - încercînd
consolideze raporturile militare bilaterale ale t[ll"ii. Dincolo de acest obiectiv general,
România avea nevoie, date fii nu prouuse pe politicii internationale,
ue crearea unor mijloace suplimentare ue securitate, care vizau nu numai o dotare
a armatei nationale, uar o consoliuare a conventiei militare a Micii Întelegeri,
organism politico-diplomatic uefensiv care se reorganizase în februarie 1933.
Pentru materializarea conventiei militare a Micii Întelegeri, între 25-28 martie I 934
s-au întrunit la ue stat major ai armatelor cehoslovaau
analizat planurile operative referitoare la ue 'in eventualitatea
unei agresiuni uin partea Ungariei Bulgariei. fiecare separat sau
precum în cazul unui conflict generalizat'-'". Jon Antonescu a prezentat în cuvîntul ue
deschiuere o a conventiei militare a celor 11 proiecte de operatiuni
încheiate, în I 934, între Statele Majore Generale ale celor trei armate aliate, avansînu,
propuneri ue îmbun:'1t:'1tire a acestora. Propunerea cea mai se
referea la ue cooper,U"e între cele trei state pentru a neutraliza o
agresiune uin partea Ungariei, în cazul unui conflict generalizat, chiar de la începutul
acestuia. Propunerea a fost ue omologii cehoslovac iugoslav în Proiectul de
operatiuni nr. 4, în care erau prezentate solutii ue ap:irare în cazul în care România ar fi
fost sau imeuiat ue fortele armate ungare, concomitent cu atacarea
sau amenintarea Cehoslovaciei ue armatele Germaniei Austriei, i,ll" a lugoslaviei ue
trupele italiene albaneze. ce erau estimate conuitiile generale ue agresiune
împotriva statelor Micii întelegeri (forte, uate uirectii ue atac, obiective), cei trei
de stat major au stabilit privi nu organizarea uin cele trei state
membre în fata eventualelor agresiuni. Aceste erau concepute în iueea pericolul
cel mai probabil pentru fiecare uin cele trei state membre, îl constituia Ungaria
prin urmare, colaborarea militar.I Jintre ele, ,,p:1strînu nealterat caracterul
tratatelor de trebuie s;1 se limiteze la organiz:u-ea ripostei împotriva unui
atac neprovocat din partea acestei
Deoarece evolutia evenimentelor politice militare pe plan european se
probabilitatea unui conflict generalizat la scara întregului continent, strategii
români, între care Antonescu, consiuerau în conditiile unei atari contlagratii, pericolul
/'fata şi r.lspfat.i istorici 51
horthystă şi fiecăreia
tări şi să
.edraşnaver-tsinoiziver Ţinîn<l şefi
după război
lîngă
să poată
condiţile
militară"'".
aeraruşăfseD internaţionale următoare
Bucureşti legătură
şi
Înţelegeri.
necesară nouă
erităgerp şi posibilitătile
nouă ipoteză, atacată
şi luptă şi
irutăgel şi
altă fată eventualităţi,
să-şi forţelor şi să <lispună
mobilizări, iugoslavă şi română
iş-ăs forţelor ariergărzilor
bătălie <lecisivă. esentială analizată
găsirea
Participanţi a<lăugarea
convenţia militară căruia,
să ,Această
erîrătoh in<lispensabilă
ieşire fericită şi Să
că, încă şi
ucseludăR rugămintea
corespunzător"·'-'.
ănumoc şi eventuală
pe care îl reprezenta Ungaria pentru securitatea integritatea dintre
cele trei devenea mai mare, ea putînd atace în cooperare cu armatele altor puteri
cont <le aceste consi<leratii politico-strategice, de stat
major ai celor trei armate aliate au semnat un Protocol aditional Ia proiectele de operatiuni,
în care, examinarea <liferitelor ipoteze <le în cadrul unui conflict
generalizat, se angajau „a interveni, pe guvernele lor, pentru a ajunge la un act
a<litional la acordurile politice existente, care permite, în cazul unui conflict
european general, <le a lua ime<liat ofensiva împotriva Ungariei, în de executare
stabilite prin conventia
evenimentelor <lin lunile a confirmat previziunile
Marelui Stat Major <le la în cu pericolul crescînd pe care îl
reprezenta politica puterilor fa~ciste a statelor aflate la remorca acestora pentru statele
Micii
În aceste con<litii, cele trei state majore aliate au consi<lerat o reuniune,
care a avut loc la Praga în noiembrie 1934. Cu acel prilej, au fost analizate stadiul de
a armatelor respective de cooperare în cazul unei agresiuni. S-a
prezentat o aceea în care Cehoslovacia ar fi fost concentric de
Germania, Austria Ungaria, avînd ca obiectiv scoaterea <lin stabilirea unei
mai strînse între ele, în timp ce România Iugoslavia nu ar fi fost nici atacate,
nici amenintate de vreo putere. Pentru a face acestei Cehoslovacia
urma orienteze grosul sale împotriva Germaniei <le efective
suficiente pentru a opri grosul trupelor ungare, cît mai aproape de frontiera <le stat.
Concomitent, începîn<l <lin a 15-a zi a armatele trebuiau
îndrepte grosul de care dispuneau împotriva armatei ungare,
silin<lu-le la o La Praga, chestiunea care a fost a
constat în mijloacelor celor mai eficiente pentru neutralizarea unei agresiuni din
partea Ungariei horthyste. au cerut guvernelor lor unui act adi~onal
la în baza în cazul unui conflict general, cele trei armate
urmau coopereze pentru a elimina un iminent atac din partea armatei ungare.
- se sublinia în Protocolul general - este pentru a asigura, <le la
început, o <lin nizboi, cu mai pu~ne sacrificii în oameni materiale"m.
retinem de la 14 mai 1934, Antonescu se adresase lui Titulescu Savel
cu „de a întreprinde demersurile pe care le-ati cre<le necesare,
pentru realizarea acor<lului politic În concepiia sa, preconizata reactie
a Frantei a statelor Micii Întelegeri avea menirea de a contracara o
eraclăcnî a tratatelor <le pace <le către Germania hitleristă.
Rela~ile militare româno-franceze au cunoscut un moment important prin vizita
,ăsnirpertnî între 3 şi 8 aprilie 1934, de generalul Petin la Bucureşti. Cu acest prilej,
fostul şef <le stat major al Misiunii Militare Franceze <lin anii primului război mon<lial,
Petin, a avut di scutii cu Regele Carol al Ii-lea, Gh.T.Uitrescu, N .Titulescu şi generalul
Antonescu. Toti interlocutorii români s-au pronunţat în favoarea unei rapiue cor<lonări,
ăcnî <lin timp <le pace, a actiunilor militare ce urmau să le întreprindă în comun, în
eventualitatea că Germania trecea la înfăptuirea Anschluss-ului, iar Ungaria încălca
preve<lerile Tratatului <le la Trianon. Antonescu l-a informat despre protocolul a<litional
întocmit cu prilejul conferintei <le la Bucureşti din martie şi a evidentiat importanta
clauzelor acestui act în perspectiva unei probabile colaborări militare bilaterale, uar şi a
Fra.ntei cu Mica Întelegere, în cazul unui conflict generalizat"'. În acest sens, el tinea
cont şi <le revendicările avansate, încil de la 8 febru,trie, de premierul Tătărescu. Acesta,
într-o convorbire cu ataşatul militar francez, declarase: ,,Vrem să strîngem legăturile
militare cu statele Micii Întelegeri şi să realizi1111 unitatea <le comandament a forţelor
52 Jon Anton~scu, milit,ir şi cliplonwl
.irăpurg Sperăm că Franta ne va ajuta în această actiune"rn. Urmare a convorbirilor
purtate cu premierul şi Ion Antonescu, lt.col. Delmas, ataşatul militar al Frantei, explica,
într-un lung raport, situaţia internaţională a României şi sta<liul pregătiri ei militare. În
finalul raportului, adresat superiorilor săi, Delmas scria: ,Franţa este puternica păzitoare
a tratatelor, protectoarea statelor mici, singura naţiune în măsură să apere or<linea în
Europa, dacă ea îşi păstrează intactă puterea militară. I se reproşează însă (n.nsJFrantei),
ăc a uitat România." 446 Vizita generalului Petin la Bucureşti urmărea să înlăture şi
ătsaeca îndoială.
înainte <le a pleca spre Bucureşti, în <liscutiile purtate cu mareşalul Pelin şi generalii
Gamelin şi Weygand, <lupă ce toţi constatau „precaritatea colaborări prezente între
Statul Major General şi cele ale Micii Întelegeri" 417 s-a <lecis ca, <lin punct <le ve<lere
militar, să se iasă din acest impas. Discuţile lui Petin cu oficialităţile române au evi<lentiat
situaţia precară militară a ţări. Regele Carol al Ii-lea i-a <leclarat: ,,consider că, în
circumstantele în care se află azi Europa, nu este posibil ca tara mea să rămînă dezar
.ătam Or, trebuie să vă spun foarte <leschis, oricît <le penibil mi-ar fi, că actualmente nu
sînt în stare să-mi onorez, fată <le aliaţi mei <lin Mica Înţelegere, obligaţile ce-mi sini
impuse prin convenţi". Suveranul arăta în continuare că programul <le înarmare întocmit
de guvern, are în ve<lere în primul rîn<l „un minimum" ce trebuie realizat ime<liat, iar
cooperarea industriei franceze lle armament era obligatorie în această etapă.
Ion Antonescu i-a prezentat lui Petin situatia militară şi politică a României llin acel
moment istoric. După ce a luat atitulline fată <le caracterul „teoretic" al instrumentelor lle
securitate regională, ca şi faţă lle neglijarea întăriri capacităţi lle apărare a României,
lufeş Marelui Stat Major s-a socotit în<lreptătit să constate că „în cazul unei agresiuni a
Germaniei contra Cehoslovaciei, Mica Înţelegere nu are forta necesară lle a opri această
agresiune, iar Ungaria şi Bulgaria vor avea toate beneficiile llin această situatie" 148 •
Antonescu a prezentat cererile româneşti în materie lle armament. Pe baza acor<lului <le
principiu stabilit cu Petin, la 15 aprilie s-a întrunit, sub preşelinţia regelui, o comisie
ătiutăcla <lin Oh.Tătărescu, generalul Uică, Ion Antonescu, Ra<lu Irimescu, subsecretar
lle stat la Aeronautică, şi generalul Angelescu, ministru lle stat. Participa, lle asemenea,
lutaşata militar francez Delma<;. Comisia a aprobat o notă „cuprinzînll materialul de
ătnegru şi strictă necesitate pentru a putea mobiliza, în caz lle conflict în Europa centrală,
IO llivizii <le infanterie şi <lemă <le cavalerie"·119 , <locument însoţit <le o lungă listă lle
materiale, muniţi, armament lle toate tipurile, materiale pentru aeronautică, tehnologii
pentru uzinele româneşti ce urmau să prcxlucă armament; totcxlată, asistentă tehnică
pentru organizarea unor sectii lle prcxlucere a armamentului în uzinele existente, cît şi
pentru punerea pe picioare a unor obiecte noi în această ramură'!<'. Nota, care avea ca
autor pe Antonescu, însoţită lle o scrisoare a primului ministru T:1tărescu, a fost remisă
pe 6 aprilie generalului Petin, în ea solicitînllu-se guvernului francez sprijinul în vellerea
irănolaşe pe timp lung a plăţi acestor comenzi 451 • În scrisoarea lle răspuns, Petin scria:
„Doresc să atrag, llin nou, atenţia, prin interme<liul Excelentei Voastre, asupra necesităţi
ca ajutorul solicitat să aibă <lrept contrapartilă în România un efort foarte serios şi
ime<liat în ceea ce priveşte reorganizarea (pnxlucţiei) lle munitii şi material lle război ." 452
Raportul înaintat <le generalul Petin superiorilor săi, gînllit prin prisma intereselor
reale ale Franţei, conţinea şi numeroa<;e concluzii care ţineau cont şi lle interesele
României, ale păci şi securităţi pe continent. Astfel, el consiliera că ar fi o gravă eroare
ca solicitările României să nu fie luate în consilleratie şi insista a<;upra colaborări
militare mai eficiente între ţările Micii Înţelegeri şi Franta, înlepă.rtîn<lu-se caracterul ei
formal. Din acest punct <le ve<lere, Petin atrăgea atenţia că textul conventiei militare
româno-franceze, <lin 1926, era insuficient pentru a asigura această colaborare. Concluziile
şi propunerile generalului Petin, rezultate în urma vizitei efectuate la Bucureşti, au
454
•
Plata şi r.lsplata istorici 53
Război, şi
dnîzăv necesară
şi Franceză.
iobzăR
inoportună tări fată
exprimată
rămas literă moartă.
Oh.Tătărescu şi
irărtseznî făcut vizită
că să
anostă". Tătărescu Înzestrări şi
că
irărăpA
cumpărăturilor toto<lată, că
publicităti"
pusă
şi sigurantă legături tardivă, însă,
rămîne să decidă, să şi
aparţine, după ştie,
ataşat
pusă
aetşinileN că şi
fără
şi şi
că,
recunoaşterea către sovietică
altă
recunoaşterea integrităti
arăbat reproşau anumită grabă
eficientă morală practică căreia
să fără
victimă aşa
fost analizate de Ministerul de Statul Major Quai d'Orsay, cele trei institutii
urgentarea actiunii politico-diplomatice în capitalele statelor Micii întelegeri
pentru stabilirea unui cadru juridic între acest organism Republica
Dar, la 12 mai 1934, titularul Quai d'Orsay-ului a respins propunerea Ministerului de
privind modificarea textului conventiei militare româno-franceze. Astfel, Barthou
considera o obligatie a sale de aliatii de la est de Rin 45 l. În felul
acesta, dorinta de Antonescu, de a se revedea clauzele conventiei militare din
1926, a
În iulie, premierul însotit de generalul Ion Antonescu de directorul
armatei au o la Paris. Michael Palairet, ministrul Angliei în
capitala României, observa, în Raportul Anual pe 1934, vizita pare fi fost „desn1l
de se deplasase în calitate <le ministru al Armatei nu <le
premier. Diplomatul englez informa vizita era rezultatul „unei întruniri a Consiliului
Nationale, prezidat de rege, în care s-a luat <lecizia de a se apela la Franta pentru
grosul în materie de armament". Ministrul englez observa,
nimic de la „negocierile" româno-franceze din iulie „n-a fost dat
Marele Stat Major a fost chestionat în privinta restabilirii, în iunie 1934, a raporturilor
româno-sovietice. Rezolutia de generalul Antonescu consemna: ,,...Interesele armatei
de ar reclama o reluare de cît mai interesele politice
predominînd, ca cei responsabili ordone noi vom executa." 455
Actul cum se lui Nicolae Titulescu, cu care Ion Antonescu s-a aflat în
relatii <le prietenie, ei colaborînd, în special, în perioada în care al <loilea a reprezentat
interesele României la Londra, în calitate de militar (1923-1926). Din aceste
motive, rezolutia de generalul Antonescu surprin<le oarecum. Motivele sînt cmnplexe.
lui Antonescu se <latora faptului scrisorile schimbate între Titulescu
Litvinov nu contineau <lecit termenul <le „suveranitate", a se preciza notiunea de
teritoriu, ceea ce crea un echivoc un dezechilibru între situatia României a celorlalte
state limitrofe Uniunii Sovietice. Acest motiv 1-a situat în rîn<lul acelora care apreciau
prin actul din iunie 1934, nu se rezolva <le partea a Protocolului
de la Paris din octombrie 1920'~ 6 • Pe <le parte, stabilirea de relatii diplomatice
presupunea, în conceptia <liplomatiei României, teritoriale, ceea
ce nu se realiza prin schimbul <le scrisori Titulescu-Litvinov. Situarea lui Antonescu în
celor care lui Titulescu o în încheierea unor acte diplomatice
- cu o mai mult decît - rf1111îne o chestiune asupra
istoricii vor trebui mai reflecteze. Antonescu a actionat <lin propria convingere, a
face jocul unor anume cercuri, inclusiv ale Palatului, a c[1rui va fi, cum vom
atăra în continuare, la finele lui 1934 457 •
Eforturile lui Antonescu pentru reorganizarea şi mo<lernizarea armatei române din
anii 1933-1934, au eşuat. La 20 iunie 1934, în Prefata la Planul general al organizări
armatei, trimisă lui Tătărescu, Ion Antonescu consemna, între altele: ,,tara este astăzi
într-o totală imposibilitate <le a se ap:Ira, dacă va fi atacată. Armata este complet dezar
,ătam pseudoinstruită şi demoralizată. Dacă va fi chemată astăzi să apere frontierele, va
fi, cu toate sacrificiile de vieti cei se vor cere, care vor fi pe cit de numeroase pe atît de
inutile, un <lezastru militar unic în istoria popoarelor. După el va urma cu sigurantă, la
scurt interval de timp, dezastrul social şi economic, care ne va costa nu numai granitele
României Mari, dar ne va duce la situatia de a nu ne putea opri nici la cele ale României
din 1916. ( ... ) Dacă o facem ime<liat avem putinta, sper eu, de redresare. Nu e numai
nevoie de bani. Oricîti vom avea, cu sistemul actual se merge la dezastru. Pe lingă bani,
trebuie un plan, o vointă fermă, continuitate şi energie în aplicarea lui. Şi înlăturarea ftră
164
4
•l
5
54 Jon llnlom:.scu, militar şi clip/onwl
ălim
854
şi alungaţi."
armată
Apărări Naţionale
ăciU.N- şi Oh.Tătărescu, deţinea şi
încercările
acţiunea efectuată,
Franţa întărit
şi oricărei şi
îşi
Tătărescu: această mă împiedică
fintlcă să mă găsesc că
enîmăr instituţiei activităti şi să mă părtaş
şi pregătim şi
aşa rămîne înseamnă şi
dacă continuăm şi
a farseurilor, a prevaricatorilor care, ridicîrn.lu-se la contlucere prin alte mijloace
decît acelea pe care le dau meritele, trecutul munca, trebuie Avertismentul
lui nu a avut efectul scontat. Generalul tle corp tle Paul Angelescu, tle la 27 iulie
1934 titularul departamentului - el îl înlocuise pe generalul de tlivizie
premierul ce contlucerea Ministerului Armamentului,
nu l-au sprijinit pe Antonescu în sale tle redresare a armatei. Întleosebi
generalul Angelescu a sabotat, ,,sistematic" 459 , lui Antonescu. Vizita
în iulie 1934, în i-a convingerea în lipsa tle solicitutline a acestei mari
puteri la nevoile reale ale României.
Exasperat convins de inutilitatea perseverente, Antonescu a trimis, la 7
8 decembrie, scrisori primului ministru prin care prezenta tlemisia. Astfel, la 7
decembrie 1934, el scria lui ,,Dat fiintl situatie, care
total de a lucra, trebuie ap:lr la orice pas, a mai persevera în a
în capul este a contribui la anihilarea ei fac la
dezastrul moral militar pe care-l cu astfel tle ignobile criminale procetlee.
Putregaiul este tle mare, încît a în mijlocul lui a-mi lega eu
numele de un dezastru care e inevitabil, sistemul metodele actuale." 4 (()
9. ,,Cazul Antonescu" în dezbaterile
corpurilor legiuitoare (decembrie 1934)
Demisia lui Antonescu m1 putea să treacă neobservată în România. Opinia publică a
primit cu emotie ştirea, iar Parlamentul de la Bucureşti a abordat cazul Antonescu în
dezbaterile sale din 13 şi 14 tlecembrie 1934. În Camera superioară, la 13 decembrie,
senatorul NMiclescu a interpelat guvernul în legătură cu tlemisia generalului Antonescu,
iş-udnîmirpxe surprinderea că două articole de presă - unul semnat de Or.Filipescu şi
altul de Stelian Popescu - au fost cenzurate. Miclescu a arătat că numirea lui Antonescu,
la subşefia Marelui Stat Major tlin anul anterior, fusese primită „cu mare multmnire şi cu
ătlum încredere" de opinia publică, deoarece „capacitatea şi caracterul generalului Antonescu
sînt îndeobşte cunoscute şi înJeobşte sînt cunoscute şi marile servicii pe care le-a
adus domnia sa tări în război"; a prezentat, în continuare, reputatia tle care se bucura
acesta în ţările Micii Întelegeri şi Franta. Senatorul m1 cretlea că Antonescu părăsise
postul „fără motiv". Miclescu opina cf1, pentru Antonescu, postul pe care îl detinea
reprezenta „o datorie sfintă pentru ţară", dar „a fost împiedicat să şi-o îndeplinească, aşa
cum îi dicta conştinţa"
• Din aceste motive, el a cerut guvernului Tătărescu „un răspuns
precis şi sincer" 462 în legătură cu cauzele Jemisiei. deoarece „nu trebuie să ne întărim
convingerea că oameni capabili, şi mai cu seamă oameni de caracter, nu-şi găsesc loc şi
nu pot fi utilizati în ţara aceasta" 4 M. Miclescu a prezentat continutul integral al articolului
pe care Filipescu a încercat să-l publice în ziarul „Epoc;l'. Între altele, semnatarul
articolului scria: ,,plecarea lui Antonescu tle la Marele Stat Major m1 poate să nu strîngă
inima fiecărui român"-1<>1. După ce constata cu regret că armata română era lipsită de
multe elemente de ordin material, Filipescu nota că generalul Antonescu „îi da încrederea,
acest factor moral inJispensabil oricărei armate reuşite"
• Evidentiind reputaţia de
care se bucura Antonescu în străinătate, Filipescu amintea ceea ce auzise de la unul tlin
iţnadnamoc armatei franceze: ,,armata română suferă Je multe lipsuri, Jar are un şef pe
care multe armate ar putea să-l invitlieze" 1 M. Miclescu nu consitlera că articolul lui
Filipescu continea vreo acuză pentru a fi suprimat de cenzură. Deşi nu intentiona să ia
cuvîntul, la cererea mai multor senatori, între care şi profesorul N.Costăchescu,
/'lata şi r,lspfata istori.:i 55
1.Inculet - ministrul de interne, a comunicat că „cenzura şi starea de asediu se efectuează
de autoritătile militare" şi a opinat că nu este bine „să lăudăm sau să dezaprobăm pe un
înalt militar" 467 • Miclescu, D.R.loanitescu şi Gr.Filipescu au negat că ei intentionau să
amestece armata în politică, dar chestiunea era prea importantă pentru a nu fi pusă în
discutie - ei aveau în vedere situatia internatională precară şi, mai ales, pregătirea armatei
,elanoiţan care trebuia să apere opera înfăptuită de poporul român in 1918.
În Adunarea Deputatilor, dezbaterile în „cazul Antonescu" au fost mult mai ample şi
interesante, ele angajînd, la 14 decembrie 1934, un număr important de deputati din
partidul de guvemămînt şi opozitie. 4611 Al.Popescu-Necşeşti, fost subsecretar de stat la
Instructiune publică şi culte, a interpelat pe primul ministru, după ce încercase acest
lucru în discutia anterioară din 13 decembrie, dar preşedintele adunări ridicase şedinta
asupra regimului presei prin modul cum a fost exercitată cenzura, dînd dispozitii de a nu
se publica înlocuirea generalului de brigadă Ion Antonescu şi cenzurarea unui articol
scris pe această temă de Stelian Popescu. Vorbitorul a atacat regimul cenzurii în „cazul
Antonescu", cînd ziarelor li s-a interLis să pomenească numele celui schimbat, dar nu şi
a celui care venea în locul său - generalul N.Samsonovici' 1 M. El vedea în această măsură
împotriva unui „general glorios", care se ilustrase în anii Marelui Război, anumite
interese sus-puse. Rolul pe care l-a jucat generalul Antonescu, credea Al.Popescu
,itşeşceN- ,,este menit să fie judecat de istorie şi istoria să-i dea verdictul". Pentru a
verifica cele întîmplate, Popescu-Necşeşti se adresase titularului Ministernlui Apărări
Nationale, generalul P.Angelescu, şi premierului Tătărescu, dar întîlnirile cu cei doi îi
ăresirăm şi mai mult „nedumerirea". În ultima parte a interpelări, Popescu-Necşeşti a
dat citire articolului pe care Stelian Popescu încercase să-l publice în UJ1iversu/. Directorul
acestui ziar, după ce îl considera pe Antonescu „unul din cei mai distinşi ofiteri",
evidentia „distinsele sale însuşiri militare, marea lui probitate şi puterea de muncă
neegalate". Stelian Popescu conchidea că, prin venirea generalului Ion Antonescu la
Marele Stat Major, se inaugurase o epocă nouă „pentru ceea ce trebuie să fim în
concertul aliantelor mari"' 70 • Cunoscutul ziarist, după ce constata că „atmosfera de suspiciune"
de la Marele Stat Major se limpezise odată cu venirea generalului Antonescu,
aprecia opera „constructivă" începută de el, dacă „nu z:1d:1rnicită, cel putin întîrziată",
tara avînd dreptul să cunoască motivele adevărate ale demisiei.
lusnupsăR ministrului Apărări Nationale a fost vag, el apelînd ca ,justificare" a
demisiei, la art. 3 din Legea de înaintare, potrivit căreia pentru functia de şef de stat
major se cerea cel putin gradul de general de divizie sau inspector general de armată,
conditii care, atunci cînd Antonescu primise numirea, fuseseră uitatem. Al.PopescuitşeşceN-
nu s-a declarat, cum era şi normal, multlllnit de răspuns.
În continuare, a luat cuvîntul deputatul nauonal-tărănist Virgil Madgearu care, mai
întîi, a reproşat preşedintelui Adunări, N.N.Săveanu, greşeala din ziua anterioară, el
atacînd regimul cenzurii şi al dreptului de control al deputatilor înlăuntrul Parlamentului.
Madgearu, ,,surprins" neplăcut de răspunsul care s-a dat interpelări lui Popescu-Nec
,itşeş a declarat că o schimbare la Marele Stat Major nu putea fi un fapt divers. După
opinia sa, un şef la conducerea acestui organism, ,,pentru a ptme rînduială în organizarea
,m"iritşo trebuia menunut mai multi a.ni, o schimba.re nefiind în interesul armatei şi al
irărăpa nationale. Deputatul a reprodus ciocnirea produsă între Samsonovici şi I.Gh.Duca
anterior, şi a cerut lui Tătărescu să răspundă la interpela.re. chestiunea ridicată de
itşeşceN-ucsepoP rămînînd „deschisă"rn.
Dr. N Lupu a cotat răspunsul generalului Angelescu „dispretuitor" pentru Parlament
iş a cerut să se dea rezolvare la întrebarea: pentru ce culpă militară s-a făcut vinovat
generalul Antonescu. Mai mult, el considera că schimba.rea va crea probleme în relatiile
cu Aliaui. A respins cenzura şi a solicitat să se răspundă la interpela.re. A urmat Gh.l.
56 1011 A11l011cscu, militar şi dip/0111.11
unaitărB că
satisfăceau. îndreptătit, această aserţiune,
sistematică oricărui şi oricărei presă, şi
şi-a aflăm, răspuns
Brătianu să cunoască
şi arăta şi stări
Cameră.
ăpuD
că răspunsul şi <lupă
Brătianu. <lupă arătat că
internatională înrăutătit amănunte
Brătianu calitătile
şi că debarcări să
operă arătat că
şi să aibă toată tări
Tătărescu fără reuşi,
şi Tătărescu
că încearcă
replică, Al.Popescu-Necşeşti că Tătărescu
întrebări şi-a său,
care a considerat faptul, în sine, era „grav", iar explicatiile de ordin tehnic
care s-au dat nu-I Istoricul s-a considerat în de
„împiedicarea a comentariu discutiuni în ca în
Parlament" 474 • La întrebarea pe care pus-o, sub ce regim ne i-a
deputatul C.Argetoianu: .,al minciunii"m. dorea dedesubturile
demisiei lui Antonescu se revoltat <le introducerea cenzurii a <le asediu
din
ce a vorbit ministrul Victor laman<li, întrempt de <leputatii opozitiei, considerîn<l
generalul Angelescu a <lat care „trebuia" - un scurt intermezzo
al dr. Lupu, a reluat cuvîntul C.I.C. Leaderul PNL., ce a
situatia s-a vizibil, a prezentat cu numirea, <lin decembrie
1933, la Marele Stat Major a lui Ion Antonescu. Dinu a evi<lentiat
de exceptie ale generalului a conchis motivele trebuie fie „foarte
grave", de vreme ce „se întrerupe o <le organizare" 476 • A generalul este
„un eminent ofiter" „poate încrederea pentru organizarea armatei în
orice post l-ar pune"m. A urmat premierul ce a încercat, a o
<liversiune 4711 • Din aceste motive, a fost întrempt de Iuliu Maniu dr. Lupu. a
considerat, pe nedrept, se atragerea unor ofiteri superiori în orbita patimilor
politice. În a declarat a ignorat voit prima
parte a sale. Ion Mihalache exprimat, la rîn<lul ,,îngrijorarea" în
ărutăgel că executivă
responsabilă şi
."irăt că
Măsura
ătag „gravă" şi să spună a<levăml.
Popescu-Necşeşti şi nesatisfăcut ,răspunsurile"
oficialităti
două Tătărescu şi
rezultă că, <leşi şi
„înlăturarea stări
invidioşi, făcuseră şi
<lărîma, şi ură, ştiau că
i-ăs scoată politică românească, că şi
Bucureşti
măsuri să pună capăt dotări
urmărind să-l
şi italiană
."elirăt întîmplător, <lupă
să datorită şi
militară,
şi produsă
şi adevărată „capcană regală", asemănîndu-se
produsă
Bucureştilor. şi
cu schimbarea de la Marele Stat Major.el nefiind de acord „puterea
este singura de toate actele ce privesc comandamentele armamentul
A revenit dr. Lupu care nu a fost <le acord cu opinia premierului <leputatii s-ar
amesteca în treburile executivului. înlocuirii generalului Antonescu a fost catalo
drept a cerut se Ultimul vorbitor a fost P.Petrescu,
care s-a asociat la cele spuse <le s-a declarat de
oferite 479 •
Dezbaterile în „cazul Antonescu" <lin Parlamentul României au relevat un lucru dar:
„motivele" prezentate de nu au putut fi acceptate de <leputati, cauzele fiind
mult mai a<lînci. Din cele scrisori transmise premierului <lin memoriul
expediat, în vara anului 1940, Regelui Carol al Ii-lea dar suveranul
primul ministru i-au promis sprijinul lor penim deplorabile a armatei",
,,a doua zi, toate Cortele oculte, toti beneficiarii incorecti ai unei situatii preponderente,
toti toti care dovada incuriei, nepriceperii neputintei lor în redresarea
statului, s-au coalizat pentru a prin intrigi pe acela care venise
cu biciul din viata pentru o dezonorau o <luceau cu
vorbe sonore, încet, dar sigur, la pieire" 4 ..,_
Perioada cît Antonescu s-a aflat la conducerea Marelui Stat Major de la a
coincis cu o serie <le energice menite insuficiente a armatei·
române, modernizarea acesteia la nivel european - acest lucru avea remarce
revista Orizontti în articolul lui T.Venturini: ,,Figuri militare <lin toate
Nu demisia lui Antonescu, tara se va confrunta cu efectele
„afacerii" Skoda. Nu este exclus ca Antonescu fi venit în conflict, cinstei
corectitudinii sale, cu factori de decizie inclusiv cu Carol al II-iea, implicati,
într-un fel sau altul, în afaceri oneroase pentru statul român. Mai mult, refuzul <le a
participa la un dineu, unde se afla amanta Regelui Carol al II-iea, l-a pus în conflict
deschis a provocat furia suveranului. Din aceste motive, schimbarea la Marele
Stat Major în decembrie 1934 ne apare ca o ea
cu cea în august cîn<l Titulescu, bun prieten cu Antonescu, a fost debarcat
de la conducerea <liplomatiei Ca un fapt oarecum straniu, numirea
5
•
l'fat,1 şi r.lspfata istori.:i 57
apărut
şefia Bucureşti
două
şi rămîne
realităţile
altă română
ărăf îndoială, autorităti
ipostază.
dimpotrivă, calitătile
şi
şef
următor însoţit
română şedinta totală
formaţiunilor poziţie, afară grăniceri. Această
aenîmăr definitivă formaţiuni, şi
,ălapicinum
ătatpoda generală şi prezentă şi
limitări apărare naţională, reieşit
că importanţă
ălanoiţan că
ţări, şi să înceapă „după
apărări naţionale". ,.Ţara
posedă şi
natională. libertăţi
şi restricţi
dovadă
că faţă
excepţia
Bucureştilor, arătau că
făcut armată,
Faţă şi, fată
Franţei şi aliaţilor şi bazată
garanţi şi
Conferinţa sortită eşec
să treacă neobservată
ătsaeca ţară. după militară
ăc său
ocupă
cîştigate război şi strălucita carieră"'"
înlocuirea lui Antonescu nu au în Monitorul Oficiul. Oricum, plecarea generalului
Ion Antonescu de la Marelui Stat Major de la a avut cauze mult mai
adînci decît ceea ce s-a prezentat în cele camere ale parlamentului României. Ofiter
integru, cinstit patriot, Antonescu nu putea impasibil la nevoile armatei, la
organizarea acesteia pe baze moderne, compatibile cu europene ale momentului.
Pe de parte, dorinta lui Antonescu da a moderniza armata presupunea,
eforturi financiare care „deranjau" unele militare sau civile mai
putin interesate într-o astfel de Dezbaterile parlamentare în jurul „cazului
Antonescu", din decembrie 1934, nu au lovit ci, au confirmat
deosebite ale omului militarului de exceptie care a fost Ion Antonescu.
în calitate de al Marelui Stat Major, generalul Ion Antonescu a mai participat, în
anul 1933, la conferinta de dezarmare de la Geneva'", iar în anul l-a pe
printul Nicolae de Hohenzolern la funeraliile ducelui de Aosta.
Delegatia a obtinut, în din 3 mai 1933, excluderea din calculul
efectivelor terestre a tuturor de de decizie
numai atîta timp cît aceste în special jandarmii politia
nu vor avea nici una din caracteristicile stabilite de Comitetul efectivelor,
de Comisia în planul britanic la art.12' 82 • Pozitia României,
în problema cheltuielilor de a clar din expozeul
generalului Toma Dumitrescu. Acesta releva bugetul pentru acest sector de
a fost în România destul de redus. Toma Dumitrescu conchidea limitarea
cheltuielior militare a unor între care România, trebuie numai
realizarea armamentelor indispensabile lor mea - argumenta
reprezentantul României - nu armament material militar necesar pentru securitatea
sa Orice restrîngere a noastre, de a se lua acest minim de
armament, ar fi contrar articolului 8 al Pactului ar impune României mai
grave decît acelea impuse statelor învinse prin tratatele de pace" 1113 • Se aducea ca
faptul proportia bugetului armatei române, de bugetul general al statului, era de
14% (la statele vecine de 30%); cheltuielile pe cap de soldat, cu Bulgariei, erau
cele mai mici. Concluziile memoriului, prezentat de delegatia
România a cel mai mic efort bugetar pentru statul cheltuind cu 40% mai
putin pentru aceasta'"'. de tendintele de sabotare italo-germane mai ales, de
opozitia a ei, între care România, care solicitau o dezarmare
pe precise de securitate respectarea clauzelor sistemului tratatelor de pace de
la Paris, era unui sigur.
Vizita generalului Ion Antonescu în Italia nu putea presei din
T.Venturini, ce prezenta cariera de exceptie a generalului,
nota în finalul articolului Antonescu „se de organizarea armatei române pe
baza experientei în în lui
1 O. Comandant al Diviziei a 3-a de la Piteşti
Activitatea rodnică din perioada cît a fost şef al Marelui Stat Major - ordinul Ministrului
Apărări Naţionale nr. 23.981/1933- l-a lipsit de posibilitatea de a urmări, mai
îndeaproape, şi viata Diviziei a 3-a de la Piteşti. Ex-funcţia ră.<spunsese, din toate punctele
de vedere, ,.nu numai calitătilor şi cunoştintelor cu care este înzestrat, dar şi pentru
asigurarea unui nou şi viguros avînt al acestui important serviciu"' 116 • În decembrie 1933,
generalul de divizie Lăzărescu, comandantul Corpului I de Armată, vizita Regimentul 6
"ătnednecsednoc
ătamra
594
.
84
1
.
58 Ion A11l011c:-sc11, militar şi diplonwl
Artilerie, care depindea de divi:t.ia a 3-a şi constata unele nereguli, îndeosebi lipsa
,,directivelor de instrucţie şi îndrumare" 487 • Generalul P.Angelescu, putin stupefiat, observa
că cele relatate de Lăzărescu trebuiau întelese, date fiind „ocupatiunile multiple" ce
decurgeau din funcţia lui Antonescu de subşef al Marelui Stat Major. Generalul Ion
Antonescu a răspuns observatiilor lui Lă:t.ărescu, replica fiind considerată ,Jipsită de
• Paul Angelescu şi Lă:t.ărescu considerau că ofiterul superior nu a
efectuat stagiu de comandant al divi:t.iei, în conformitate cu legea. Răspunsul oferit de
Antonescu prezenta multiplele preocupări ale şefului de stat major'89 şi faptul că instruc
,elinuiţ transmise de el, nu au avut „timp suficient să-şi facă efectul" 490 • Solicitarea unei
schite de program, Antonescu nu o putea îndeplini, motivînd că „s-ar putea să nu se tină
de ea" 491 . Nu întîmplător, generalii Angelescu şi Lă:t.il.J"escu vor face parte din grupul de
ofiteri superiori care au contribuit, în decembrie 1934, la schimbarea lui Antonescu de la
conducerea Marelui Stat Major, chestiune pe care noi am abordat-o deja. Apoi, nu este
exclus ca această corespondentă să fi fost făcută cu scopul de a defăima persoana
generalului Ion Antonescu, recent numit în cea mai importantă functie a Marelui Stat
Major, post rîvnit şi de alti ofiteri superiori.
Imediat după rămînerea sa numai la comanda Divi:t.iei a 3-a, comandantul Corpului I
de Armată, generalul de divi:t.ie Sichitiu, considera, personal, că unitatea din Piteşti era
„cea mai bună divi:t.ie a oştiri noastre, cea mai bine pregătită cu măsuri de a-i asigura
mobili:t.area, cea mai bine îndrumată ca educatie morală şi fi:t.ică, ca instructie profesioălan
a corpului ofiteresc"•• 2 • Cu aceaşi oca:t.ie, Sichitiu observa că temperamentul lui
Antonescu „uneori nu poate fi stimat", dar aceasta nu excludea „caracterul său hotărît,
puterea extraordinară de muncă, demnitatea funcţiei"•·'. La rîndul său, inspectorul general
de armată, generalul de divizie Gorski, confirma cele afirmate de Sichitiu, subliniind
ăc „impulsul dat de Antonescu se observă pretutindeni", generalul român punîndu-se în
ătnedive ,,în tot cursul carierii militare ca element exceptional dotat"•••. Din aceste
considerente, generalii Gorski şi Sichitiu propuneau forurilor militare superioare înaintarea
lui Antonescu la gradul de general de divizie şi încredintarea conducerii unui corp de
iŞ în perioada următoare, Divi:t.ia a 3-a s-a bucurat de aceleaşi aprecieri, iar comandantul
ei drept un ofiter „eminent sub toate raporturile, dar, mai presus de toate, sub
acela al demnităţi şi corectitudinii. în toate manifestările, fie ca şef, fie în viata de toate
zilele"•%. Inspectorul general de armată, generalul Manu, observa „solutiile uneori originale,
dar, totodată, bine argumentate" ale generalului care avea „multă încredere în sine,
o judeca întemeiată pe cunoştinte solide, o expunere clară şi concisă. Este un comandant
1
,tîrătoh ştie şi înfruntă răspundere"
•
dnişuereN să începută
şi reuşit Piteşti.
adevărat că, condiţile împuşcarea
către echipă legion:l"ă, potenţial
Apil"ări
acelaşi concreti:t.ată
luceşe colectivă şi
moderni:t.ări şi dotări
care ce vrea orice
termine opera reformatoare la Marele Stat Major- unde a stat
un an -Antonescu a încercat acest program curajos la Divi:t.ia a 3-a de la
Este în interne create prin primului ministru I.Gh.Duca
de o numele generalului Antonescu a li.ist vehiculat ca
titular al departamentului Nationale, mai ales în sondajele întreprinse de Titulescu498.
În timp, în conditiile unei situatii internationale precare, prin
politicii de securitate a reviwirii deschise a clau:t.elor tratatelor de
pace de la Paris, cele semnalate de generalul Antonescu - pe linia
armatei - se adevereau.
"lunatipăc
505
•
59
11. Primele contacte cu mişcarea legionară
Ţară", <lupă şi
încearcă să personalităti şi să
şi căuta, să
să-şi mărească armată,
ăcnÎ fără<lelegile săvîrşite
dezarmări, audientă părerea
legătură Conştient că tară
Partidul „Totul pentru reorganizat 1933, avîn<l un substantial sprijin
extern, îndeosebi german, capteze necompromise se intereseze
<le persoana generalului Antonescu. El astfel, exploateze conflictul
acestuia cu cercurile Camarilei si cota <le popularitate în unde
avea putini aderenti 499 •
<lin timpul misiunii londoneze, Ion Antonescu a dezavuat
de Corneliu Zele a Codreanu. În 1933, <lup,i întoarcerea <le la Geneva, unde participase la
conferinta Regele Carol al II-iea, într-o <le opt ore, i-a cerul
în cu Garda de Fier. legionarii reprezentau un pericol pentru
i-iş periclitau granitele, Antonescu a spus: ,,Nu pot da un răspuns categoric pentru că
vechile partide au putregaiul lor. Cunosc firea, dar m1 şi ce se ascunde în spatele ei. Se
pare, însă, că doreşte binele. Eu sini cel mai mare adversar al celor ce tulbură viata
ănretni a statului, oricare ar fi ei. Avem nevoie <le unire pentru păstrarea graniţelor.',so
Generalul Antonescu era convins că Zelea Codreanu nu putea duce România pe panta
ătnednecsa dorită <le el; a mai mărturisit regelui: ,,Prefer să mor în mocirlă, într-o
Românie Mare, <lecît să mor în paradisul unei Românii Mici.''~ 11
Cinstea, calităţile exceptionale <le strateg manifestate pîni1 atunci, puterea de muncă
,ătiunşiboen făceau o bună impresie în rîn<lurile opiniei publice şi puteau fi exploatate de
.ădraG Aceasta credea că generalul, în urma situatiei <lin decembrie 1934, va demisiona
<lin armată. Dar Antonescu nu a putut să facă acest gest. Pe Codreanu, Antonescu l-a
cunoscut abia în 1936, prin mijlocirea generalilor N.Mareş şi Zizi Cantacuzino. Codreanu
i-a declarat că în 24 <le ore <le la luarea puterii va trece <le partea Germaniei.
Replica generalului a fost promptă: ,,În cazul acesta, primul pe care va trebui să-l
itşupmî va fi generalul Antonescu"~ 12 • Ion Antonescu l-a portretizat foarte bine pe şeful
:izrăG ,,un om încrezut, rigid în cele mai multe cazuri şi cu idei greşite în multe privinţe.
Ca om <le acţiune, ştie ce vrea şi înţelege să meargă spre scopul propus cu orice preţ.
Avea idei excelente ca organizator şi realizator. Nu avea nici un program pe plan intern.
La politica externă era categoric pentru Axa Berlin-Roma. Cunoştea perfect starea <le
lucruri <lin Germania şi pregi1tirile ce se făceau acolo pentru război ,'"S0 3 Întrebat asupra
roliţnetni sale politice, Codreanu a <lat un răspuns abil care tintea la angajarea cercurilor
militare în disputa pentru suprematie în stat: ,,La putere vreau să veniti Dv. La adăpostul
dv., doresc să-mi organizez partidul şi, abia <lupă aceea, voi cere conducerea treburilor
statului" 504 • Nutrind o puternică aversiune fată de Regele Carol al II-iea, dar mai ales fată
<le Camarilă, generalul Antonescu vedea în dinamismul Gărzi o posibilitate concretă <le
ascensiune politică. La 24 iulie 1936, Arman<l Călinescu nota: ,,La Piteşti, informatorii
mei spun că un delegat al lui Corneliu Co<lreanu a fost primit <le generalul Ion Antonescu
iş ar fi primit acelaşi răspuns: Cu toate meritele şi galoanele mele, strig astăzi: trăiască
Antonescu a continuat să rămînă la comanda Diviziei a 3-a. La 18 aprilie I 937,
generalul Sichitiu scria: ,,Nimic 1111 se mişcă fără ştirea sa. Totul e ordonat, metodic,
armonios", iar generalul <le divizie P. Dumitrescu nota, în urma unei inspecţi : ,,Ofiter
general care are toate însuşirile, virtuţile şi capacitatea recunoscute <le întreaga oştire, ca
un strateg eminent, un fin tactician şi un organizator de fortă.'5<1>
La I noiembrie 1937, a fost numit comandant al Regiunii Teritoriale a Corpului IV
.ătamrA Patru zile mai tîr;:iu, a solicitai un concediu <le o lună, care a fost aprobat de
60 Ion Antonescu, militar şi diplomat
conducerea Ministerului Apărări Naţionale, iar la 24 noiembrie a cerut, prin raJX.lrl, încă
un concediu de 60 de zile5() 7 • Pe 7 decembrie 1937 şi-a prezentat demisia din armată, care
nu i-a fost aceptată,oe. Ion Antonescu a fost avansat la gradul de general de divizie, la
25 decembrie 1937m.
12. Ministru al Apărări Naţionale
în guvernele Octavian Goga şi Miron Cristea (1937-1938)
şi
.ăcinretup .Ţ. Ţară"
JX)Sibilităti
şi
înfrîntă, personală
P.N.Ţ.
Ţară"
următoarea:
şi internă
făcut
să conducă şi
după audientă
să şi să facă
aenuiţ durabilă
şi Brătianu. că, Niciodată
distrusă şi să dacă să-i
În preajma alegerilor parlamentare din Jecembrie 1937, ciocnirea dintre partizanii
democra~ei parlamentare cei ai dictaturii carliste sau legionare se anunta deosebit Je
Pactul de neagresiune încheiat de PN cu Partidul „Totul pentru a
deschis legionarilor noi pentru a se prezenta la alegeri sub girul celui mai
puternic partid politic al epocii. Organizatorul alegerilor, Partillul Liberal, le-a pierdut
democra~a a fost drumul spre dictatura a Regelui Carol al Ii-lea fiind
larg deschis. PNL. a obtinut 1.103353 de voturi sau 35,92%, - 626.612 sau
20,40%, iar „Totul pentru - 478.378 sau 15,58%. În mandate parlamentare, situatia
primelor trei forma~uni politice era 152, 86 respectiv 66 510 • Rezultatele
alegerilor din decembrie 1937 au agravat mai 11111lt situatia a României. În
urma alegerilor, credea Antonescu, Garda „a un mare pas în simpatia opiniei
publice" 5 ''.
Între persoanele destinate viitorul cabinet s-a aflat generalul Ion
Antonescu. În amiaza zilei de 27 decembrie 1937, suveranul l-a primit în
pe Ion A.ntonescu 512 • Carol al Ii-lea i-a cerut uite neîntelegerile dintre ei
parte, ca titular al departamentului Comunicatiilor, dintr-un viitor guvern Goga . .,Forma
Goga - i-a spus generalul - nu va putea fi Jecît introducînd în compozitia
ei legiunea pe donmul De ce? Pentru am afirmat atunci: ideea
nu poate fi cu pistolul. Mai bine s-o aJuci la putere vezi poate
ăcuda Ştiam, însă, că toată
societăti româneşti înscrisă să
să-l
şi şi această Jorintă, şi vă
dacă greşit lărgire
.tauşe şi, finlcă văd greşit
adevărat şi creştin să poată
vă să mă dacă, după aJîncă reflecţiune,
făcut vă şi
însărcinat
să treacă
şi mgămintea
Război, şi chezfişie că externă
mfl"turiseşte că, şi să
fericire pentru neam sau nu. ea nu avea sorti buni deoarece
pleava se afla în legiune"rn. Goga îi ceruse lui Antonescu
participe la guvernul pe care urma formeze, dar generalul l-a refuzat astfel: .,Din
dorinta de a servi tara pe dv. numai din am încercat- cer
iertare am - o a bazei politice a viitoarei formatiuni parlamentare. Am
În fata acestei noi situatii dat poate un pericol în consultarea
corpului electoral, înainte ca programul dv. cu românesc fi
simtit în mase (...), rog iertati sînt nevoit de a
declina cinstea ce mi-ati a gînJi, Jin primul moment, la mine" 514 • Regele nu a
acceptat sugestia generalului, dar l-a cu formarea cabinetului, obiectiv 515 cu
care Antonescu nu a fost de acorJ. NedorinJ peste Ol.:tavian Goga, cu care era
foarte bun prieten, la regelui, a acceptat postul de titular al Departamentului
de prezenta sa fiinJ o „m:"trturie o politica a României
nu se va schimba" 516 • Antonescu ne atunci, fortat contra uzantelor,
ăcaf declaratii ca ministru al armatei, .,am ff1cut-0"" 17 •
işeD se cunoşteau simpatiile pro-garJiste ale generalului şi aversiunea pentru rege şi
,ăliramaC Carol al Ii-lea, la sugestia lui Ar.Călinescu, a acceptat incluJerea lui Antonescu
în noul guvern. Cercurile carliste considerau colalxmU"ea generalului ca factor
ideal prin care se putea obţine, cel putin temporar, biruinta asupra mişcări legionare.
Asigurîndu-1 pe Codreanu că prezenta sa la conducerea armatei va garanta securitatea
irăcşim legionare, Ion Antonescu obţinea, Jin partea GftrLii, promisiunea abtinerii de la
125
Pfata şi nlspfal.t istorici 61
orice act agresiv. Carol şi Camarila întinseseră o cursă generalului, care le permitea un
zagăr pentru a-şi realiza planurile 518 • Evoluţia ulterioară a evenimentelor a arătat că
Regele Carol al Ii-lea a acceptat dificila colaborare cu generalul, numai atîta timp cît i-a
trebuit pentru a-şi pregăti şi instaura dictatura personală şi întări poziţia în vederea
irănimile Gărzi de Fier. Regele schiţase numai o „capitulare" la 29 decembrie 1937,
avînd, însă, grijă să-i plaseze lui Antonescu, ca adjuncţi, doi dintre intimii săi: generalii
Paul Teodorescu şi Glatz, numiţi ca subsecretari de stat la acelaşi minister5 19 •
Ca titular al departamentului Apărări Naţionale, Antonescu a continuat opera înceătup
în anii 1933-1934, cînd deţinuse funcţia de şef al Marelui Stat Major. La o zi după
numire, printr-un raport adresat regelui, Antonescu prezenta o nouă reorganizare a
armatei determinată de „necesităţi <le or<lin operativ". Între alte motivaţi, Antonescu
inclu<lea ,întrebuinţarea mijloacelor mo<lerne <le luptă, a lucrărilor <le fortificaţi, gmparea
tuturor forţelor în scopul realizări unei instrucţi mai bune, a unei mobilizări mai
rapide şi acoperirii mai puternice". Prin reforma propusă de generalul Antonescu, armata
ănâmor trebuia să cuprin<lă: 7 corpuri, 21 <livizii <le infanterie (inclusiv <livizia <le gar<lă),
ăuod brigăzi moto, trei brigăzi mixte munte şi trei <livizii <le cavalerie. Pentru realizarea
acestui obiectiv, se introduceau 6 regimente <le grăniceri în compunerea diviziilor de
acoperire şi s-au <lesfiintat 4 centre de instrucţie <le jan<larmi 5 2Cl.
ăpuD organizări şi <lotări consfătuire,
atenţia că
şi făcute.
ţări"
• satisfăcea,
şi <lepărtat
irărăpA Naţionale că propusă
graniţă
greutăţi şi
elinuiţarepo unităţi eşalonate,
singură direcţie pătrun<lere această privinţă,
necesităţile situaţia politică
posibilităţile uşoară această fază
,ăcitirc organizări şi
<lesfăşura şi înfinţa,
păstrau, aceleaşi unităţile
şi şi
ătupecnoc
şi totodată, îngrămădiri
oraşe graniţă: Cernăuţi,
Timişoara. că război
şi putinţele aviaţia, luptă, pătrungrămă<lirile
războiului,
naţia şi şi operaţiunile
că
o serie <le analize temeinice asupra armatei, la o
din 23 februarie 1938, generalul a atra.<; exista un <lezacord între planul
de înzestrare comenzile Ion Antonescu a propus un acon.I complet pentru „a nu
cheltui degeaba banii Planul prezentat de Marele Stat Major nu-l el
fiind prea apropiat de cel din 1937 prea <le cel <lin 1934. Noul titular al
credea reorganizarea <le Marele Stat Major „prezenta
foarte mari <lezavantaje": I. <liviziile <le pe erau <lispuse pe fronturi prea largi, de
un<le <lecurgeau în con<lucere, la intrarea în <lispozitivul de acoperire în
ulterioare; 2. marile <le acoperire trebuiau pe cît posibil, pe
o de spre a permite, în planul <le <lislocare
din primul moment; 3. nu se respectau <le acoperire <lictate <le
a României, de con<lucere a luptelor ce se vor <luce în
principiile militare chestiunile <le or<lin moral; 4. nu se crea, la
mobilizare, ceea ce se în timp <le pace nu se în timp de pace, ceea ce
nu trebuia la mobilizare; 5. se în regiuni, toate care aveau un
trecut glorios erau legate istoric <le regiunile în care au fost create <lin care s-au
alimentat cu oameni - aceste preve<leri erau prezente în planul <lin 1934 522 • Dislocarea
<le Marele Stat Major prezenta „anomalii", iar aceea a <livizii lor <lin linia a
doua nu corespundea scopurilor strategice tactice. Existau, prea
mari de comandamente în unele <le Tighina, Careii Mari, Ora<lea,
Arau, Consi<lerîn<l în viitorul „surprin<lerea, instantaneitatea, rapiditatea
pe care Ie avea carele <le trupele motorizate <le
<lere instantanee în teritoriul nostru, prea mari <le forte în aceste centre, vor
duce la <lezastru, <lemoralizare <lin prima zi a <lezastru care, <lin primele zile
ale conflictului, vor <lemoraliza vor compromite grav viitoare" 523 ,
generalul <le <livizie opina acceptarea planului Marelui Stat Major va face ca aceste
iril<ămărgnî să <levină „tot atîtea Turtucae <le viitor" 524 •
Între alte realizări obţinute <le Antonescu în scurtul timp cît a con<lus departamentul
irărăpA Naţionale semnalăm: 1. întocmirea legii <le funcţionare a Ministerului Apărări
,elanoiţaN care nu exista pînă atunci; 2. reve<lerea traseului fortificaţilor <le la frontiera
de vest, la care a or<lonat să se facă unele mo<lificări menite a răspunde mai bine
scopului pentru care au fost construite; 3. construirea unui număr însemnat <le cazărmi
5
'·
1
35
•
62 /ou A11tom:sc11, milit.ir şi diplomat
făcute ofiţeri şi
şi legalităţi administraţia şi
cumpărări făcute şi prcxlucători,
Apărări Naţionale, şi
şi
şi şi
noi; 4. rezolvarea tuturor reclamatiilor de intrcxlucerea spiritului de
dreptate; 5. introducerea ordinii în armatei înlocuirea sistemului
de echipare a acesteia, prin direct de la industrii
eliminînd furnizorii 525 •
Ca ministru al Antonescu a servit în guvernele Goga în cel
condus de patriarhul Miron Cristea (între 28 decembrie 1937 29 martie 1938), de la
10 februarie 1938 el fiind ad-interim la departamentul Aerului Marinei 526 •
13. Disensiuni cu Regele Carol al II-iea
iş cu Armand Călinescu
Călinescu Însemnările că puţin ataşat
Jupă gardişti, „să
Jupă aceluiaşi Călinescu,
Gărzi surpriză, Călinescu,
deţinea îndepărtarea încă
vizită şi ataşat
„soluţie".
explicînJu-şi
Apărări capăt
necesară instituţiei discuţie său,
GhArgeşeanu, că preferă să şi
să După
rămas dispoziţia Ap;irări fără comandă pînă
şefia Armată
, lună.
dispoziţia
şi dăduse Chişinr1 să trataţi omeneşte
şi situaţie, înlăturat
şi fruntaşilor ŢinînJ
publică şi şi ceilalţi
nazişti, că aceştia urmăreau,
să acţioneze toată hotărîrea.
ătavitom că depăşit acţiunilor
neîngăduite".
măsura urmărea să şi
antrenări eventuală tentativă revoltă.
sentinţei
şi alţi şi ştrangulaţi
Siguranţei
intensificări deţinuţi periculoşi ameninţau
Armand constata, în sale, Antonescu „era prea
de guvern" 527 , Jar, aflarea mai multor incidente provocate Je propunea
aplice legea" 528 • În guvernul patriarhului, opinia Antonescu se
manifesta împotriva reprimririi Je Fier. Spre a se evita orice
ce portofoliul Internelor, a propus generalului din guvern,
înainte de plecarea Regelui Carol al II-iea într-o în Anglia trimiterea lui ca
militar la Paris 529 • Suveranul nu a acceptat o asemenea Jar, la 29 martie 1938,
Ion Antonescu a Jemisionat 5 ~<lh", motivele printr-un memoriu adresat lui
Carol al II-iea.
La Ministerul Nationale, generalul Ion Antonescu nu a putut duce la
opera reformatoare atît de armatei. Într-o cu succesorul
generalul Antonescu a declarat profite de concediu a
refuzat ia conducerea Inspectoratului General al Cavaleriei. efectuarea concediului,
a la Ministerului Nationale 5·1('. A stat
la I noiembrie 1938, cînJ i s-a dat Corpului 3 la care nu stat Jecît o
La 30 noiembrie 1938 este pus, din 11011, la Ministeruh1i 5·' 2 deoarece ceruse în
scris ordin ca legionarii din închisoarea din fie
Regele Carol al Ii-lea, consiJerînJu-se destul Je puternic srnpîn pe l-a
pe generalul incomod a trecut la arestarea legionari. cont Je
opinia convins, în urma întîlnirii din noiembrie 1938 cu Hitler
demnitari în exclusivitate, preluarea puterii Je Codreanu,
Carol al II-iea s-a decis cu Demiterea generalului era
„prin acte oficiale a cadrul sale, manifestînJ atitudini cu
caracter politic În fond, avînJ în vedere raporturile generalului cu C.Z.Codreanu,
asigure controlul monarhiei al guvernului asupra armatei,
evitarea acesteia într-o Je Concomitent cu demiterea
generalului, în noaptea Je 29/30 noiembrie 1938, s-a efectuat executarea
capitale pentru CZ.CoJreanu 13 asasini ai lui I.Gh.Duca M.Stelescu,
în dubele care îi transporta Je la Rm. S;Irat la penitenciarul Jilava, sub
motivul pazei unor deosebit Je ce cu evaJareasJ4.
245
•
5
_w.
Plata şi r;lsplat.i istoric:i
63
14. Ion Antonescu şi drama României
din iunie-septembrie 1940
rămas fără coman<lă pînă
rezervă
şi Apărări sfirşitul aceleiaşi
trăia <lramă mutilări
aierăc practică,
a<lăugîn<l „reven<licări"
nicio<lată stăpînirea
şi şi
ăpuD şi
personalităti şi
au<lientă
E.Ur<lăreanu. ,.să aşezi
şi După au<lientă.
,.După masă
insistentă să mă <lupă şi că
legătură că că
demoralizată şi <lezorganizată şi că făcut
mînă. <loreşte să facă şi bătrîni"
gravă evacuaseră şi şi arătat să-şi
şi după
,ătneidua
Bucureşti,
mînăstirea
Generalul Ion Antonescu a la 6 iunie 1940, cîn<l i s-a
aprobat <.!emisia <lin ca<lrele active ale armatei, fiin<l repartizat ca ofiter <le la
Marele Stat Major la <lispozitia Ministerului Nationale 535 • La
luni, Antonescu marea a teritoriale a României 5 M', pentru întregirea
luptase exemplar în anii 1916-1919. De fapt, se realiza, în punctul al
treilea al anexei secrete a pactului sovieto-german, Moscova la
Nor<lul Bucovinei, provincie care nu se atlase sub tarilor. Era o
victorie a <lreptului fortei asupra fortei <lreptului, care a alimentat precipitat alte
cereri teritoriale asupra României 537 •
evacuarea Basarabiei a Nor<lului Bucovinei, în tentativa <le a forma un nou
guvern, Carol al II-iea s-a consultat cu mai multe civile militare. Cu
ajutorul lui Mihai Antonescu, generalul a solicitat o la rege, <lar nu a fost primit
decît <le Antonescu i-a <leclarat cu acel prilej: nu te mai între
natiune rege" 538 • 24 <le ore, Carol al II-iea l-a primit în Regele României
relata astfel întîlnirea: (n.ns/1 iulie 1940), la ora 5, generalul Antonescu,
care a cerut cu va<li1, <leclaratii <le <levotament asigurarea nu
are nici o cu legionarii, îmi spune tara este în pragul <lezastrului, armata
este complet trebuie rapi<l ceva spre a pune
lucrurile în Cum, în alte cuvinte. se un guvern cu el cu
Cu prilejul au<lientei, Antonescu i-a prezentat o scrisoare. Antonescu acuza pe rege <le
situatia în care se Basarabia Nor<lul Bucovinei s-a gata
ia responsabilitatea pentru a schimba „ime<liat oamenii sistemul'"'-lO. Imediat
generalul Antonescu a fost arestat la Pre<leal, <lar la 11 iulie, la interventia lui
Fabricius, ministrul Germaniei la a fost eliberat 511 • I s-a fixat <lomiciliul fortat
la Bistrita (Vîlcea).
15. Numirea lui Ion Antonescu şef de guvern (septembrie 1940)
Pe fon<lul <lesfăşurări evenimentelor internationale, <lupf1 renuntarea la garantiile
anglo-franceze, care se <love<liseră iluzorii, şi în urma faimoasei scrisori aJresate <le
Fiihrer Regelui Carol al II-iea, România a trebuit sfi-şi reconsiJere politica externă,
orientîndu-se spre Reich. În acest calcul, m1 trebuie uitat nici un moment pericolul
potential pe care îl reprezenta Uniunea Sovietică. Aceasta, <leşi se înfruptase <lin trupul
României, continua să aibă noi pretentii şi sprijinea Ungaria şi Bulgaria în revenJicările
lor fată <le Bucureşti
Germania, <le mai multă vreme, se interesa <le persoana generalului Antonescu.
eliţătilaC acestuia, capacitatea militară <leosebită, cre<litul pe care îl avea în rîn<lurile
armatei şi opiniei publice contau 111ult în planurile răsăritene ale politicii Reichului.
ăpuD cum ne mărturiseşte într-o scrisoare Gh.Barbul, în perioaJa 1936-1939 - cînd
acesta şi-a făcut <loctoratul la Universitatea „Frie<lerich Wilhelm" <lin Berlin - a fost
contactat <le Arnol<l von Schicke<lanz, viceministru al lui AlfreJ Rosenberg, şeful <lepartamentului
iJeologic al regimului national-socialist, cu amimunte asupra unor oameni
545
64 1011 A11to11csc11, militar şi cliplomal
politici in<licati „să colaboreze" cu Germania. Oh.Barbu! a sugerat <louă personalităti:
generalul Ion Antonescu, prieten cu Octavian Goga şi în subsi<liar, pe Valer Pop, partizan
al „apropierii" României <le cel <le al III-iea Reich 54·'. Aşa cum va spune la proces,
Antonescu nu a pregătit luarea legături cu Germania pentru a ajunge la putere. ,,Nu
cunosc - afirma generalul - limba germană şi formaţia mea intelectuală şi spirituală
mi-am pregătit-o la Şcoala franceză. Nu am uitat că în Alsacia şi Lorena avem 2.000 de
cruci, şi nici jertfele noastre <le pe front, în I 916" 544 • Cre<lem că opinia lui Antonescu nu
este departe de a<levăr. După convorbirile <le la Turnu Severin cu Ungaria, Carol al Ii-lea
i-a cerut lu~ Valer Pop să „mijlocească" o întreve<lere cu Antonescu ce trăia ascuns,
întrucît eva<lase de la mînăstirea Bistriţa, un<le i se fixase <lomiciliu forţat
• La 2
septembrie, primit în au<lientă <le rege, Valer Pop, ,,extrem <le îngrijorat <le situatie",
propune o schimbare de guvern al cărui şef să fie „cu prestigiu şi autoritate, cum ar fi,
ăpud părerea lui, generalul Antonescu". Monarhul, ,,uimit" <le această propunere, se
întreba: ,,voi putea avea oare încre<lere în el?" 5 .,i;. Pe <le altă parte, Valer Pop i-a vorbit <le
valul de nemultumiri „chiar în armată" împotriva regelui. În ziua următoare, Un.lăreanu,
laşeram al palatului, vine şi el cu propunerea <le a face apel la Antonescu. Carol al II-iea
nota în însemnările sale zilnice: ,.Eu sînt încă foarte în<loit asupra persoanei lui, pînă mai
ieri cu <lomiciliul forţat la Bistrita, care va fi atitu<linea lui, care va fi loialitatea lui fată
de mine. Raeorturi bune are cu Gar<la <le Fier, cu Dinu Brătianu şi cu Maniu, acesta este
un avantaj. Inainte de a face un pas <lefinitiv, am pus pe Ur<lăreanu să-l întrebe pe
generalul Mihail ce părere are asupra acestei eventualităti. Răspunsul lui a fost clar, că
nu-l iubeşte, <lar consi<leră că este un sol<lat şi că nu poate tră<la. Această părere a fost
ultima picătură care a făcut să iau o hotărîre. Acum alt bucluc, persoana în chestiune
trebuie găsită, din cauza tulburărilor el rămîne ascuns, cu multă greutate, cu concursul
lui Valer Pop a fost găsit. A avut, mai întîi, o conversatie cu Ur<lăreanu, în care a făcut
rezerve, şi, mai ales, a spus că nu poate lua o aşa răspun<lere, <lacă n-are coatele libere' 0547 •
Se vehicula opinia <lupă care generalul urma să fie executat, motiv pentru care s-a
intervenit la rege în favoarea lui; Mircea Cancicov, <le pil<lă, intervenise prin Fabricius la
Carol al II-lea 5 -ta.
Pe 3 septembrie 1940, Regele Carol al II-iea l-a primit pe Antonescu şi l-a rugat să
formeze noul guvern. ,După oarecari <liscutii" 549 , Antonescu „şi-a rezervat răspunsul".
Cu acel prilej, suveranul i-a spus: ,.Antonescu, nu poti refuza puterea. Tu eşti un patriot.
Numai ţie pot să-~ las ţara. Te-am consi<lerat, tot<leauna, ca pe ultima mea rezervă.
Timpul tău a sosit" 5 l0. Generalul i-a vizitat pe lea<lerii parti<lelor istorice şi pe alti oameni
politici, <leoarece man<latul primit <le la rege era <le a forma un guvern <le majoritate
.ălanoiţan Răspunsul celor intervieva~ <le Antonescu a fost: ,.Întîi, ab<licarea lui Carol al
II-iea, apoi vom <liscuta". La fel, opinia ofiterilor superiori, cu <louă exceptii - generalii
Paul Teo<lorescu şi GhMihail - a fost ab<licarea regelui. În atari con<litii, Regele Carol
al II-iea a ab<licat în favoarea fiului său, Mihai - convins că era „cererea tuturor, a străzi,
a armatei şi a oamenilor politici" 551 - punîn<l <lrept con<liţie ca generalul Antonescu să ia
asupra sa prerogativele regale. ,,Din acel moment, avea să afirme generalul, a început
lutarăvel<a calvar al vietii mele" 552 • La 14 septembrie 1940, România a fost proclamată
,,stat na~onal legionar"; în guvernul aflat sub preşe<linţia „con<lucătorului statului",
generalul Ion Antonescu, Gar<la <le Fier <letinea majoritatea portofoliilor. Antonescu era
convins că o guvernare legionară, lăsată singură, ar fi fost un <lezastru pentru ţară.
Generalul avea <le partea sa majoritatea <lin armată şi internele. Om realist, Antonescu,
în situaţia creată <lupă prăbuşirea graniţelor României şi a pericolului <lispariţiei ţări sale
de pe harta Europei, nu avea <le ales. Germania era, în acel moment, puterea numărul
unu de pe continent şi în ea generalul a văzut unicul reazem în sprijinirea granitelor tări.
Vechiul său prieten, Nicolae Titulescu, într-o scrisoare a<lresată premierului britanic
.aeniţsus
Plata şi r,1sp/ata istorfoi 65
W. Churchill, în decembrie 1940, intuia exact situaţia: ,.Greşelile ţări mele nu trebuie să
fie imputate Generalului Antonescu, el a trebuit să-şi asume o grea moştenire şi în
aiţautis în care se află nu poate face altfel" 553 • Ilustrul <.liplomat se punea garant, în faţa
premierului englez, pentru politica generalului Antonescu pe care şi-o însuşea şi o
reţifO elită
ţări Calităţile
inuiţan războiul fără în<.loială,
ataşat şi şi Şcoli
Război şi Apărări
calităţile
şi mo<.lerni.ări
pregătirea teoretică ofiţerilor
noutăţi tactică şi militară şi
creări să
ătiutpăfnî naţiunea română încă
<.lotări şi înzestrări şi iwlări făcut
să singură
a-şi apăra naţional să tări. Încercările
făcute mo<.lerni.ări, <.lotări şi înzestrări a<.loptări
pînă capăt,
sfirşitul
mo<.lernă Dacă
rămîne, excepţia Brătianu,
marcantă
tări,
de al armatei române, Ion Antonescu s-a remarcat în perioa<.la 1914-1940
prin mari servicii aduse sale. sale militare <.leosebite au fost puse în slujba
în pentru întregirea neamului, el fiin<.1, unul <.lin ctitorii
României Mari. Ca militar la Paris, Lon<.lra Bruxelles ca <.lirector al
Superioare <.le sau secretar general titular al Ministerului Na~onale, a
a<.lus servicii <.leosebite României, prin caracterul integru, seriozitatea, profesionale
patriotism. Antonescu a fost a<.leptul armatei române, a a<.lucerii
acesteia la stan<.lar<.lele interna~onale. În acest scop, a <.le
stat major cu ultimele în materie <.le strategie crearea unei
industrii <.le armament reprezentau cheia unei armate capabile apere opera
<.le la 1918. Ca nimeni altul, a intuit, <.lin anii '30,
necesitatea armatei, <.Iar a unei <.liplomatice care ar fi
ca, la un moment dat, România se afle în fata a<.lversarilor. în atari con<.litii,
singura cale <.le patrimoniul nu putea fie <.lecît armata
sale pe linia armatei, a unei noi
legi <.le stat major- din anii 1933-1934, 1937-1938 - m1 au putut fi <.luse la
repercusiunile fiin<.I grave pentru România anilor '40. Generalul Ion Antonescu a fost
a<.lus la con<.lucerea guvernului în septembrie 1940, la celei mai grele epoci <.lin
istoria a românilor. am analii.a numai activitatea sa în serviciul României
din perioa<.la 1914-1940, Antonescu poate cu lui Ion I.C.
personalitatea cea mai a istoriei Românilor <.lin secolul al XX-iea.
În apelul a<.lresat în septembrie 1940, generalul Ion Antonescu spunea:
„Români! Luîn<.I con<.lucerea statului, cre<.1 <.le a mea <.latorie să reamintesc tuturor, <.le
pe toate treptele ierarhiei civile şi militare, următoarele principii <.le bază în exercitarea
roliţubirta lor: 1. Legalitatea integral{1; 2. Dreptatea; 3. Omenia; 4. Exemplul personal;
5. Iniţiativa. Acestea fiin<.I principiile care m-au călăuzit toată viata mea, cer nin1ror să
ăgaeleţnî aceste imperative ale timpului, să şi le însuşească, să le <.lei.volte şi să le aplice,
în toate ocaziile, în interesul superior al prop{1şiri Statuh1i" 551 •
NOTE
Apăr[1ri
M,1n.>ş,1lul şi şi
şi
Bucureşti,
Bucureşti, şi
I. Arhiva Ministerului Na\ionale (Arh. M.Ap.N.), fond 3.042, dosar 686, f.4.
2. Ibidem, f.6.
3. Ibi,lcm.
4. Ibidem.
5. Ibidem, f.8.
6. Ibidem, f.10.
7. Ibidem.
8. Ibidem.
9. Ibidem, f.l I: Autouescu Rom,Îllil•i riv.bo.iidc de rl'iutrc..·girc..•. Miirturii documente
coordonate îngrijite de Iosif Constantin Dr[1gan. Vene\ia, Ed. Nagard, 1986, p. 563.
10. Mo11itonil Ofki.11, Partea a III-a, Adunarea Dcputa\ilor, Nr. 16, 24 Dccemhrie 1934,
p. 277-278.
11. Arh. M.Ap.N., fond 3.042. dosar (186, f.12.
12. Ibic/cm.
13. lbidl•m, f.19-20.
14. lbidl·m, f.19.
15. lbidmi.
16. Ibidl'/11, f.22.
17. Ibidl·m, f.18
18. lbi,il-111, f.22-23.
19. lbidl'/11, f.22.
20. Jbic/l'III, f.26-27.
21. lbidl'/11, f .30.
22. LI. col. Ion Antonescu. Rom,iuii. origiuc.1. tn·cutul. s.1criliciik• .~i drl'J)t11rilc lor,
1919, p.9-10.
23. Istoria militar.la 1)()1xm1l11i mm;iu, voi. V. l:1.li1ura Mili1ar;1, 1988, p. 348 urm.
24. Ibidl'lll, p.358-359.
25. Ibidl'/11, p .360.
26. Jbidl'/11, p.362.
21. Ibidmi.
28. lbidl'/11, p.363
29. LI. col. I. Antonescu. ()/J. cir.. P-~'-
30. lbi,Jcm, p.25.
31. Arh. M.Ap.N., fond 5.451. dosar 3.317, I 943. l'ozi\ia 337. f.K0.
32. B.A.R., Arh. General Vasile Rudeanu. I Manuscrise, voi. 3. p. 636-637
33. Arh. M.Ap.N., fond 3.831. dosar 250, 1917, l'ozi~a 945. f.9-10.
34. Idem. 5.541, dosar 3.317, 1943, 1'01.i\ia 387. f. 78-79.
35. George Magherescu, Au1<1ucsc11 - J>url,iloru/ dccorn/ici dl' pc pil'JJIUI rcgdui, în Istoric
i11tcrLis,l de Gh. Buzatu. Craiova. Iii. .. Curierul Dol_jan", l 'J')(I, p. 56.
36. A11to11escu ... , p. 564.
37. Istoria militam ... voi.V, p. 398 şi urm.
38. Ibidem. p. 427-43 l.
39. Lt. col. Ion Antonescu, op.cit .• p. 26.
40. Antonescu ...• p. 564.
41. Înalt Decret nr. 3.064.
42. A111011escu .... p. 564.
43. Istoria 111i/itar.l ... voi.V, p. 480.
44. Lt. col. Ion Antonescu, op. cit .. p. 28-29.
45. Ihidl'/11, p. 29.
46. Moniloru/ Oficial, Partea I-a, Nr. 195. 16/29 Noiembrie 1917. p. 2.056-2.063, Arh. M.Ap.N ..
fon<l 3.042, dosar 3.056, 1917. f. 39.
47. lloover Arhives. Palo Aho. S.lJ.A .. I.. 1.oucheur Papers. Box no. 2. Folder 10, (raport
expediat <lin Bucureşti la 21 octombrie 1 1 )16).
48. Istori.i 111ilit.1r,i ... voi.V. p. 5 I0-511.
49. Ihidmi. p. 511.
50. IhidL'/11. p. 517-518: Gh. Nicolescu. Marian Ştefan, Ro111,i11i:1 (1917-1918) - 1111 org.u1 de pres.i
Îll s/ujh.i 1111it,l/ii 1w/i011.1/e şi ele st,lt, în A.I.I.A.I.. xxv. 1988, p. 303-320.
51. Eugen Dantea. Misi111w.1 lknhe/ot şi 1111ghi11rifo L'i cil• VL'IIL·rc asupra rd,1/iilor fr.mco-ro1wîue.
în Ro111,îuii îu istori.11111iwrs.1/,i, IUi, laşi. Editura Universit:11ii, 1987, p. 149-168.
52. Lt. col. Ion Antonescu, op. cil .• p. 32.
53. Ihidl'/11. p. 77.
54. A11tcmcscu ... , p. 564: Arh. M.Ap.N., fond 3.831,<losar 489, 1917, Pozitia 233, f. 85.
55. Shennan David Spcctor, Ro11w11i,1 .it thc J>.iri.~ l'c.u:c Co11fcrc11cc. A Stucly of thc Diplomacy
of Joa11 J.C. llr.ili,11111, New York, Bcx)lonan Associates Inc., 1962, p. 42.
56. Saint Aulaire, conte, Coufos.~icm c/'1111 1·icm c/ip/0111,1tL'. Paris. 1-lammarion. 1953, p. 354.
57. Arh. M.Ap.N .• fon<l 3.831. dosar 110. 1 1 )17. f. 47-48.
58. Ihicll'/11.
59. Ihidl'/11.
60. IhiclL-111.
61. Ic/L'/11. dosar 233, 1917. f. IR3-IK4.
62. Ihicle111.
63. Ilie Schipor. Argw11e11/ la lucrarea lui Ion Antonescu. Ro111.î11ii. origi1w.1. trL'f.."llllll şi clrL•p111rile
lor, Bucureşti ... Clio", 1990. p. 10.
64. Victor Pctin, I.l' clr.1111e m1111wi11. /9/6-/9/H. Paris. Payot. 1932. p. 60.
65. B.A.R .. Arh. General Vasile Ru<leanu. I Msse I. voi. m. F. 635.
66. Glenn E. Torrey. Ch·11cr.1/ lk11ri lkrthdot .mel Ro11w11w. Boulder. Colorado. 1987. p. 5 şi 45.
67. Lt. col. I. Antonescu. op. cit .. p. 31. 33.
68. General Vasile Ru<leanu. Akuwrii c/iu timp ck• JJ;Jce şi riizhoi. Editie îngrijiu-1, studiu introductiv
şi note <le D. l'red,1 şi V. Alexamlrcscu. Bucureşti. Ed. Militar.-•. 1989. p. 359-361.
69. Arh. M.A.E .. fond 71. Londra. 1914-J«J2-t. voi. 2 1 ), f. 374 (t.c.nr. 74, 8/21 lanuarie 1917, N.
uşiM către Take Ionescu).
70. Istori.i 111ilit,ir.l ... voi. V. p. 529.
71. V. !'clin, op. cil., p. 149-150.
72. Charles Vopicka, SccrL'IS of /fa/k,ms. SL'l"l'll yc.1rs of ,1 /Jip/011wtist's iu thc Ston11 CL•JJtrc of
Europt.', Chicago, I 1 )21. p. 144.
73. Arh. M.Ap.N ., fond 3.831. dosar 25 c. )I)) 7. Pozitia 945, f. 3-4.
74. lstori.1111ilit.ir.1 ... voi. V. p. 531.
75. lhiclm1.
76. B.A.R. Arh. General Vasile Rudeanu. I Msse I. voi. III. p. 636-637.
77. Ihidc111, p. 697.
78. Great Britain, l'.R.O .• F.O. 371. 4.705. f. 18.
79. A11to11escu .... p. 79-80.
82. Vezi insl.rllc\iunile <lin 20 iulie 1917 privind acoperirea Nordului Moldovei, în Arh. M.Ap.N.,
fond 5 .450, dosar 388, 191 7. f. 63-64.
83. Idem, 3.831, dosar 874, 1917. f. 41-44.
67
68 Jon Antonescu, militar şi diplomat
84. /bidem.
80. Mareşalul Alexandru Averescu. Notiţe zilnice din rnzboiu /916-19/H, Bucureşti, f.a., eui\ia a
III-a, p. 237.
81. Antonescu ... , p. 79-80.
85. Al. Averescu, op. cit., p. 168. La 17 Iunie 1917, Averescu scria că „tot conccp\ia generalului
Prczan (Antonescu) triumfă".
86. Arh. M.Ap.N., fonu 5540, uosar 388, 1917, f. 101-102. 156-157.
87. Lt. col. I. Antonescu, op. cit .. p. 38.
88. Arh. M.Ap.N., fonu 5.450, uosar 388, 1917, f. 101-102.
89. Ibidem, f. 156-157.
90. Ibidem.
91. Lt. col. I. Antonescu, op. cit .. p. 39.
92. Arh. M.Ap.N .• fonu 3.831, uosar 828. 1917. f. 19-21.
93. Ibidem.
94. Ibidem, f. 60-66.
95. Ibidem.
96. Iuem, dosar 489, 1917, Pozi\ia 233, f. 85 - copie după dis~·ursul lui Miliukov.
97. luem, dosar 875, 1917, f. 54-58 - referat nr. 7.418 din 21 august 1917.
98. Idem, dosar 828, 1917. f. 99-103.
99. Ibidem, f. 102-103.
100. Idem, dosar 110, 1917, f. 26-27.
10 I. Idem, uosar 828, 1917, f. 122.
102 .. ldem, dosar 110, 1917, f. 363, 95 (Noi.1 nr. 3 957 din 24 septembrie 1917. călre Biroul
Organizare, semnală Ion Antonescu; 1101.1 nr. 5.099, din 18 noiembrie a Marelui Cartier
General călre Biroul Organizare, semnat.i l.t. col. Ion Antonescu).
103. Idem, dosar 828, 1917, f.132-138.
104. Ibidem, f. 138.
105.ldem,dosar llO, 1917,f.109.
106. Ibidem, f. 113.
107. Ibidem.
108. Ibidem, f. 122 - scrisoare înregislral.'t cu nr. 5.062 din 16 noiembrie 1917, semnală General
Lupescu şi căpitan Antonescu.
109. Idem, dosar 850, 1917, f. 149-150 - referat 12.422. 2 noiembrie 1917. semnat Antonescu.
110. Ibidem, dosar 110, 1917. f. 31 - referat 12. I 09. 6 noiembrie 1917. semnal maior Antonescu.
111. Istoria militar.I... voi.V. p. (,04.(,()5_
112. Ibidem, p. 007.
113. Arh. M.A.E., fond 71. Londra. 1914. voi. 90. f. 10 (t. nr. 240/62. 3 noiembrie 1917, oe la
Londra, maior Arion călre l.l.C. Brf1tianu).
114. Ibidem, f. 5 (l. 234/111. 2 noiembrie 1917. maior Arion cf1Lre l.l.C. Bratianu).
115. V .F. Dobrinescu, Rd;1ţi rom.îm1-L'1Jgk·zl'. 1914-1933, laşi, Editura Universi1.•11ii. 1986. p. 28.
116. B.A.R., Arh. General V. Rudeanu. I Msse I. voi. lll. p. 668.
117. Arh. M.Ap.N .• fond 5.540, dosar 250. 1917 ..
118. General Pctin. op. cit .• p. 153.
l 19. Istoria militar.I ... voi.V. p. 609.
120. Ibidem, p. 009-610.
121. Ibidcm, p. 610.
122. Arh. M.Ap.N., fond 3.042. dosar 686, f. 34; War Imperial Museum, Lomlon, Arh. R.
Goodden, f. 174-175.
123. Monitorul Oficial, Partea a III-a, nr. 195. joi 16/29 noiembrie 1917, 2.063; Arh. M.Ap.N .,
fond 3.042, uosar 3.056, 1917, f. 39.
124. Arh. M.Ap.N ., fond 3.831. dosar 828. 1917. f. 132-133.
125. Idem, uosar 34, 1917. Pozi\ia 984, f. 13.
126. Arh. MAE., fond 71. Londra, 1914, voi. 90. f. 5.
127. G. Suarez, Hri.JJ1d. Sa vie. Sem Oi:uvn.· ;1wc So11 Jo11n1.1/ L't de 110111bn.•11.t Dcx·w11L'llts i,wdits,
tome IV, 1916-1918, Paris, 1940. p. 334.
128. Arh. M.Ap.N., fond 3.831. dosar 34. 1917, Pozi\ia 984, f. 256-257.
Plata şi r.lspfata istorici 69
Drălianu,
Bucurcşli, Regală,
Bucureşti,
Ducurcşli, Regală,
irlşiniM
călrc
şi
Şlefan nucureşli,
,ilşcrucul
Brălianu,
Bucureşli, !'reşed.
Bucureşli,
mcrilă,
,icăP
călre
Război;
Brălianu,
(radiogramă semnală
lks.1virşirea R,x·,10.iştcrea
,ilşerucuB ŞLin\ilică şi
Muşal, ţl'lo-cfac lucureşli, ŞLin\iliăc
şi enciclopc<lică,
129. V .F. Dobrincscu, Rclatii ..., p. 31.
130. Gh. I. Ac/iw1ca ..., p. 29.
131. Arh. SL. fond Ca~a ferdinan<l, dosar 44, 1919, f. 1-2.
132. Arh. M.Ap.N., fond 3.831, dosar 357, 1916-1918, Pozi\ia 228, f. 43.
133. C. Xeni, Take Ionescu. 1858-1922, 1932, p. 32.
134. Michael Kcu)c, Thc A/lics .u1d tl1c R11ssi.u1 Coll;ipsl', Man.·h 1917 - Marc:h 1918, Lon<lon,
1981, p. 122.
135. lbidcm, p. 183-184.
136. Ibidem.
137. V .f. Dobrinescu, Rclatii .... p. 32.
138. Arh. SL. fond Casa fer<linan<l, dosar 77, 1918, f.l:i<lem, dosar 91, 1918,
f. 6-11.
139. Arh. M.Ap.N., fond 5.417. dosar 200/123, 1917, Pozi\ia 508 (Jumalul Consiliului <le
nr. 237 <lin 22 noiembrie 1917).
140. l<lem, fon<l 3.831, dosar 19, 1917. l'ozi\ia 871. f. I (L. nr. 5.310, din 27 noiembrie 1917,
Armalele I II, semnal.i Prezm1).
141. I<lem, dosar 233, 1917, f. 201-202.
142. Ibidem.
143. Ibidem.
144. Ibidem, f. 213-218.
145. lbidcm, f. 216-217.
146. Ibidem, f. 218.
147. Antonescu ..., p. 77.
148. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 3.060, 1918, f. 217.
149. Pascu, F.lurirea st;itului n:1tiomtl 1111it,ll' rom.în, 1-H. Edilura Academici,
1983.
150. G. Sofronie, H·nomcnul „Unirii" ÎII lumiiw dl•zvolt,'lrii prindpiului m1/iomtl la Români,
1937.
151. Idem, La positio11 ink·nwtio,wlc de I., Rown.uiil'. Ew,fo j11ridii111c ct diplo11wtiquc de scs
cngagcml•nts i11tcn1ation.1wc, Bucharesl, 1938. p. 48.
152. Gh.l. Origincs ct fonnaticm de /'Unite Rowm,inl'. Bucharesl, 1943, p. 294-295.
153. I.Gh. Duca, Amintiri politiCl', Milnchen, 1981, Ion Dumilru Verlag. H, p. 104.
154. G. Maghercscu, op. cit., p. 63.
155. Arh. SL. fond Cons. <le Min., dosar 32, 1918. f. 35-103 .
156. Const.anlin C. Giurescu, Amintiri, I. Ed. Sport Turism, 1976, p. 122.
157. lbidl•m.
158. Chesliunca credem, o mai marc alcn\ic <lin partea ccrccl..tlorilor români.
159. Charles Seymour, Cl• c111i se p,L~s;i rlx·lk•mc11t ,) /';Iris c11 1918-1919, Paris, Payol, 1923,
p.81-82.
160. Arh. M.Ap.N., fond 3.831. dosar f.a., 1917. l'ozi\ia 982, f. 127. Arh. M.A.E., fond 71, Conf.
E2, 1914-1927, voi. 57.
16 I. Arh. M.Ap.N., fond 3.831, dosar f.n., 1917. f. 134 - referal nr. 8.503, M.C.G. Ministerul
<le idem, fond 950, dosar 3, 1917-1919, f. 48-53.
162. I<lem, fond 3.831, dosar f.n .. 1917-1918, l'ozi\ia 982, f. 56.
163. Gh.l. A,·tit111l'.I ..., p. 23.
164. Ibidem.
165. Ibidem.
166. D.A.R., Arh. N. Docan, VIII Al'le CED dipl.. f. 291.
167. lbidcm, f. 295 nr. 3.191, 29 oclombric/11 noiembrie 1918, Crelzcanu).
168. Arh. M.Ap.N., fond 5.450, dosar 167, 1922-1923, l'ozi\ia 2, f. 33.
169. Ibidem.
170. 1111it,l/ii m/iom1l-st.1t.1lc ;i fK>pom/ui rom.în. ,·i i11tcn1.1/io11al.1.
Ed. encidopcdic:i, 1986, voi. lll. p. 83.
171. lbid,•m, p. 83-84.
172. M. I. Ardeleanu, De I., st.1t11/ I., st.1t11l 1111il,ll' rom.în, Ed.
1983, p. 645.
70 Jon /\111011t'.~cu. mi/1t,1r şi dif'lonwr
173. Arh. M.Ap.N., fond 5.540. dosar 167. 1922 1923. f. 11
174. Lt. col. Ion Antonescu, op. cil .• p. 73-74.
175. Arh. M.Ap.N., fond 5.540. dosar 167. 1922-1923. l'ozi\ia 2, f. 11.
176. Arh. St. Bucureşti, fond !'reşed. Cons. Min .. dosar 57, 1918-1921. f. 14 tclcgram[1 nr.
1.8% din 12 ianuarie 1919).
177. Jbiclcm.
i 78. Jbicll'm.
179. Arh. M.Ap.N ., fond 5.540. dosar 167. 1922-1923. Pozi\ia 2. f. 11 telegrama nr. 849 <lin 29
noiembrie 1918, Mareic C,U"ticr General Român c,itrc Comandamentul Amiatci frm1t·czc de
la Dun,irc.
180. Gh. Unc, Vladimir Zaharcsrn. /)i11 tTomc,1 rd,1/ii/or romfiIJCHlll_;!,IJ't' ÎIJ ,uiii 1918-1920. în
.. Anale de istoric", 4, 1981. p. 105-IY,.
181. D. li. I'. P„ First Scrics, voi. I. 1919. p. 2%
182. M. Muşat, I. Ardeleanu, De• /;J .~t.1tu/.... p. (,48.
183. Arh. M.Ap.N., fon<l 3.381. dosar Lu„ l 1 Jl 1 J. Pozi\ia 2.7(,(,. f. 57l.
184. Ru<loU„l'iikcs, llt:l.i Kun ,uid IILmg,IJ't,111 Sovit't Rt'f'Ublic. 11w Origim:s .uid Ro/c o[Commu
IJisl J>i.JJ"I)' oflhmg,IJ'y in r/1t' Rcvo/uriom of 19/X-1919, Stanford Univcrsity. 1967. p. 200-
-20:I.
185. Arh. St. Bucureşti. fond Minolilmc l'ran\a. Rola 27. t·. 358-359.
186. Arh. M.Ap.N .. fond 5.417, dosar î. I 919, Pozi\ia 5%. r. 1.
187. l<lcm. fon<l 3 381. dosar f.n„ 191 1 ), Pozi\ia 2.727. f. 184-185. 16
188. llarol<l Nicolson, Q11,1m/ 011 fai.~.1it fa l'.1ix. l'ans. 193(,. p. 108
189. Monitoml O/ici.ii, nr. 177. 30 octombridl2 noiembrie 1918. p. 3 185.
19(l. Gh. Maghcrcscu, op. cil .. p. (ii.
!91. Arh. 1\1.Ap.N., foml 1.629. dosar 100. 1 1 )18. l'ozi\ia 744. f. 15.
i92. Min.:ca N. Popa, Primul nv:/)()i 1110111/i.1/. llucun.:~li. lililura ştin\ifit·:1 şi cnt·idopcdit·[1. 1979.
p.470
193. Gh.1\1. Dolmwici. Istoricul dc'/\'Olt,u·ii tx·onomice şi li11.111ci,IJ't' .i Rom.înil'i. JÎ11pmmuturift•
coIJlmt·r.itc IX23-1923. lurnrcşti. I 1 )33. p. -l7Î
194. Greai Britain, l'.R.O„ l'.O. 371. 4.705. f. 13-1~.
195. S.D. Spct:lor, op. cir„ p. 67
1951>is Arh. M.A.E., fond 71. Cont. P,1t·ii. JIJ l'J. dosar 181. f 125 (l. nr. 383. de la Paris, 22 mai
1919, Ur,itianu c;"1lrc Pherckydc;.
196. lbidt•m. [. 127 (t. nr. 414, 9 iunie 1919. scmnat,i 1.1.C. Br.itianu).
197. l<lcm. dosar 222. f. 207. F.IUJ.S„ voi. IV. l'Jl9. p. 804.
198. Arh. M.A.E .. fond 71. Conf. PaL'ii. 1 1 ) l'J, dosar 222. f. 207.
199. Jbidt·m.
200. V.F. Dobrinesrn. Rd.i/ii m111.î110-t·11g/t'/t' ... p.58-59.
20 I. Jbicl1.·u1.
202. Jbidcm.
203. S.D. Spct:lor. op. cit .. p. 150-151.
204. Jbidl.'lll. p. 151.
205. lbii/1.•111.
206. F.R.U.S .. voi. VI. 1919. p. 351
207. E. P,u11lcry. J/istoir1.• cl1.• /.1 J/oug.ril.' des origiul.'.~ ,) ,w.~ jour.~. Budapest. f:ditions Corvina.
1974. p. 474.
208. Gh. lJm.:, VI. Zaharcscu. o,,. cit„ p. I 16
209. F.R.lJ.S .. voi. VI. 1919, p. 352.
210. Paul Mm1toux, 1..1.·s cldib1.wtiou.~ du Cou.~t'i/ des Qu.ilrl.'s (2.J 111.u-s - 2X_j11i11 /919). 1955, voi.
II. p. 396-398.
211. S.D. Spcl'lor. op. cit., p. 152-153
212. Jbiclt•m, p. 153
213. Arh. M.A.E .. fon<l 7 I. Conf. J>:1t·ii. Jl)I 9. dosar 222. f. 226.
214. l<lcm, dosar 58, f. 87 (l. <lin 4 iulie 1919. wl. Toma Dumitrescu l','ilrc 1.1.C. Br.itianu).
215. D.B.F.P .. First Scrics. voi. VI. 1919. p. 82-83.
216. Arh. M.A.E„ fon<l 71, Conf. Pat·ii. 1919. do~ar 58. r. 235 (l. din 2 septembrie 1919).
_____________ l'fata şi r.lspfat;1 istorici 71
217. /bidcm, f. 163, 175.
218. D.ll.F.P., First Series, 1919, voi. I, 1919, p. 409-410.
219. Arh. M.A.E., fond 71, Conf. Păci, 1919, closar 58, f. 235 (l. din 2 septembrie 1919).
220. /bidcm, f. 221 (l. din 28 august 1919, N. Mişu către 1.1.C. lrătianu).
221. F.R.U.S., voi. ID, 1919,p. 101, 111-114: D.U.F.P .. Flrst Series, 1919, vol.I,p. 623,630-031.
222. Arh. M.ApN., fond 3.831, dosar f.n., 1919, l'ozi\ia 2587, f. 16.
223. Arh. St. Bucureşti, fond Microfilme Ani;lia, Rola 446, c. 535-538.
224. DcsAvuşirca unit.Iţi ... , voi. IV, p. 438.
225. Scth P. Tcllman, A11g/o-Amcri~·an rcfatio11s al thc P.iris Pcacc Co11fon.•11cc, Princeton, 1961,
p. 390-391.
226. D.U.F.P., First Series, 1919, I. p. 741.
227. F.R.U.S., voi. III, 1919, p. 675.
228. Arh. St. Bucureşti, fond Microfilme Fran\a, Rola 182, c. 686.
229. Gh.l. llnilianu, Acti111w;1 ... , p. 134.
230. Arh. M.A.E., fond 71, Conf. l',"tcii, 1919, dosar 181. f. 70-71.
231. Lt. col. Gh. Magherescu, op. cir., p. 69.
232. lbidL'lll, p. 71.
233. /bic/cm, p. 72.
234. Mo11itorol Oficfal, nr. 229, 6 februarie 1920, p. 11.806.
235. Arh. M.Ap.N., fond 5.416, closar 2. 1920-1921. l'ozi\ia 3.550, f. I.
236. lclem, foncl 3.831, closar 7, 1919, Pozi\ia 2.689, f. 5 (I. clin 15 aprilie 1919, LI. col. llriclgcs
ertăc War Office).
237. Guiclo Romanelli, Ne/I: U11g;1ri;, di /kfa K1111 L' c/urnlc /'occup.u:io,w milit;u-c rc>/JIL'IW. Le
mia missionc maggio-11ow111hrc 1919, Dorclli, llcline. 1964.
238. Arh. M.Ap.N., foncl 3.831, dosar 111. 1919, Pozi\ia 2.623. f. 96.
239. lclcm. foncl 5540, dosar 167. 1922-1923, Pozi\ia 2, f. 53
240. lclem, foncl 3.831, closar III. 1919, l'ozi\ia 2.623, f. 68.
241. lclem. foncl 5.540, closar 167. 1922-1923. Pozi\ia 2.f. 64.
242. Ibidem, f. 46.
243. /hic/L'/11, f. 61-62, (I. cf1Lrc Înaltul comisar de la Buclapcsla. C. Di,w1andi, clin 11 septembrie
1919, semnat.; 1.1.C. Bratianu).
244. Ilarry II iii Banclholtz. An l !mlip/011wri~· Di,IIJ·. lly tlw A11wric.i11 fl.kmlwr ofthc /111L·r-A/fa•d
Military Missio11, l/1111g.vy. 1919-1920. New York. Columbia Univcrsity l'ress, 1933.
245. Arh. St. Bucureşti, foncl !'reşed. Cons. ele Min., Miscellanca, dosar 9, 1919, f. 89.
246. Arh. M.Ap.N., foncl 5.540, closar 167, 1922-1923, Pozi\ia 2, f. 63.
247. lclcm, fond 3.042, closar 686, (foaie califica1ivf1 pc anul 1919).
248. lclem, 5540, closar 2. f. 1-2 (raport nr. 733, 30 septembrie 1922, Lt. col. Ion Antonescu cf1tre
Ministerul de Război şi Mareic St.al Major).
249. lbidL'lll, f. 2.
250. lbidL'/ll, f. 3.
251. Iclem, 3.831, closar 3, 1919, l'ozi\ia 2.584.
252. lbi,k•m, f. 13.
253. Ihi,k•m, f. 14.
254. lbidL'/ll.
255. lclcm, foncl 3.042, closar 686.
256. lbidL'/JJ.
257. lbidL'/ll, f. 39.
258. lbidL'/ll, f. l 7bis.
259. lbidL'lll, f. 3 7.
260. lbidL'lll, f. 34.
26 I. /hidL'/ll.
262. lbidL'lll.
263. lbidL'/11, f. 38.
264. lbidL'lll, foncl 5.457, dosar 4, 1920, l'ozi\ia 160, f. 405-406 (l. nr. 9, din martie 1920, Lt. col.
I. Antonescu către M.C.G.).
265. Idem, fond 950, dosar 4, 1920-1921, l'ozi\ia 379, f. 139-140.
72 Jon Antonescu, milit,IT şi diplomat
către
calificativă
semnată calificativă
semnată şi
Război
nwrcş,i/1 Bucureşti, Păunescu,
calificativă
semnală şi
calificalivă
semnală şi
Bucureşti,
către război).
Război,
ertăc Război şi
Istorică).
Bucureşti, Regală
Războicabinetul
Război).
către
266. D.B.F.P., 1919-1939, Firsl Scries, voi. XL, 1921. p. 266-267 (l. nr. 215, 29 martie 1920, II.
Rwnbold Cunon).
267. Arh. M.Ap. N., fond 3.042, dosar 686, f. 16.
268. B.C.S., fond Al. St. Georges, CXCVlll, dosar 3.
269. War Imperial Musewn, London, Diary Lt. col. Goodden, f. 245.
270. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686, f. 37 (foaie 1 noiembrie 1918-31 martie
1919, general Cihoschi); Ibidem, f. 38 (foaie 1 aprilie 1919-20 martie
1920, de col. Sichitiu general li. Cihoschi).
271. Monitorul Oficial, nr. 9, 12 aprilie 1921. p. 338-339.
272. Idem, nr. 183, 20 noiembrie 1920, p. 5 870.
273. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686, f. 3.
274. Ordinul nr. 458, 7 mai 1921. al Inspectoratului Cavaleriei- onlin de zi nr. 55.
275. Ordin de zi nr. 73, 1921.
276. Ordinul Ministerului de nr. 844, 1922.
277. Gh. Maghercscu, Adcv,lm/ cll·sprc A11tonl'Sct1, Editura 1991.
I, p. 144.
278. Ibidem.
279. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686, f. 39, (foaie nr. 5 411 pc anul 1920, 20
martie - 31 octombrie, gen. N. Sinescu gen. D. Popovici).
280. Ibidcm, f. 39.
281. Gh. Maghercscu, Adcwlm/ ..., p. 145.
282. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686, f. 41 (foaie pentru perioada 1 noiembrie
1921 - 31 octombrie 1922, de col. Moruzi general de divizie Sinescu).
283. Ibidem.
284. Ibidcm, f. 42.
285. Monitorul Oficial, nr. 218, 4 ianuarie 1923, Supliment, p. 10.360-10.361 (Înalt Decret nr. 23
din I ianuarie 1923).
286. lvor Porter, Opcrufiuuca „A11to11omo11s". IÎ1 Ro1mî11fa pc vn•mc de r.lzboi, llumanita.~.
1991. p. 77.
287. Arh. M.Ap.N., fond 950, dosar 3, voi. III, 1926, l'ozi\ia 101. f. 561 (adresa nr. 20564, 26
septembrie 1926, Comandamentul C 7 Am1at.'\ generalul Mircescu, ministru de
288. Ibidem.
289. Idem, fond 876, dosar 1. 1922-1923, voi. I. Pozi\ia 324, f. 339 - raport al col. Sutzu cillre
Ministrul de 13 aprilie 1922.
290. Idem, fond 5540, dosar 2, 1922, f. 1-4 (l. nr. 733 din 30 septembrie 1922, I. Antonescu
Ministrul de Mareic Stal Major).
291. Idcm, dosar 38, 1922-1923 (E. Ncculcca c;ilrc Mareic Stal Major - Scc\ia
292. ldcm, dosar 2, 1922, f. 2-3.
293. Arh. St. fond Casa - Ferdinand I, dosar 21, 1923, f. 1-3, 11.
294. V.F. Dobrinescu,Rcl,1fii .... p.138-139.
295. Arh. M.Ap.N., fond 5.416. dosar 13, 1922, Pozitia 812, f. 133-134.
296. Ibidl•m, f. 136-137.
297. Ibidem, f. 136.
298. Ibidem, f. 137.
299. Ibidem, f. 139-144 (l. nr. 747, 5 octombrie 1922, Ion Antonescu c[1lre Ministerul de
ministerial).
300. Ibidem, f. 279 (l. c. nr. 321, 31 martie 1923, Col. Antonescu c;ilre Ministerul de
301. Ibi&•m, f. 249 (l. nr. 36, 16 februarie 1923, Col. Antonescu c:"1lre Ministerul de r.1zboi -
cabinetul ministerial).
302. Ibidem, f. 250- 251 (l. nr. 161, 21 februarie 1923. Col. Antonescu Soubcyrand).
303. Ibidcm, f. 251.
304. Ibidem, f. 262.
305. Ibidem.
306. Ibidl•m.
307. Ibidem.
Plata şi răsplata istorici 73
căire
secţia
căire Război).
căire
Război,
califo:alivă
semnală
căire
căire Război
căire Război
căire militară
ănâmor
căire
iobzăR
căire
căire
militară română
calificalivă
semnală
căire
mareşal şeful
şi
Război,
aiţceriD
căire
308. Ibidclll, f. 261.
309. ldcm, dosar 876, 1923, f. 231-236 (t. nr. 259, 17 martie 1923. Col. Antonescu Marele
Stat Major, l-a).
310. Ibidclll, f. 231.
311. Ibidem, f. 279, (t.c. 321, 31 martie 1923, Colonel Antonescu Ministerul de
312. V.F. Dobrinescu, Re/a/ii ...• p. 139.
313. A.rh. M.Ap.N., fond 5 416, dosar 876, 1923, f. 52-54 (scrisoare a lui Antonescu
Ministerul de din 27 aprilie 1923).
314. Ibidclll, f. 52.
315. Ibidem.
316. Ibidem, f. 53.
317. Ibidcm, f. 54.
318. Idem, fond 3.042, dosar 686, f. 42 (foaie pc anul 1922. I noiembrie 1922 - 31
octombrie 1923, general Gorski, col. adjutant Morcscu).
319. ldcm, fond 876, dosar 7, voi. II, 1922-1923. Pozi\ia 337, f. 15-17 (t. nr. 23, 20 aprilie 1923,
Col. Antonescu Ministerul de Rf1zboi - cabinei).
320. Ibidclll, f. 17.
321. Idem, dosar 337, 1923, Pozi~a 53, f. 33-34.
322. Ibidclll, f. 21 (t. 24, 20 august 1923, Col. I. Antonescu Ministerul de -cabinei).
323. Idem, fond 950, dosar 4, voi. I, 1923, Pozi\ia 70, f. 358-359 (I. nr. 84, 19 mai 1923, Col.
Antonescu Ministrul de - cabinei).
324. Idem, fond 876, 1923, f. 266 (t. nr. 97, 24 mai 1923, Col. Antonescu Comisia
din Fran\3).
325. Idem, dosar 337, 1923, f. 29 (t. nr. 31. 23 aprilie 1923, Ion Antonescu Ministerul de
- cabinet).
326. Ibidcm, f. 264-265 (t. nr. 98, 24 mai 1923, col. Antonescu Mareic Stal Major, Scc\ia I,
Biroul 3 materiale; Ibidem, f. 270-274 (I. nr. 330, 31 martie 1923, col. Antonescu
Mareic Stal Major, Scc\ia l-a Organii",arc) .
327. Ibid~•llJ, f. 59 - scrisoare din 28 mai 1923, Ion Antonescu cf1lrc Comisia din
Paris.
328. Idem, fond 3.042, dosar 686. f. 42 (foaie din perioada I noiembrie 1922 - 31
octombrie 1923).
329. Revista Ar/Jivc/or, 4, 1981, p. 508.
330. Arh. M.Ap.N., fond 5.417, Pozi\ia 772, dosar f.n .. 1926, f. 16-40 (raport nr.116, 1 martie
1927).
331. ldcm, fond 6.418, Pozi\ia 1.312, dosar f.n., 1929, f. 67.
332. Idem, fond 5.416, Pozi\ia 812, dosar 13, 1922, f. 17 (t. nr. 6.826 din 19 octombrie 1922).
333. Idem, dosar 15, Pozi\ia 913, 1922, f. 21 (not,1 din 29 ianuarie 1923, general
Cristescu).
334. Ibidclll.
335. ldcm, dosar 26, Pozi~a 883, 1923, f. 5-8.
336. Ibidem, f. 8.
337. Idem, fond 5.417, Anexa, dosar 352, (t. nr. 16, 3 aprilie 1924, Col. Antonescu gen.
P. Angelescu, al Palatului, gen. N. Condccscu, Casei Princiare, Mareic Sial
Major Scc\ia a V-a).
338. Ibidem.
339. Idem, dosar 352 (I. nr. 509, 17 octombrie 1924, Antonescu cf1lrc Ministerul de
Jusli\ici).
340. Ibidem (l. nr. 77, 3 februarie 1925. Titulcscu cf1lrc Extcmc).
341. Ibid~•lll.
342. lloover A.rchives, Palo Aho, S.U .A., N. Titulcscu Papcrs, Box no. 22 (scrisoare din 4 martie
1925, col. Antonescu Titulcscu).
343. Idem, (scrisoare a lui Antonescu din 3 mai 1926).
344. Ibidem.
345. Idem, fond 950, dosar 4, 1921-1924. Pozi\ia 69, f. 531 (I. nr. 397, 5 aprilie 1924, Col.
Antonescu cf1lrc Ministrul de Rf1zboi).
7 _4__________ Ion lu1tom:scu. milit;ir şi diplonwl
346. Idem, fond 3.042, dosar 686. f. 44.
347. Ibidem. f. 44.
348. Idem, fond 876, dosar 73. 1924. l'ozi\ia 377. f. 89 şi B.A.R. Gh. Kirileanu. Palat, XXXII,
varia 2.
349. V.F. Dobrinescu, Diplonw/Î.I Rom,Îl1ici. Nicofac Tituk•scu şi Afan.•a Drit.mic , laşi, Ed .
.. Moldova", 1991, p.17.
350. Ibidem, p. 18.
351. lbidL•m.
352. Ibidem.
353. Great Dritain, P .R.O., F.O. 371, 11.427. f. 59 .
354. V. Moisuc, Premisele izol.irii politice ;1 Rom,ÎlliL•i 1919-1940. Bucureşti, Ilumanitas, 1991.
p. 162-163: Iloover Archives. Palo Alto. S.lJ .A.. G. Barcza Papers. Dox no. 18 (Valeur du
plan Dawes).
355. N.T.D.D .. p. 143-144. (t.c I 053. la Londra. 16 iulie 1')24. semnat..·, Titulesrn).
356. Gh. Buzatu (coord.). Tituk-.m, şi .~lrnlL'_!!iil JJ,icii. Iaşi. Editura .Junimea", 1982. p. 381.
357.1.M. Oprea, N. TitulL•srn's Diplonwtic Activity. Bucharesl. 1968. p. 43-45.
358. Gh. Buzatu (coord.). op. dt„ p. 380 (t. de la 1.ondra. 16 iulie I 924. Titulescu c[1Lre M.A.S.).
359. N.T.D.D„ p. 149-150.
360. M. Muşat. Ro111,Îl1ii în vî/toam1 vitregiilor istoril'i. în Adi.:{. 1978. p. 42.
36 I. Gh. Buzatu (coord.). op. cit .. p. 382.
362. Ibidem. p. 383 (scrisoare din 12 august 1924. de la Londra. Titulescu căire V. Brfllianu).
363. N.T.D.D .. p. 152.
364. Arh. M.Ap.N., fond 3.042. dosar 686. f. 3.
365. Iloover Archives. Palo Alto. S.U .A„ N. Petrescu Comnen Papcrs. Box no. 10 (scrisoare din
15 septembrie 1924 adresat{, de Titulescu lui Ed. Beneş).
366. V .F. Dobrinescu. RL'lil/ii .... p. 104.
36 7. lbidL'/11.
368. lbidL•m. p. 105.
369. lbidl'/11.
370. Arh. M.Ap.N .. fond 3.011. dosar 3. 1'>25. Pozi\ia (,<)4_ f. 1 )
371. Idem. dosar 2, 1925, Pozi\ia (,<)_l (t. nr. 1 Xl. 4 aprilie I 1 )25. semnat;i Col. Antonescu).
372. Idem. fond 5.475. 1933. Pozi\ia I 342
373. Idem. fond 3.01 I. dosar 4. 1 1 )25. Pozi\ia (,%. f. 48.
374. Gh. Buzatu (coord.). op. dl .. p. 431 (sL-risoare din 28 aprilie I '>2(,).
375. Iloover Archives, Palo Alto. S.lJ.A„ N. Titulescu Papers. Box no. 12.
376. Arh. M.Ap.N., fond 3042, dosar 3.099. f. 220 (Înalt DeL·ret nr. 3.058. 14 iulie 1926: vezi şi
raportul secretarului de st.al de la Ministerul de R;izhoi rn nr. 25.001 din 14 iulie 1926).
3 77. lbidL·m. f. 244-245.
378. Idem, fond 950, dosar 3. voi. III. 1926, Pozi\ia 101. f. 561.
379. lbicfom.
380. Idem, fond 3.042. dosar 3.0 1 >'). 1 1 )26. f. 224-225.
38 I. Idem. dosar 3.100. 1926. f. 367 (Înalt decret 4.176. s~mnal de Regele Ferdinand).
382. Idem. dosar 686, f. 46 (foaie L'aliliL·ativ;i pc perioada I martie 15 iunie 1927)
383. ldem,dosar 3.403. 1927. f. 288: Mcmiton,J OficÎill. Partea I. nr. 158. 20 iulie 1927. p. 9.898
(Înalt Decret nr. 2.333 din 16 iulie I ')27. semnat de Regele Ferdinand şi ministrul de rf1zhoi.
gen. de divizie adj. P. Angelcsrn).
384. Idem. dosar 686, f. 47 (foaie L'alilicatJ\·a pentru perioada 15 iulie 31 ol'lomhrie 1927,
semnat gen. Samsonovici).
385. Antonescu M,ITL'Ş.1 .... p. 565.
386. Ibidem. p. 566.
387. lbidL'/11.
388. Idem, fond 6.559. dosar 10. 1 1 )27. l'ozi\ia 220. f. 191 (not..1 nr. 3.784. 27 septembrie 1927,
col. Antonescu către Marele St..1t Major).
388his Monitoml Ofici.il, Partea I. nr. 289. 25 octombrie 1928. p. 8.834 - I.D .. nr. 2.542 al
Regen\ei, 19 octombrie 1928.
389. Gh. Buzatu (coord.). op. cit„ p. 443.
l'fot.1 :;1 r;lspl_;i_t.1 istoriL·i 75
390. Arh. M.Ap.N .. fonc.1 3.042. dosar 686 (foaie calilicaLivf1 pentru perioada I noiembrie 1927 -
31 octombrie 1928. semnată gen. Samsonov1ci).
391. IbidL•m.
392. IbidL•m. f. 50.
393. IbidL·m.
394. IbidL·m. f. 51.
395. IbidL•m. f. IR (Înalt Decret nr. 861. 192 1 )).
396. Ibidem. Orc.linul nr. 3 .428 al lnspecloraLUlui General al Cavaleriei din 12 mai 1930.
397. Ic.lem, fonc.1 Înaltc Decrete Regale, voi. li. 1931. l'oziua 119. f. 279 (Înalt Decret nr. 1592. 9
mai 1931. semnal Carol al II-iea).
398. lc.lem. fonc.1 3.042, dosar 686, f. 52 (foaie calilkaliva pentru perioada I noiembrie 1930 -- 31
octombrie 193 I).
399. Ibidem.
400. IbidL'III.
40 I. IbidL·m. f. 5).
402. IbidL•m. (foaie calilicaliv;i pentru perioada I noiembrie 1931 31 octombrie 1932).
403. Ibidem.
404. IbidL•m.
405. IbidL•m. f. 54.
406. Ibidem, f. 55.
407. Mcmitoml Ofid;i/, nr. 16. Adunarea Depul.a\ilor. 24 del·embrie 1934. p. 277. În mai mulle
lucrari numirea apare cu <lata de I c.lecembrie 1933 (Înalt IJccret nr. 3 .057, 29 noiembrie
1933).
408. Mcmilom/ Ofici,i/. nr. 16. Adunarea IJcpula\ilor. 24 del·embrie 1934. p. 28 I.
409. Ibidem.
410. George Magherescu. Ad,·1•;im/ .... L p. 80.
411. I. Talpeş. Dip/011w/1L' ~' ,1p,1r.1n·. /933-1939. Bul'Ureşli. Ed. ŞLintilic;i şi enciclopedică,
1988. p. 6'.i.
412. Ibidem.
413. IbidL•m. p. 87
414. Arh. M.Ap.N .. fond 9-t8. dosar I .3 1 J7. f. 4 1 ).
415. Ic.lem, fond 5.416. c.losar nr. t .476. 193-t. f. 34-35.
416. Ibidem.
417. lc.lem, fonc.15.419,dosar 143. 193-t. I. 274.
418. Ibidem.
419. Ibidem, f. 275.
420. Ibidem, f. 278.
421. Ibidem.
422.1. Talpeş. CIJ'. cit .. p. m.
423. Ibidem, p. 88.
42-t. IbidL'III, Generalul de hrigad;1 Ion Antonescu c.levenea membru în Consiliul Superior al
Am1alei la 31 oclomhrie 1934, l'U vol deliberativ (,.Mouitom/ Olici,1/", nr. 256, 6 noiembrie
1 1 )3-t. p. 6.810).
425. I. Talpeş. op. l'it., p. 8 1 J.
426. Arh. M.Ap.N., fonc.1 5.419. dosar 117. 193-t. f. 34-35 (raport nr. 2.196 din 9 martie).
427. Ibidem. f. 35.
428. Ibi,k·m, f. 102-103 (raport nr. 590. 19 iunie 1934).
429. IbidL'III, f. I05.
430. IbidL·m.
431. Ibidem, L 36-39.
432. Ibidem, f. 127-139 (raport nr. 242. 23 iunie 1934).
433. Ibidem.
434. Ibidem, L 128.
435. IbidL'III, f. 128-129.
436. Idem, fond 5.416, dosar 1.556. 1934. f. 46 (Studiu din 26 mai 1934).
437. I/Ji,km.
76 Ion Antonescu, 111ilit.1r şi diplomat
438. Idem, dosar 1.476, 1934, f. 28.
439. Gh. Zaharia, C. Dotoran, Politica de ap,lrJre 1w/iom1/.l a Româiiiei ÎIJ co11textul european
interbelic. 1919-1939, Bucureşti, &I. Milit.ară, 1981, p. 221.
440. Ibidem, p. 222.
441. Ibidem, p. 222-223.
442. I. Talpeş, op. cit., p. 90.
443. Ibidem.
444. Ibidem.
445. Viorica Moisuc, Prcnuse/e ... , p. 280.
446. Ibidem, p. 281.
447. Ibidem, p. 281-282.
448. Ibidem, p. 282.
449. Ibidem, p. 283.
450. Ibidem.
45 l. Ibidem.
452. Ibidem.
453. Ibidem, p. 286.
454. Great llritain, P.R.O., r.o. 371. 19.570. f. 15.
455. Ibidem.
456. Arh. M.Ap.N., fond 5.418, dosar 26, 1934, Pozi\ia 1375, f. 37.
457. V.F. Dobrincscu, B,ll,lli.i diplonwti,·.11x·11tn, llwmr.ihi.i. 19/H-/940, Iaşi, &I. ,Junimea",
1991,p.112.
458. G. Maghercscu, Adev,'lrol..., I, p. 81.
459. Ibidem.
460. Ibidem, p. 82.
461. Monitorul Oficial, nr. 18, Senatul, 13 decembrie 1934, p. 11-12.
462. Ibidem, p. 12.
463. Ibidem.
464. Ibidem.
465. Ibidem.
466. Ibid,•m.
467. Idem, partea a III-a, Adunarea Dcpula\ilor, nr. 16, 24 decembrie 1934, p. 273-286, - şedin\a
din 14 decembrie.
468. Ibi,km, p. 275.
469. Ibidem, p. 276.
470. Ibidem, p. 277.
471. Ibidem, p. 278.
472. Ibid,·m.
473. Ibidem, p. 279.
474. Ibidem, p. 280.
475. Ibidem, p. 281.
476. Ibidem.
477. Annand Călinescu, IÎ1se11111iiri politin•, 1916-19.19, Bucureşti. Ilumanitas, 1990, p. 237.
478. Monitorul Oficial, partea a III-a, Adunarea Dcput:1\ilor. 24 decembrie 1934, nr. 16, p. 284.
479. Ibid,•m, p. 286.
480. G. Maghercscu, Adev.lm/ ... , I, p. 80-81. vezi textul scrisorii din 29 iunie I 940, în voi. cdiu1l
de Ion Ardeleanu şi V. Arimia, Ion Auto11,•scu. Citi/i,jmfot:.i/i, cutn·mur.i/i-v.i, lucureşli,
Editura „Tinerama", 1991, p. 39-50.
481. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686. f. 24.
482. Idem, 5.417, dosar 110, 1933, Pozi\ia 720, f. 3.
483.ldem,dosar98, 1933,Pozi\ia 719,f. li.
484. Ibidem, f. 12.
485. ,,Orizzonti", nr. 29, 21 octombrie - 21 noiembrie 1934. anul XIII.
486. Arh. MAp.N ., fond 3.042, dosar 686, f. 55 (foaie calificativă pentru perioada l noiembrie
- 31 octombrie 1933, semnală Inspector general de annau-i I'. Angelescu).
487. Ibid,•m, f. 56.
Plata şi rilsplata istorfoi 77
488. Ibidem.
489. Ibidem, f. 58 (scrisoare nr. I din 15 ianuarie 1934).
490. Ibidem, f. 58.
491. Ibidem.
492. Ibidem, f. 61 (foaie calificativă pentru perioada I noiembrie 1934 - 31 octombrie 1935,
ălanmes Inspector general de armată, general de divizie Sichitiu).
493. Ibidem.
494. Ibidem.
495. Ibidem.
496. Ibidem, f. 62 (foaie calificativă pc perioada I noiembrie 1935 - 31 octombrie 1936, semnală
comandantul Corpului I Amrnt.i, gen. de divizie Sichitiu).
497. Ibidem.
498. Grigore Gafcncu, Înscnm,lri 1x,/iticc, Bucureşti, Ilumanilas, 1991, p. 316-317.
499. Florea Nedelcu, De la n,•st;111r.1/i,• Iii dk·t.1111r.1 n•ţ.;1/;i, Cluj Napoca, Ed. ,.Dacia", 1981,
p. 268-269.
500. Gh. Magherescu, Adcv,1111/..., I. p. 78.
50 I. Antonescu Mareşalul., p. 502.
502. Gh. Magherescu, op. cit., p. K3.
503.I bidcm.
504. FI. Nedelcu, Via/ii politic;l din Rom,Îl1Îil în pm,j11w i11.~t.111nlrii diclillurii n-gilfo. Cluj Napoca,
Ed. ,.Dacia", 1973, p. 174-175.
505. Ar. Călinescu, op. cit., p. 312.
506. Arh. MAp.N ., fond 3.042, dosar 686 (foaie calificativă pentru perioada I noiembrie 1937 -
31 octombrie 1937).
507. Ibidem (foaie calificativă pentru perioada I noiembrie 1937 - 31 octombrie 1938).
508. Ibidem.
509. Monitorul Oficial, partea l-a, nr. 300, anul CV, 29 decembrie 1937, p. 9.670, Monitoml
Oastci, nr. 20, anul LXXVII, I ianuarie 1938, p. 1.234 (Decret Regal nr. 4.290, 24 decembrie
1937) .
510. Florea Nedelcu, De la ... , p. 238-239.
511. Antoncs,·u Mareşalul., p. 502.
512. Mcmitoml Oficiill, partea I-a, nr. 300, anul CV, 29 ianuarie 1937, p. 9 670.
513. Antonescu Mareşalul ... , p. 502.
514. Gh. Maghercscu, Adcwlml.. .. p. 86.
515. Monitorul Oficial, partea l-a, nr. 299, 2K decembrie 1937, p. 9.665-9.666.
516. Antoncs,·u M,l'Cş,1/1/., p. 503.
51 7. Ibid,•111.
518. f'lorea Nedelcu, Via,a ... ,p. 176.
5 I 9. Ibid,•111.
520. Arh. M.Ap.N., fond 5.416, dosar 1.665, 1938, f. 528 (raport 4.505 din 28 dec. 1937).
521. Idem, 5.419, dosar 166, 1931!. f. 5.
522. Idem, 5.416, dosar 1.674, 193K, f. 2-4.
523. Ibid,•m.
524. Ibid,·111, f. 4.
525. Antonescu M,l'Cşa/1/ ... , p. 568.
526. Mo11ito111/ Oficial, nr. 74, 30 martie 1931!, p. 1.628: R.A. anul XLVII, voi. XXXII, nr. 2,
1970, p. 450-457. La I ianuarie s-a creat Consiliul Superior al Amrntci condus de Antonescu
(Monitorul Oficiill, nr. 22. 1 februarie 1931!, p. 1.362).
527. Ar. Călinescu, op. cit., p. 365 (însemnare din 3 ianuarie 1938).
528. Ibidem, p. 374.
529. Ibid,•111, p. 381.
529his vezi textul memoriului în Jou Antonescu. Citi/i ... , p. 8-38.
530. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 656, f. 65 (foaie calificativă pentru perioada I noiembrie
1937 - 31 octombrie 1938).
531. Înalt Decret nr. 3.746 din I noiembrie I 938.
532. Înalt Decret nr. 4.025, 30 noiembrie 1938.
7_8 __________ fon /\11I~1csc11. mj/il,ir şi Jipln_,_n_a_t __________ _
533. Antonescu M,1Cşal1/ ... , p. 563.
534. fi. Nedelcu, /Je la ... , p. 412.
535. Arh. M.Ap.N ., fond 3.042, dosar 686, f. 65.
536. V .r. Dobrinescu, n.uălia diplonwtk,i 1x·111r11 JJ.1s,1r.1hi.1. l',1.'i.~im.
537. Arh. M.Ap.N., fond 5.417. dosar 686. f. 65.
538. Gh. Maghercscu, Adcvilml .... I. p. 72.
539. Carol U-lea, Î,1sc1w1,lri zilnin·. I. p. 686.
540. A11to11cscu Mareşalul ... , p. 504: vezi textul scrisorii în /011 A111011cscu. Citi/i .... p. 51-54.
541. Andreas Ilillgruber, llitlcr, Kiinig Cam/ 1111d M,irsdwll /\11to11c!ic11. Wiesbaden. 1954, p. 74.
542. V .F. Dobrinescu, H,it,llia 1x•111ru /J,m1r.1hi.1 .... l'assim.
543. Scrisoare adresată de Gh. Barhul lui V .F. Dohrinescu din 8 iulie I')') 1.
544. /\/11011csc11 M,in.•ş.1/1/. .. p. 503.
545. Scrisoare adresat., de C,h. Barhul lui V .F. Dohrinesrn din 8 iulie 1991.
546. Carol al Ii-lea, Îi1!i~•11111f1â zilnice. I. p. 747-748.
547. Ibidem.
548. Gh. Magherescu, /\dcv.lni/ .... 1. p. 170.
549. Carol Ii-lea, op. cit„ p. 748.
550. Gh. Maghcrescu, op. cit., p. 171.
551. Carol al Ii-lea op. cit .• p. 750.
552. Alllom~scu M,in.•ş,1/u/., p. 504.
553. Great Brit.1in, l'.R.O .. F.O. J71. 24 996. f. 553.
554. Gh. Magheresrn. /\d~·\·,lru/.. .. 1. p. 193-194.
Capitolul 11
ION ANTONESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI
COPIE DE PE FOAIA MATRICOLA A OfTfERULUI
Numele şi prenumele: ANTONESCU ION
Cel <lin urmă <lomiciliu, la Gala\i. oraşul districtul Gala\i
STAREA CIVILA:
tucsăN la: 2 iunie 1882, la Pileşti. plasa Pileşti - Argeş. !iul lui I.Antonescu. Domiciliat la:
Gala\i, phL~a -, oraşul - . Însumat la: ............... Alunei <lomiciliat la--. plasa-, disLril·tul - . Venit
la Corp la: I iulie 1904
ŞI POZIŢil
alaocŞ
alaocŞ Militară şi
Roşiori;
Roşiori; şters Roşiori.
Roşiori; şi
taşatA ataşat
pînă
Roşiori şi ataşai
SERVICII DNERSE- CAMPANII
Fiilor de Militari Craiova: elev ds. a IV-a. 1898 august 28: elev ds. a VI-a, 1899
iunie 29; mo<lificat chemarea în cis. a V-a Div.11. 1900 iunie 20; elev ds. a VI-a B. 1900 iunie
29; elev cls. a VII-a, 1901 iunie 25
<le lnf. Cav.: elev. 1902 iunie 17: elev cls.l, iulie I; venit la Corp septembrie
I
Regimentul I sublocolenenl. 1904 iulie I: J)ccrelul nr. 2 .178
Regimentul JO suhlocotenenl, 1908 aprilie I: fiind mulai Reg. JO or<l.
<le zi nr. 55
Regimentul I l0<:otenenl. l'Xl8 mai 10, ord. de zi 156, avansat remul.al în acest
corp, Î.D. nr. 1.528
Herghelia Amialei; locotenent. 1908 iunie 14, cu serviciul la Herghelia Amiatei
Cislf1u, la noi <lispozi\ii, ord. de zi nr. 257
Regimentul 8 Herghelia Amialei: 1909 mai JO
taşatA Şcoala Superioară de R,izboi: 1909 octombrie I. încet.al ataşare liind admis în Şcoala
ăraoirepuS <le Rf1zboi, prin D.M. nr. 89. M.Oaslei nr. 15/1 1 )09
li
17.10.1927
Se va al.aşa copiei <le pc memoriu()) oli1erului
Gl:NERAIJindescifrabil/
COLONEL ANTONESCU I. către BRIGADA II ROŞIORI
La nr. 8(,0 S
Am onoarea a vă face cunoscui um1[1loarele:
l. Am umial um1f1loarcle studii: a) Clasele primare; b) Patru clase liceu; c) Patru dase Şc.
80 /ou /111/cmcsc:u, milit11r şi diplo11wl
Şcoala şi Şc. alaocŞ
iobzăR Şc.
războiului:
Şeful căpil.ln);
după şeful (acelaşi
Dunărea şeful
această (acelaşi
şeful această pînă
şi după
gă.~ca
şi însărcinai să
rcinlrări
irăzilibomer şeful
(acelaşi
ănîp Şcoalci
um1ăril
şi
şi ataşai
pînă această dată şi
aceiaşi pînă
însărcinat şi lichidările şi
ăgnil şi dczam1ări:
Roşiori
Şcoli
Mii. Craiova; d) Mii. Inf. Cav. (2 ani); c) Spcc. Cavalerie (lan); O Super. de
(2 ani); g) Anul complimentar la M.S.M. (l an); h). Obs. Aerieni (brevet nr. 13);
Timp pclrccut în timpul
2. a) Opcra\iilor Arm. de Nord 14 august 1916 - 5 noiembrie 1916 (Gradul de
b) 5 noiembrie 1916 Lransfcrat, dczaslrul de la Jiu, ca opcra\iilor Arm. I-a
grad); c) La 10 noiembrie, inamicul Lrccînd la Zimnicea, am fost numit opcra\iilor
Grupului Arm. General Prczan; constituit cu ocazie grad); d) La 5 decembrie
1916 am Lrccul opcra\iilor la M.C.G., unde am func\ional, în calitate, la
demobilizarea armatei, aprilie 191!1 (gradul maior li. col): c) lm1.-<lial aceasta, am fost
numii comandantul unui divizion de cav. care se în acoperire pc Nislru în Tighina (gradul
li. colonel); O În octombrie 191!1 am fost chemai telegrafic de M.S.Regclc fac
proiectul de opcra\iuni pcnlru cazul noaslrc în ac\iunc, iar la 1 noiembrie, cu ocazia
armatei, am fost renumit opcra\iunilor la M.C.G. unde am funqional pinii la I
Aprilie 1920, cînd armata s-a demobilizai în mod definitiv grad); g) De la I Aprilie I 920,
la 8 Septembrie 1922 am fost Comandantul Spcc. de Cavalerie Sibiu. În acest
interval de timp am fost Lrimis în Fran\a, pentru un stagiu de 4 luni, în care timp am
manevrele franceze, am vizitat toate centrele de instruqic franceze am um1at cursul de la
Versailles (gradul de li. colonel colonel); h) În septembrie 1922, am fost numii militar în
Fran\a, unde am func\ional la 1 aprilie 1923; de la am Lrccul în Anglia Belgia,
în calitate, la I noiembrie 1926, cînd :un fost rechemai în \ar:i. În acest interval de
timp, am fost cu de rfizboi, pc care Ic-am tcm1inat; consilier tehnic pc
comisia de rcpara\ii din Paris în 1924 la Geneva cu ocazia primei confcrin\c a
i) La 1 ianuarie 1927 am fost numii Comandantul Regimentului 9 „l'rinc:ipcsa Elena", iar
la 15 iulie 1927 Directorul Superioare de Rf1Zlx)i.
Prizonier. După cum se vede din cele ar,-1t.1tc mai sus, prizonier nu am fost niciodat.i.
COLONEL /Antonescu/
REGIMENTUL I ROŞIORI
Sublocotenent ANTONESCU ION - Note date la Inspcctia Generală
III
FOAIA CAIJACATIV A- pc anul 1904-
NOfA COMANDANTULUI CORl'lJUJI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
26 Iunie 1904
Elevul Antonescu a fost un elev foarte bun, ci a îndeplinii fum.:tia de sergent major la Şcoala
.ări.tilim El a fost prczcnl.11 M.S.Rcgclui la inspcqic ca un elev deosebit de bun. El este un bun
.rolăgi:rL Cu energic şi conştim:iozitatc va ajunge a îndeplini şi ccrintclc despre care nu :un
înlrc\inul în ultimul timp cu <linsul.
Va deveni un bun inslructor.
CAl'ffAN (ss)
Sturdza
Iunie 1904
Antonescu a fost toi timpul* camarazilor sfii din sc1.·\ic. S-a distins în toate ac~unilc sale,
dnîruşăfscd o bună voin\ă şi energic pentru toi cc Lrcbuia să puie în profitul său. Inteligent şi
ătaceduj sănătoasă. Exccp\ional de bun instructor, îi prcvf1d un viilor strf,lucit în am1,i.
ţerălăC îndrăzneţ.
ŞEALOR
ăM părerile
NOrELE IERARIIICI SUPERIORI
26 Iunie 1904
unesc cu oli\crilor sfii instructori. Excelent
* Lipsă în text.
CAl'ffAN (ss)
l'raporgcscu
COLONEL (ss)
Cotcscu
.ă\nitşonuc
Plata şi răsplata istorici 81
1905 Octombrie
Ofi\cr care promite foarte mult. Sînt convins că în Şcoala de Cavalerie îşi va da toată silin\a
pentru călărie, singura parte slabă a ofi\crului.
COMAND. REGIMENTULIB
Colonel (ss) Bogdan
MANEVRELE DIVIZIEI DE ROŞIORI
CAR11ERUL DIVIZIEI
Sublocotenent ANTONESCU ION - Note date la finele manevrelor
IV
ŞERJLIB
ataşat Roşiori,
ordonan\ă.
însărcinările şi
stăruitor, bună împrejurările.
LUofEŞ
ŞEALOR
Şeful
ieşit Şcoala manifestă
ROŞIORI
FOAIA CAUACATIV A- pc anul 1906 -
NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Octombrie 1906
Sublocotenentul Antonescu a fost pc timpul manevrelor Diviziei de din acest
an, la Cartierul Diviziei ca ofi\cr de
Acest ofi\cr a îndeplinit foarte bine toate cc i s-au dat, atîl în birou cit la cîmp.
Ofi\cr serios, cu judecat.'\, se poate conta pc ci în toate
DE STAT MAJOR AL DIVIZIEI
Maior (ss) Oprcscu
NITTELE IERARIIICI SUPERIORI
Noiembrie 1906
Mcn\in notele dale de de Stal Major.
fale un ofi\cr dcabia din de Cavalerie, dar care se deja prin calit.1\i
cxcclcnlc.
C.D. DE
General (ss) Boteanu
ALAOCŞ SPECIALA DE CA VALERIE
Sublocotenent ANTONESCU ION
V
FOAIA CAUACA TIV A - pc anul 1906 -
ŞERJLIB
făcut Şcoli, inleligen\ă, stăruin\ă şi
NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
1906 Iunie 28
A cursurile într-un mod cu totul dL-osebit, dovedind
A făcut însemnate progrese la călărie.
Se desemnează ca un clement excelent pentru arma sa.
A fost clasificat întîiul în promo\ia sa.
COMAND. ŞCOLI
Lt. col. Uasarabcscu
NITTELE ŞEA LOR IERARI IICI SUPERIORI
1906 Octombrie
ăM unesc în aprecierea Comandantului Şcoli.
Sublocotenentul Antonescu este un Lînăr ofi\er care promile mult.
INSl'ECroR GENERAL, GENERAL DE DIVIZIE
(ss)f,crdinand
82 1011 A11l011cscu, militar şi diploma/
ALAOCŞ
şcolar
SPECIALA DE CA VALERIE
Anul 1905-1906
VI
Promo\ia
XXIII
şcoli, că
Roşiori, şcoli şi
raportează
Subsemnatul, director de studii al certific sublocotenentul Antonescu Ion, din
Regimentul l a unnal cursurile a ob\inul la finele anului de studiu, notele mai
jos notate, care se la maximum 20.
Cursuri şi Exen:i\ii Cocficien\i Media Nota Media
pe timpul anului şcolar anuală din examen dcfmilivă
Militară
săpăl. şi telegrafiştilor
Recunoaşteri
şi garnizoană
\inlă
militară
şi militară
Călărie Militară
Călărie
Călărie
Recunoaş.
şi
şi
generală şcoli
clşivogrîT
stăruitor, bună. călărie.
ŞCOLI
I. Tactica Cavaleriei 2 18.00 19 18.50
2. Geografia 2 16.67 19 18.84
3. Manual 2
cavaleriei 18.00 19 18.50
4. militare 2 18.00 20 19.10
5. Ilipologie 2 1850 20 19.25
6. Curs echita\ie manej
7. &.-rv. interior serv. în 2 19.00
8. Serviciul în campanie 2 18.00 20 19.17
9. Tragerea în 2 19.33 19 20
10. Regulam. de cehit. 2 20 20 19.75
11. Regulam. de exen:i\iu 2 1950 20 19.67
12. Disciplina morala 10 19.33 20
13 . 4 19
14. de manej 4 16.33 19
15. de carier 4 16.67 18.00
16. Practica Regulam. de Excn:. 4 16.00 19.00
17. Aplica\ii lactice 4 19.00 16.33
18. Aplic. serv. în Camp. 4 16.33 17.00
19. Aplic. de milil. 4 17.00 17.00
20. Scrima cu floreta cu sabia 4 17.00 18.00
21. Conduita alil. milil. 2 10 15.67 18.50
18.30
Media de ll.'nninare a a fost 18.41.
Clasificat 1/23
Absen\e zile - dispense 3 - spital 2
Pedepse - nimic
30 iunie 1906, DIRECJ'OR DE STUDIU,
Maior Constantinescu
Obscrva\ii: Inteligent, perspicace, con<luit;i foarte A focul mari progrese la
COMANDANTUL
Ll.col. (ss) Uasarabescu.
REGIMENTUL 1 ROŞIORI
Sublocotenentul ANTONESCU ION
VII
FOAIA CAUACA TIV A - pc anul 1906 -
ŞEFULUI
prezintă înfă\işarc bună, sănf1los şi această
ănmaot ataşat Încalecă
jud1.-cală serioasă,
şcoli Cunoaşte vorbeşte.
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
I. Se bine, rezistent. A luai parte la manevrele din
ca la Cartierul Diviziei de Cavalerie. bine.
2. Inteligent, mult bun sim\, arc spiril <le ordine calm.
3. N-a unnal civile. limba român.i. Limbi slrf1inc nu
Plata şi r,lsplata istorici 83
Cunoşlin\e său. Şcoli şi
Cunoaşte şi hartă
iş încă cunoaşte.
justă, hotărîrc, ini~ativă şi
Execută multă bună voinlă şi
şi
său şi
şi şi tărie şi
şi conduită
bună. însă cumpătat. şi
său, iubeşte şi
ataşca1.ă
şi şcoli
ROŞIORI
ŞEALOR
işeD încă anun\ă însă,
că şi că Merită
işeD încă tînăr şi săi
c\nilşonuc salisfăcfloarc, şi său
Merită prisosin\ă
4. militare generale apropiate gradului Absolvent al de ofi\eri de
cavalerie. bine instruc\iunca regulamentele armei. Pentru rezolvare de leme pc
teren n-am avut ocazia de a-l
5. Conccp\ic arc voinl,'i, energic, arc sîngc rece.
6. foarte disciplinat. ordinele, arc sim\ul datoriei, tact. Spirit
militar de corp camaraderie dezvoltat, arc sim\ul onoarei. Înaintarea la alegere. Promite mult.
Cred în curajul militar, devotament, spiril de sacrificiu patriotism.
7. Arc autoritate prestigiu, foarte serios, sincer loial, demn, drept, arc de caracter
curajul op\iunii. Are sentimentul familiei, c mornl, integru modest. Maniere bune,
foarte Nu are avere (este) foarte Nu arc pasiuni nici defecte.
8. foarte activ, conduce bine plutonul soldatul calul, foarte exact la serviciu.
9. N-a fost pedepsit. Se notele primite la Cartierul Diviziei de Cavalerie.
10. 24 ani, sublocotenent de 2 ani, 2 ani de serviciu ca ofi\cr.
11. Pentru calit[1\ilc sale pentru absolvirea de rnvalcric, cu distinc\iunc, fiind clasificat
întîiul, propunem a fi înaintat la alegere.
COMAND. REGIMENTULUI 1
Colonel (ss) Bogdan
NITTELE IERARI IICI SUPERIORI
Decembrie 1906
în fonna\iunc, sublocotenentul Antonescu se atît de bine, incit se poate
deja afirma este un prea bun oli\cr se va dezvolta în bine tot mai mult. cu
distinc\iunc înaintarea la rîndul alegerii.
COMAND.BRIGAZII
General (ss) Averescu
nou în grad, sublocotenentul Antonescu se distinge între camarazii prin
cu totul prin zelul cc pune în împlinirea serviciului prin caracterul
matur. cu înaintarea la alegere.
INSPECfOR GENERAL
(ss)fcrdinand
REGIMENTUL l ROŞIORI
Sublocotenentul ANTONESCU ION
VIII
FOAIA CAUACA TIV A - pc anul 1907 -
ordonată:
sănătate
ŞEFUL
şi
rolifeş săi. însărcinat şi
şi
ROŞIORI
şefului că posedă cunoştin\elc
său şi
ROŞIORI
CONCEDII DIN CURSUL ANULUI
Data: mai 25
Natura: conc1.>diu medical
Durata: 4 luni
De cine a fost Ministrul de R[1zhoi
Motivul concediului: Concediul medical pentru dcbiliuitc, reîntors în bune condi\ii de
NCTfA COMANDANTULUI CORPlJUJI DE TRUPA sau DE SERVICIU
1907 Octombrie
foarte bun oli\cr sub toate raporturile. Prin zelul priceperea lui la serviciu a atras alcn\ia
A fost cu conducerea instruqia plutonului de pionieri, de care s-a achiuit
în mod deosebit.
Oli\cr foarte serios cu o conduitI1 cxcmplan1. Mcrit.1 din toate punctele de v1.>dcrc a înainta
la alegere. pentru care îl propun.
COMAND. REGIMENTULUI I
Colonel (ss) Pretorian
1907 Noiembrie 5
Mcn\in notele de corp. Din examenul cc i-am f;kul, m-am convins
gradului a celui de locotenent, la care este propus la alegere, propunere pc care o
mcn\in.
COMAND. BRIGAZII I
Colonel (ss) Ufljcscu
.rolelaocsăr
84 /011 Antonescu, 111i/it,1r şi dip/onwt
NOTELE ŞEFILOR IERARI IICI SUPERIORI
1908 Ianuarie
Este un lînăr ofi\er care a \inul întocmai ceea cc promitea.
Caracter cu deosebire serios şi de încredere, lucru de care a dat probe deosebite în timpul
ele\nitşonuC sale sînt foarte bune şi arc un ra\1onament just şi clar.
ătireM cu d1..-osebire a înainta la alegere.
INSPECTOR GENERAL DE CA VALERIE
(ss) ferdinand
IX
REGIMENTUL I ROŞIORI
Sublocotenentul ANTONESCU ION
FOAIA CAUACATIVĂ- pc anul JlXl7-
ŞEFUi.Ui
bună. sănăt.i\i însă lăsat cauză
însă Încalecă
judecată multă ini\iativă, şi
irednupsăr şi obişnuit.
ătireM că
etşeiărT
frecventează. ocupă cunoştin\clor şi călăria. aliă
\inută
.ătijirgnî prezintă
REMONTă
bună, şi sănăt.-1\i lasă
şi şi şi multă
.ăvitai\ini drcpt.-iţîi, şi răspunderi şi
obişnuit.
REMONTă
NArfPĂC
N0fA COMANDANTULUI CORPUi.Ui DE TRUPA sau DE SERVICIU
Anul 1907
Conforma\iune Starea a de dorit anul acesta, din care a avut 4
luni concediu medical. Parc a fi rcst.1bilit. Nu-i cunosc rczislcn\a la oboseli. bine.
Ofi\cr inteligent, vie, ofi\cr demn cu mult sim\ moral, arc curajul
al opiniei. Nu(-i) cunosc pasiunile. Temperament
(ss) col.Pretorian.
Anul 1908
în lotul bunele aprecieri de mai sus cu mcn\iunca sL'lrca sf111f1L'i\ii s-a îndreptai mult.
Anul 1909
în bune raporturi de camaraJcrie cu ofi\crii Jin corp. Este iubii în socict.1lca pc care
o Se în orcic libere cu m:irirca milit.irc cu Nu arc
avere <lecit solda pc care o adminislrcaz{1 cu pricepere ncfacind datorii. Ofi\cr cump:ilat, cu
Se bine.
COMAND. OEI'. DE Cislr1u
CAPfrAN (ss) Rîurcanu
Anul 1909
Conforma\ic robust rezistent la oboseli. SL'lrca nu nimic de dorit
restabilindu-se complet. Încalccf1 bine mult. lntcligcnl cu judccai.-1 vie, arc conccp\ic
Sentimentul dcmnit.-1\ii cel moral dczvolt.1I. Arc curajul al
opiniei. Nu cunosc pasiunile. Temperament
COMAND. DEP. DE Cisl.iu
(ss) Rîurcanu.
X
ŞEFUi.Ul
ădesoP Şcoala şi Şcoala Cunoaşte
franceză binişor. să
şi
ătluM conşlin\ă treabă şi
ădesoP Şcoala Şcoala reuşit
Şcoala Război. Cunoaşte franceză. ocupă
NOTA COMANDANTULUI CORPlJl.lJI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Anul 1907
5 clase gimnaziale, de ofi\eri de Cavalerie. Scrieri nu arc.
limba Nu-i cunosc vreun studiu pentru care aibf1 aptitudini speciale, ofi\cr
cuviincios manierat.
la spirit de ordine. Este un ofi\cr care promite mult.
Col. E. Pretorian.
Anul 1908
Mcn\in notele de mai sus.
Col. (ss) E. Pretorian.
Anul 1909
5 clase gimnaziale, de ofi\cri, de cavalerie, iar anul acest.a a cu
mult succes în de Scrieri nu arc. bine limba Se cu studii
.ătiudnoc
Plata şi nlsp/ata istorici 85
generală. şi conştincios
REMONTă Cislău
NATIPĂC
subîrnpăr\irc şi şeful
Jubiliară. pedeapsă şi
militare de cullun1 Manierat, devotat la serviciu. Cu mult spirit de
ordine.
COMAND. DEP. DE
(ss) Rîureanu
Anul 1907
Campanii nu are. Comandant de plutonului de pionieri. Nu arc decora
\iuni, Medalia A înaintat la alegere. Nu a sufcril nici o fiind ofi\cr distins ca
făcut că să
afară Totuşi Tinută
.ătijirgnî prezintă
Şeful şi şi
jubiliară.
bună conduită,
REMONTă Cislău
Col. E. Prclorian.
Anul 1907
În foarte bune raporturi de camaraderie cu ofi\crii din corp. Mi-a impresia trebuie
se ocupe cu sludiul în orcic libere.
Nu arc nici o avere de sold:1. nu arc datorii. oli\cr foarte cumpiltal.
Se bine.
Col. (ss) E. Pretorian.
Anul 1908
Mcn\in notele mai sus mcn\ionalc.
Col. (ss) E. Pretorian.
Anul 1909
Campanii nu arc. scrv. Escadronului li aclualmcnlc oli\cr cu aprovizionarea
manutan\a pc care Ic duce bine. Nu arc dccora\ii. Medalia A înaintat la gradul de
locolcncnt la alegere. Nu a suferit pedepse fiind oli\cr cu deci nici înaintal la
consiliu nu puica fi vorba.
COMAND. DEP. DE
CAPITAN (ss) Rîurcanu
XI
ŞEFULUI
şi şi
Război, boală.
găseşte detaşat Remontă Cislău, sănătă\i
Totuşi, după
ROŞIORI
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Vechimea în ultimul grad 6 luni, de oli\cr 4 1/2 în corp 4 1/2. Concedii pcm1isii: La 4
august: concediu medical: 45 zile, ordonai de Ministrul de pentru Datorii: Nu arc.
I Octombrie
Se pc ziua de I iulie la Dcp. de acca~ta în interesul
sale. la manevrele de cavalerie din acest an a lual parte cererea sa. Mcn\in în toiul
bunele note cc i-am dai anul trecui. Este un oli\er excelent sub toate raporturile.
COMAND. REGIMENTULUI I
COLONEL (ss) E. Pretorian
15 Octombrie
Men\in notele din anul trecut.
Absent la inspcc\ic.
DEPOZffUL DE REMONTA
Locotenent ANTONESCU ION
1908 Noiembrie
XII
FOAIA CAUACATNA- pc anul 1909 -
COMAND. BRIG. 6 CAVALERIE
COLONEL (ss) B:1jescu
COMAND. CORPULUI I ARMATă
GENERAL (ss) Gigfirlu
NCTf A COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
Vechime în ultimul grad I an, de oli\er 5 ani şi în corp I an ataşat.
A ob\inul ultimul grad la alegere.
86 /011 A11101wsc11. 111ilit.1r şi dip/0111.11
şi şi sănătate.
conştincios însărcinările
dă. şi conduită exemplară. Cunoşlin\e reuşind Şcoala
,iobzăr Iubeşte îngrijeşte d1.'0scbilă atenţie şi încalecă.
REMONTă Cislău
acţiunile şi desfăşoara
Excepţional şi conştincios, şi călăre\ îndrăzne\,
etşebui exemplară.
REMONTă
Concedii permisii: Luna martie 8 zile de Comand. Corpului pcnlru interese
Datorii: Nu are.
1909 iunie 15
Poarte bun ofi\cr din toate punctele de vedere. Se achit..'i de toate ce
i se Foarte serios cu o sulicienlc, în de
cu mult succes. mult calul, pc care îl cu o îl
COMAND. DEP. DE
CAJ>ITAN (ss) Rîureanu
1909 Septembrie 29
Oli\1.'l' eminent, sub toate raporturile. Se distinge în toate sale energic
extraordinara. de inteligent foarte bun inslruclor
mult calul, excelent camarad, conduil.i În line este un oli\er de marc valoare
pc care se poale conta în orice împrejurare. Îi prcv[1d un viitor fcril:it.
COMAND. DEP. DE
CAl'ffAN (ss) M. Zaharescu
DEPOZITUL DE REMONTA Cisl;1u
Locotenent ANTONESCU ION
XIII
FOAIA CAUACA TIV A - pc anu I 1909 -
ŞEFULUI
şi oraşul,
Născut l'itcşli, Argeş.
oraşul,
poziţie. şi
alaocŞ
alaocŞ şi
Roşiori,
Roşiori,
Roşiori,
taşatA
Roşiori şi al.aşal
alaocŞ Superioară Război (al.aşal
Răni.
Mulări.
NITTA COMANDANTULUI CORPUUJI DE TRUPA sau DE SERVICIU
1. Starea ci vila
Nwnelc prcnwnele: ANTONESCU ION: l'el din urm,i domiciliu la Gala\i, plasa,
dislr. Covurlui. la 2 iunie 1882 la districtul fiul lui I.Antonescu, domiciliat
la Gala\i, pla,a, districtul Covurlui.
2.Schimbari de serviciu sau de (Data, durai.a motivele lor):
Viilor de Militari Craiova: elev cls. a IV-a. I 898 august 28: elev cls. a VI a. 1899 iunie
29; modificat chemarea în cls. a V-a, Div. II, elev, 1900 iunie 20; elev. cls. a VI-a B. 1900 iunie
29; elev, cls. a VU-a, 190 I iunie 25
de Ofi\cri de Inf. Cav. elev, cls.l. 1902 iulie I: venit la corp 1902 septembrie I:
Regimentul I sublocolcncnl. 1906 iulie I:
Regimentul 10 sublocolcncnt, 1908 aprilie I:
Regimentul I locolcncnl. 1908 mai 10:
Herghelia Armatei, locolcncnl 1908 iunie 14:
Regimentul 8 r,imas la Herghelia Armatei, 1909 mai 10;
de elev). 1909 octombrie I:
3. Campanii. Acte de bravura. Nu a avut.
4. Servicii speciale. Misiuni. Nu a avut.
5. Recompense. Decora\ii. Medalia Jubiliara.
6. Pedepse. Observa\ii. Nu a avut.
7. Absente de la serviciu.
1907 mai 25: concediu medical 4 luni. aprobat de Ministerul de R:1zboi, pentru debilitate.
Reîntors în bune condi~i de sf111:1l.alc.
XIV
NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
1908 august 4: concediu medical 45 de zile, aprobat de Ministerul de Război.
8. Note şi relali,i generale.
Talie mijlocie, confom1a\ic bună. Şcoala de Infanterie şi Cavalerie şi Şcoala Specială de
Cavalerie. Oli\cr, func\iuni, scrieri şi studii prezent.ale nu a avut. Avere şi familie părintească arc.
Studiu regulat. Talente, defecte şi pasiuni nu arc.
Plata şi r:'lsplata istoriei 87
prezintă Ţinută corL-ctă. plăcut. Sănătos, Călăreşte
bine.judecată şi metodă.
bună, culură generală şi militară.
război şi şi
bine.judecă şi metodă,
,ănub culură gcncmlă şi militară.
şi şi
şi
şi
şi conduită exemplară.
etşenilpednÎ şi muncă
I. Aptitudini fizice
Se foarte bine. fizic rezislcnl. bine. Scrima,
bine. Trage cu armele foarte bine.
II. Capacitatea
În\clcgc foarte limpede. Arc bun sim\, spirit de ordine Are memorie
foarte spirit de observa\ic, instruc\ic Foarte bine instruit în
arma sa. Foarte aplicat la studiu, la jocul de la teme tactice pc hartA pc teren. Nu am
avut ocazia a-l vedea conducînd trupa.
m. Educatie militari
În\clcgc limpede, arc bun sim\, spirit de ordine de are memorie foarte
spirit de observare, instruc\ie Foarte bine instruit în arma sa.
Foarte aplicat la studii, la jocul de r:izboi la teme tactice pc hart.i pc teren.
N. Aptitudini mili~
Nu am avut ocazia a-l vedea conducînd trupa. roartc disciplinat. arc sim\ul datoriei foarte
dezvoltat. Conduce pc inferiori cu mult I.aci blîndc\c, arc autorii.ale. Excelent camarad. Cu mult
simt al onoarei cu mult curaj militar. Arc mult spiril militar. foarte devotat, a înaintat la
alegere. Este demn, moral integru, arc o
V. Îndeplinirea serviciului
serviciul cu mull.i m:livil.atc, pricepere energic, arc o putere de extraor
.ăranid aleasă. instruită. toată
şi
Roşiori. ataşai Remontă,
.cla.tănăs totuşi
ROŞIORI
Remontă Cislău.
dcsf.-işurînd extraordinară. şi
.soicnitşnoc şi Iubeşte
ătiudnoC
prevăd
REMONTă
plăcere şeful său.
ŞEfILOR
plăcere văd că
ăcaD sănătatea
foarte disciplinat, arc o cduca\ic Unitatea sa a fost foarte bine Arc
grija soldatului, calului rnalcrialului.
VI. Propuneri
Nu se fac, fiind prea nou.
Rezumatul notelor clin ultimul grad
1908 octombrie l, Regimentul I Eslc la Depozitul de pentru
a cerut a face manevrele. Eslc un ofi\cr excelent sub toate raporturile.
COMANDANTUL REGIMENTULUI l
COLONEL (ss) E.Prctorian
1908 octombrie 15, Brigada 6 Cavalerie. Mcn\in notele din anul trecui (bune).
1909 septembrie 29, Depozitul de Ofi\cr eminent sub toate raporturile. Se
distinge în toate ac\iunilc sale, o energic Exccp\ional de inteligent
roartc bun instructor c:1l.-1rc\ îmlr:1znc\. mult calul. Excelent camarad.
cxcmp)arj, În fine cslc un ofi\cr de marc valoare. pc care se poate conta în orice
împrejurare. Îi un viitor slr:,lucil.
COMAND. DEP. DE
CAPrr AN Zaharcscu
1910 februarie, Mcn\in cu cxcclcnlclc note dale de
DIRECTORUL CAVALERIEI
Lt.col. S. llarauga
NOfELE IERARIIICI SUPERIORI
Cu locotenentul Antonescu, continuu, a merit.al nolc prea bune.
îi pcm1itc, opinez a fi retrecui la trup:, unde. desigur. va aduce bune servicii.
(ss) rcr<linan<l
ALAOCŞ SUPERIOARA DE RAZBOI
Locotenentul ANTONESCU ION
xv
pînă
ĂVITAClFILACEIAOF-PE ANUL 1911
(de la }· noiembrie 1910 la 31 octombrie 1911)
PEDEPSELE DIN CURSUL ANULUI: nici o pedeapsă.
NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEI-ULUI DE SERVICIU
Locotenent Antonescu Ion întruneşte toate condi\iilc <le aplilu<linc fizică, este antrenat pentru
a rezista la oboseli, încalecă foarte bine. lnteligcn\:1 vie. Judccat.i <lrcapt.i şi bine formală.
88 Ion A11toncscu, militar şi diplomat
ădesoP cultură generală şi militară superioară. lucrările
ălum logică şi
şcoli generală
călătorilor şi însărcinările
că posedă
concentrărilor şi ataşat
,iroişoR şi
,iş recunoaşteri,
ădesoP militară desăv~ire di~linsă, şi
şi ini\ialivă
şi, fară rezervă şi
şi
cxcp\ională.
acelaşi
ŞCOLI
Scărli1lescu
ŞEALOR
şi excep\ională.
LUFEŞ
La sludii s-a aplicat în mod cu tolul distins. La aplica\iunile lactice a <lat rezultate excelente.
un fond suficient de o instruc\iune În sale
personalitate.
A absolvit cursurile cu aprecierea „Prea bine" (7,65), fiind clasificat al 6-lca
din 33 ofi\eri.
Pe timpul de instruc\ie, precum în anterioare avute în serviciul
frontului a dovedit aptitudinile unui excelent ofi\er pentru arma sa.
Pe timpul de instruc\ic manevrelor <lin acest an, a fost la Diviz:a I
în serviciul <le Stat Major, unde, prin modul de conducere <le îndeplinire a serviciului
mai ales, la s-a distins în mod cxccp\ional.
o educa\ie cu foarte disciplinat cu sim\ul datoriei.
Camarad excelent. Curajos cu un spiril de oportun.
Fiind ofi\cr distins, sub toate raporturile întrunind nici o condi\iile art. 32 23
din Legea Regulamentul Legii asupra Înaint.irilor, îl propun - în interesul armei din care face
parte - pentru înaintarea
Îl caracterizez, în timp, cu aptitudini speciale pentru Serviciul de Stat Major.
p. COMANDANTUL SUPERIOARE DE RAZI30I,
LI. colonel /
30/10/1911.
NITTELE IERARIIICI SUPERIORI
Februarie 1912
Mcn\in nota propunerea de înaintare
DE STAT MAIOR GI.
Genera V A vcrcscu/1
REGIMENTUL 4 ROŞIORI
Locotenent ANTONESCU ION
XVI
ĂVITAClflLACAIAOF-pc anul 1912-
(de la I noiembrie 1911 pînă la 31 octombrie 1912)
ŞEFULUI
sotănăS şi
bună bună culură militară.
şi-a
concentrări toamnă şi det;1şal
căpitan.
ŞEALOR
şi
şi
şi
ROŞIORI,
într-adevăr,
PEDEPSELE DIN CURSUL ANUi.Ui: -
NCTfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
rezistent la oboseli.
Prea inteligent, cu prea judecau1, cu
Pc Limpul cît a fost la escadron instruit bine plutonul s[1u în loale ramurile instruc\iei.
În Limpul de manevrele regale, a fost la cartierul Diviziei de
cavalerie.
Este deja caracterizai ca avînd aptitudini speciale pentru serviciul de Stal Major.
Îl propun, din nou, pentru înaintare excepUonal.i, la gradul de
COMANDANTUL REGIMENTULUI
Coloncl/lla.~arabcscu/
NITTELE IERARIIICI SUPERIORI
Ofi\cr distins sub Loalc raporturile. Caliu-1\ile sale aplilmlinile îl pun cu lotul în relief atît ca
ofi\cr <le cavalerie, ca ca ofi\er de St;1l Major.
Propun, ca anul lrccul, ca acest ofi\er s[1 fie înainl.11 în mod excep\ional.
COMANDANTUi. IIRIGA7JI DE
General/Bogdan/
Locotenentul Antonescu I. este un ofi\cr care, se distinge în loale privin\elc, de
aceea mcn\in propunerea de înain1.1rc în mod exccp\ional.
INSPECTOR GENERAL,
Ferdinand
/>lata şi răsplata istorici 89
XVII
MINISTERUL DE RAZDOI Confi<l. Personal Nr. 1.176/2 mai 1912
MINISTERUL DE RĂZBOI
SUPERIOARA DE RAZl10I
Ca urmare la Nr.
Avem onoarea a face cunoscut ofi\crii 110l.a\i pc contrapaginf1, fiind <le Capii lor
ierarhici, pentru înaintare au fost caractcriza\i <le Comitetul Inspectorilor, <lin acest
an, astfel, cum se în dreptul
cei la înaintarea n-au putut figura pc t.abclclc <le înaintare <lin acest
an, <l1.'0arece n-au intrat în propor\ia st.abilit.'i <le legea asupra înaint.irilor în <le
vacan\clc la art. 66 <lin lege, um1cazfl a se aduce la corpurilor
respective caracterizarea lor, pentru a servi la aprecierile propunerile din anul viitor.
În acest sens, cu onoare, rugf1m bincvoi\i a <la ordinele <lvs. în acest sens.
p. MINISTRU
DIRECTORUL SUPERIOR AL PERSONALULUI
colonel /fl.'O<lorescu/
MARELE STAT MAJOR
natipăC ANTONESCU ION
XVIII
FOAIA CAIJACA TIV A - pc anul 1913 -
(de la 1 noiembrie 1912 pînă la 31 octombrie 1913)
DIRECl'ORUL PERSONALULUI,
Lt.coloncl /Uoboc/
PEDEPSELE DIN CURSUi. ANULUI: -
NOIEMBRIE 1913
Înzestrat cu prea bune aptitudini fizice, poale suport.1 toate grcut.-1\ilc rflzboiului.
A absolvit Şcoala Supcrioarii de Rf1zboi, printre cei dintîi din promo\ia sa.
Atîl la Şcoala Superioară de R:izboi unde mi-a fost elev, cit şi la Mareic St.al Major, pc
timpul stagiului <le încercare ( 1912-1913) cflpit.mul Antonescu a dovedii cxcclcnlc însuşiri şi
aptitudini pentru serviciul <le St.11 Major. Atrag atcn\ia în special pentru caracterul lui întreg, <lin
care rezultă totdeauna hot.ărîri limpezi şi ncst.rf1mut.1lc. Este un clement care va aduce servicii
reale Armatei, fiind înt.rcbuin\al de prcfcrin\:i în Serviciul de St.1t Major.
LUFEŞBUS MARELUI STAT MAJOR,
General/Cristescu/
NOIEMBRIE 1913
Men\in aprecierile subşefului <le St.11 Major General.
General Averescu
DIVIZIA 2 CA VALERIE
1l'.tipăC ANTONESCU ION
XIX
FOAIA CAIJACA TIV A - pc anul 1913 -
Pedepsele din l"Ursul anului: 23 iunie 1913 - 31 august 1913
NGfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEl·1JUJI DE SERVICIU
lul'.tipăC Antonescu, în calit.1lc de ofi\cr de St.1t Major la Divizia 2 Cavalerie, mi-a dovedit,
în timpul mobilizări, al conccntr:irii şi al opcra\iunilor în Bulgaria, c[1 este un om de nădejde.
În timpul opcra\iunilor de mobilii.arc a lucrat cu st.iruin\ă şi pricepere zi şi noapte, divizia
fiind improvizat.', şi timpul foarte scurt. În lucr[irilc sale, cca mai dcsf1vîrşit.i ordine. La I.recerea
90 lo11 A111011c:sc11, militar şi diplo11w1
,irănuD ăs însărcinat
şi
iş să recunoască să
această şi că
indicată marş,
fără trupă şi
recunoaşteri şi
şi Străbălînd fără
şi că posedă,
căpetenie şi şi
singurătate". şi şi
cavalcrca.,;că r1.-cunoaştcrca luptă şi
văzut trăieşte şi că
Mul\wnită n.-cunoaştcrilor şi
găsit şi
subzislcn\ă, şi şi i:ă
şi,
găsit fără
stăvili şi-i îmb:irbăta, că, dacă
făcea adevăr,
războiului, deşi şi
i:onştincios.A şi
şi
şi şi că,
FEŞ
ŞEALOR
că, căpitanul
şi şi lă.~at
că năd,ijdui
şi înfăptuit.
a fost vegheze la adunarea ordinea Diviziei, dincolo de pod, în Bulgaria,
terenul pe care avea înainteze Divizia.
S-a achitat perfect de misiune m-a vestit la timp Divizia nu poale înainta spre
Plevna, pe direc\ia în ordinea de din cauza inunda\iilor.
S-a putut schimba astfel ilincrariul, nici un prejudiciu pentru restul opera\iunilor.
În timpul opera\iunilor a fost, cu d1.'0scbirc, întrcbuin\at la transmitere de
ordine la distan\c foarte mari în terenuri extraordinar de dificile. preget, în
timpul nop\ilor pc vreme rea izolat, regiuni în\csatc de comitagii, mi-a dovedit în
gradul cel mai înalt, calitatea de a oli\crului de cavalerie Stat Major anume:
.,Curajul în Curaj sîngc r1.-cc deosebit, mi-a dovedit în afacerea de la Orhaia,
unde a avut o atitudine foarte în dispozi\iunilor de supravegherea
lor, sub focul inamicului. unde l-am în adcv:ir fcrii:it c:"1 poate muri
pentru \3rj. acestui n1.-obosit oli\cr, atîl la înaintare cil la întoarcere,
Divizia s-a întotdeauna în lumina în 1.·clc mai bune 1.·ondi\ii de trai. Din cauza lipsei unui
bun serviciu de l-am întrcbuin\at în acest serviciu pol zice nu am vfizul un om
mai hamic, mai pricepui mai ales, foarte scrupulos.
L-am adesea în spital, la Pirdop, printre holerici, unde se ducea nici un ordin, ci
numai din dorin~ de a teribilul flagel. Le ducea lulun încrcdin~t
fiecare cil de pu\in, se pricepe în acest sens, boala se va stinge. Era, în devotat.
În lot timpul a fost supus la oboseli extraordinare, a g:1sil timpul a \inc
jurnalul la curent, în mod foarte fost totdeauna s;inMos, foarte voios domic de a
mcr~c înainte.Mult simt na~onal excelent patriot.
In rczwnat, am rama.~ cu impresia l'f1 este un oli\cr de cavalerie de Stat Major cu un
asemenea om, se poale întreprinde orice. El merit.-, orice distinqiune. A fost propus de Comandantul
Diviziei 2 Cavalerie pentru „Steaua României" de R,izboi.
DE STAT MAIOR,
General A vcrcscu
NITTELE IERARIIICI SUPERIORI
Necontestat Antonescu este un excelent oli\cr, alîl pentru serviciul de Stat
Major, cit pentru front. L-am cunoscut îndeaproape în timpul campaniei din 1913 mi-a
convingerea se poale mult pc calit.i\ilc lui.
L-am propus, pentru meritele sale. a li decorai cu „Virtutea Milit.ir.l'', c1.-ca cc s-a
COMANDANTUL DIV. 2 CA VALERIE,
Maior /MustaW
XX
REGIMENTUL „NEAGOE BASARAB" nr. 38
natipăC ANTONESCU ION
Nr. 156
FOAIA CAUACA TIV A - pc anul 1914 -
(1 noiembrie 1913-31 octombrie 1914)
NOI'A COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEHJLUI DE SERVICIU
Se prezintă prea bine. Sănătos şi rczislcnl, putînd face campania în prea bune condi\iuni.
Temperament vioi.
Oli\cr capabil, prea bine instruit şi cu cxcclcnlc aptitudini militare. Educa\iunc militară
.ăti~văscd Oli\cr absolvent al Şcoli Superioare de R,izboi, venii la corp, la 1 aprilie, pentru a-şi
face stagiul de un an, în arma infanteriei.
I s-a încn.-<lin~t comanda unei companii, pc 1.·arc a instruit-o şi comandat-o prea bine.
La insp..-c\ia prin1ci perioade. rccru\ii din comp.u1ia sa s-au distins printre ai celorlalte companii.
A luat parte cu compania la loalc cxcrci\iilc şi aplica\iunilc facule cu bat.1lionul şi regimentul
iş a probat că şi-a însuşit prea bine regulamentul ,irmci şi aplica\iunilc lor.
ctşcnilpcdnl serviciul cu muli.; conştinţ_-1 şi tragere de inini.i.
ăzaetoN pc subalterni cu drcpt.1lc.
Plata şi rti.'ip/ata istorici 91
Promile a deveni un prea bun ofi\er superior şi merită să înainteze în mod exccp\ional.
COMANDANTUL REGIMENTULUI,
Colone I/indescifrabil/
NOTELE ŞEflLOR IERARI IICI SUPERIORI
NOIEMBME 1914
Mcn\in notele şi apn..-cierile şefului de corp. Este un ofi\cr distins, care, în timpul cit a făcui
serviciul la Regimentul „Neagoe Basarab" Nr. 38, s-a afirmat alît prin felul cum a condus
inslruc\ia unită\i sale, cit şi prin modul conştincios cum a îndeplinit diferitele servicii şi însărciirăn
cc i s-au încrcdin\al.
ătireM a înainta excep\ional, pînă la cele mai înalte trepte ale ierarhici militare.
COMANDANTUL DRIGăZI 20 I.
Colonel/Robcscu/
COPIE DE PE NOTA DAT A DE ŞEFUL DE ST AT MAJOR AL DIVIZIEI a 2-a
(unde a fost ataşai de la dala de la 22 iulie la l noiembrie 1914)
iaşatA la acest comandament, din luna iulie 22, în vederea mobilizări, venit fiind din
Regimentul 38 „Neagoe Basarab", unde îşi f:icca stagiul ca Ofi\cr de Sial Major de la 1 noiembrie
1913. În trei luni de contact, am avut ocazia să conslal că aptitudinile sale fizice îl fac propriu
unei campanii. Încalecă prea bine şi cu muh,i dragoste. I-am dai trei lucrări pc hartă, referitoare la
elc\nitşonuc ofi\erului de Stat Major. A mai fost însărcinai cu \incrca la curent a opcra\iunilor de
pc loale teatrele de opcra\ii a nu.boiului aciuai. Mi-a dovedit că este înzestrat de o vie inlcligen\ă,
prea bună judecată, frumoasă memorie, o cuhurt1 ăvitacilpa militară
foarte solidă. Este în măsură
de a fi un real ajutor şefilor săi în Serviciul de Stal Major. Arc o conccp\ic foarte uşoară şi nu mă
îndoiesc că nici cclclahc aptitudini militare nu sini mai prejos de capacitatea sa. E<luca\ia sa
,ăratilim care-i face o dL-oscbilă onoare, îl face foarte apropiat de şeful cu care serveşte, inspirînd
încredere în caracterul său. Este un distins ofi\cr de stat major, care-i dă dreptul să aspire la
avantajele legii de Stat Major, pentru înainl.arca cxcp\ională.
COLONEL
/indescifrabil/
XXI
LUNATIPĂC ANTONESCU ION
TAŞATA SERV. DE STAT MAIOR. DIV. 2
Nr. 5.124
FOAIA CAUACATNA- pc anul 1914-
ŞE.f-ULUI
taşatA
unde-şi
Încalecă şi lucrări
rolc\nilşonuc însărcinai
ăpud războiului că inlcligen\ă,
bună judecată, frumoasă militară aplicativă solidă. măsură
şefilor săi uşoară şi mă
că
,ăratilim dL-oscbilă şeful serveşte,
său. să
excp\ională,
rEŞ
ŞEflLOR
ătaipoC
LU·lEŞ
NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
la accsl comandament din luna iulie 22, în vederea mobiliz;irii, venit fiind din Regimentul
38 „ Neagoe Basarab", f:kca stagiul, ca ofi\er de Sial Major, de la 1 noiembrie
1913. În trei luni de eoni.act, am avui ocazia s:'1 conslal c;1 apliludinilc sale fizice îl fac propriu
unei campanii. prea bine cu multr1 dragoste. I-am dai trei pc hart.'1 referitoare
ofi\crului de Sial Major, a mai fost cu \incrca la curent a opcra\iunilor
teatrele de opcra\ii a aciuai. Mi-a dovedit cslc înzestrai, de o vie
prea memorie, o cuhurft foarte Este în
de a fi un real ajutor în serviciul de St.al Major. Arc o conccp\ic foarte nu
îndoiesc nici cclclallc aptitudini militare nu sînt mai prejos de capacitatea sa. Educa\ia sa
care-i face onoare, îl face foarte apropiai de cu care inspirind
încredere în caracterul Este un distins ofi\cr de Stat Major, care îi d:i dreptul aspire pentru
înaintare la avantajele legii de Stal Major.
DE STAT MAIOR,
Coloncl/Gaicu/
NOrELE IERARlllCI SUPERIORI
de mine în foaia CAIJFICATIVA pc 9 septembrie 1914.
DE STAT MAIOR AL C. 4 A.,
Colonc 1/indescif rabii/
92 Ion A11to11csc11, 111i/it,1r şi diplomat
ALAOCŞ MII.IT ARA DE CA VALERIE
NATIPĂC ANTONESCU ION
Nr. 6.957
XXII
FOAIACAUFlCATIVA- pc anul 1915-
(de la I noiembrie 1914 pînă la I aprilie 1915)
NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
lunatipăC Antonescu Ion a fost mutat la Şcoala Militară de Cavalerie, pc baza însuşirilor sale
distinse şi care au dat drept şefilor săi ierarhici de a-l califica ca un excelent ofiţer.
Prezentat la serviciu, i s-a încredinţat comanda escadronului de elevi unde, pc lingă zelul şi
activitatea cc a depus în conducerea şi m.lministra\ia lui, a servit subahcmilor săi ca exemplu de
prevedere, sîrguin\ă şi energic.
ăcelacnÎ prea bine şi iubeşte cu pasiune calul.
Este un ofi\cr cu intcligcn\ă vie. poscd;i o prea frumoasă cultură militară şi generală, precum
iş inst.ruc\ia cu o cultură militară dcs[1vîrşil.ă.
Este un caracter serios, cu o conccp\ic clară şi bine cumpănit[1, înzestrat cu o repede hot.ărtrc.
Ca profesor şi comandant de escadron, a dezvolt.al şi îmil\al continuu educa\ia morală şi
virtu\ilc ostăşeşti ale elevilor, inpirîmlu-lc ini\iativa, îndrăzneala şi curajul răspunderi.
A depus o neînt.rcrupl.ă solicitudine pentru bunul lor trai, supraveghind şi îngrijind de aproape
disciplina t.rupci, starea cailor şi materialelor cc a avut în a sa r;ispundcrc.
Cu ocazia inspcc\iilor cc am trecui şi în timpul căl:"torici uc instruc\ic de 7 zile, cc a executat
cu întregul escadron, a dat dovezi de sf111f1tatc şi rczistcn\;1 şi netagf1duilt1 pricepere de aplica\iune,
în mod inteligent, a principiilor şi cunoşlin\a regulamentelor.
elşeiu\crP muli sentimentele de camaraderie, pentru care poscdf1 o adevărată credinţă.
a-iŞ condus cu mult taci subalternii pc care-i aprccia7_.-, just şi farf1 pf1rtinirc.
Este cump.'ilal, cu conduită şi cduca\ic aleasă.
În rezumat, câpit.anul Antonescu I. este un ofi\cr de foarte marc încredere şi va merita să
înainteze excep\irnml, în t.rcptclc ierarhice superioare.
COMANDANTUL ŞCOLI MILffARE DE CAVALERIE,
Colonel /Nicukca/
NITTELE ŞEflLOR IERARI IICI SUPERIORI
ătaipoC întocmai de mine în foaia CAUl'ICATIVA pc 1915.
FEŞ DE STAT MAJOR AL C. 4 A.
Coloncl/Zadik/
XXIII
CORPUL 4 ARMAT A
MARELE STAT MAJOR - BIROUL OPERATU
natipăC ANTONESCU ION
Nr. 9510
FOAIA CALIACA TIV A - pc anul 1915 -
(de la I noiembrie 1914 pînă la 31 octombrie 1915)
NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
lunatipăC Antonescu I. a focul. în cursul acestui an, um1aloarclc servicii:
a) de la I .Xl.1914 - I .IV.I 915, la Şcoala Militară de Cavalerie, în cadre;
b) de la l.lV.1915 - 31.X.1915. la Corpul 4 Amiat.i, Serviciul de St.11 Major.
Pentru timpul servit la Şcoala Milit.iră de Cavalerie, a fost 1101.11, după cum um1caZă:
lunatipăC Antonescu a fost mut.11 la Şcoala Milit.1r;i de Cavalerie. pc baza însuşirilor sale
distinse şi care au dai drept şefilor sfii ierarhici, de a-l clasifica ca un excelent ofiţer.
Prezentat la serviciu, i s-a încrcdin\al comanda escadronului de elevi unde, pc lingă felul şi
activitatea cc a depus, în conducerea şi administra\ia lui, a servit subalternilor săi, ca exemplu de
prevedere, sîrguin\[1 şi energic. Încalecă prea bine şi iubeşte cu pasiune calul.
Pfat.i şi r.lspfat.i istorici 93
Este un oli\cr cu o inlcligcn\ă vie, posedă o prea frumoasă cuhurf1 generală, precum şi
instruc\ia cu o cultură militară dcsăvîrşită.
Este un caracter serios, cu o conccp\ic clară şi bine cumpănită, înzestrat cu o rcpl,-<le holărîrc.
Ca profesor şi comandant de escadron, a dezvoltat şi înăl\at t.-duca\ia morală şi virtu\ile
itşeşătso ale elevilor, inspirîndu-lc ini\iativă, îndrăzneală şi curajul răspunderi.
A depus o neînlrcruptă solicitudine pentru bunul lor trai. supraveghind şi îngrijind de aproape
disciplina trupei, starea cailor şi materialelor cc a avut în a sa răspundcrl'.
Cu ocazia inspcc\iilor ce an1 trecui, cil şi în timpul călătoriei de inslruc\ic de 7 zile, cc a
executai cu înlrcgul escadron, a dat dovezi de rcziMcn\ă şi în mod inteligent a principiilor şi
,rolc\nitşonuc a regulamcnlclor.
ctşciu\crP posedă adevărată crcdin\ă.
a-iŞ şi
conduită şi aleasă.
căpitanul şi
să
ŞErILOR
lucrările
ăzaidutS şi rezolvă
şi rt.-daclcază şi grijă dt.-oscbită
şi
generală cunoşlin\c Şcoala Război.
ădesoP
şi şi
şef recunoaşterile
apărare Şi această odată
cunoşlin\clc şi
altă muncă şi căci scară, după
stătea şi
şi metodă, cunoşlin\clc
şi
sănătos şi
mult scntimcnlclc de camaraderie. pentru care o
condus cu mult taci subahcmii. pc care-i aprcciazf1 just fonl p.-1rtinirc. Este cumpf1lat,
cu cduca\ic
În rezumai, Antonescu Ioan este un cxcclcnl ofi\cr, i.ic foarte marc încredere va
merita înainteze cxccp\ional în lrcplclc ierarhice superioare.
Colonel /Niculcca/
NOfELE IERARI IICI SUPERIORI
De la mularea sa în Corpul de Amml.'i, conduce Biroul Opcra\iilor.
În scurt timp de la luarea biroului în primire. s-a pus foarte repede la curent cu lui,
dovedind o aptitudine dcoscbil..l.
foarte bine !oale chestiunile respective.
Concepe foarte bine corcspondcn\a biroului pune o de a li
totdeauna la curent cu ca, sacrificînd adesea orcic de repaus pentru aceasta.
Cultura foarte bun,i. militare superioare c,'ipf1l..1lc în de
foarte bine principiile relative la conducerea trupelor în n·1zboi.
Judccf1 foarte bine situa\iilc l..1cticc slralcgicc, pc hartI1 teren.
Ca al biroului opcra\iilor a luat parte la focule de Comandament, pentru
studiul po1.i\iilor de ale frontierei C. 4 Amrnl..'i. cu ocazie a dovedit, mai
muli, pc de o parte sale, pf1rcrilc sale. fiind totdeauna logice, înlcmcialc potrivite
cazului. iar pc de parte. puterea sa de dcvol..uncnlul s,iu, în fiecare
sosirea de pc teren, foarte lîr1,iu pentru a rcdacl..1 memoriul schi\clc pozi~ilor recunoscute
ziua.
Arc foarte mult spirit de ordine care unite cu sale superioare, cu
energia rivna, devotamentul cc pune în serviciu, dcnol..i pc l'f1pil..111ul Antonescu ca un ofi\cr de
marc valoare. Este rezistent pentru campanie.
ătiudnoC exemplară, cduca\ic aleasă.
Este un eminent oli\cr de S1..11 Major.
Este înaintat căpitan la l aprilie 1913. Va împlini 3 ani la l .IV.1916.
Se va prezenta la examenul pentru gradul de maior în anul 1917, pentru care-l propun. Va
merita înaintarea excep\ionala.
FEŞ DE STAT MNOR. C. 4 ARMATA,
Coloncl/L1dik/
elirătatsnoC melc personale îmi dau dreptul a confim1a în totul notele dale acestui distins
ofi\cr, de căire şefi săi dircc\i.
În rezumat: o cultură generalii şi mili1.1ră cu totul superioare, foarte studios, intcligcn\ă vie,
ătaceduj solidă, vt.-<lcri cxcclcnlc la teren. cduca\ic alcas,'i, caracter pc care se poale conta cu toată
încrederea.
lunatipăC Antonescu este desemnai. de pc acum, pentru cele mai înalte !repic militare.
COMANDANTUL CORPULUI 4 ARMATA,
General /Prczan/
94 1011 A11to11~•sc11, militar şi diplomat
XXIV
MEMORIU DE CAMPANIE
al COLONELULUI ANTONESCU ION
Comandantul Şcoli Speciale de Cavalerie
FOAIA MATRICOLA A COLONELULUI ANTONESCU ION
trupă şi şi înaintărilor Numărul
şi căruia făcut
alaocŞ
alaocŞ
Roşiori
alaocŞ Specială
Corpul de serviciile Diverse Gradul Datele I.O. sau
în care s-a executat serviciul pozi~uni func\ia în grad, numirilor ordinul în baza
în func\ii ale s-au
diferitelor muta\ii mut.1\iile
de Cavalerie - maior 1.Xl.1916 I.D. 3064
de Cavalerie -- h.col. I.IX.1917 I.D. 1330/
13.XI.1917
Regimentul 7 - h.col. I.VIl.1918 I.D. 1773/918
de Cavalerie - lt. col. I.Xl.1920 ordinea de
de Cavalerie - h.col. 26.VI.1920 venit de la
M.St.M., ord.
M.R. - Serv. Pers.
nr. 10403/
22.VI.1920, OZ.
nr.79, ca
comandant
de Cavalerie - h.col. I.IV.1920 demobilizat,
1.D. 897/921
de Cavalerie - colonel I.IV .1921 I.D. 1525/
publicat în
M .Of. 9/1921
de C.avalerie - colonel 7.V.1921 pc
Mis. Mii. Rom. în
Fran\a pc timp de
2 luni, orei. 458/
7.V.1921 al Insp.
Cav., o.zi nr. 55
alaocŞ Specială
alaocŞ Specială
de Cavalerie - colonel 1.VIl.1921 înapoiat din
Fran\3, o.zi
nr.73/1921
de Cavalerie - colonel 22.VIII .1921 Plecat în rran\a
pentru a lua
parte la
manevrele de la
Metz. ord. M.R.
844/ 1921
p. confom1itate,
COMANDANTUL ŞCOLI.OR DE APLICAllE ALE CAVALERIEI,
Colo ne 1/Moruzi/
,uăcaB Nr .... din 7. X. 1916
Plata şi r,1splata istorici
xxv
Armata de Nonl către Marele Cartier
Am onoare a înainta raportul de fală relativ la propunerea de înaintare la gradul de maior a
iulunatipăc ANTONESCU, şeful Biroului de Opera\ii al Armatei de Nord. Tol ce pot să spun de
acest ofi\er este că rar am înlîlnil în via\a mea militară un ofiier care să îndeplinească toate
condi\iile unui militar desăvîrşil, alîl ca cunoşlin\e, cil şi ca caracter şi calităli morale.
Suslin propunerea de înaintare cu toată insislcn\3.
COMANDANTUL ARMATEI DE NORD,
General/Prez.an
Conform cu originalul pierdui
feşbuS M.C.G. General /Lupescu/
Colonelul I. Zadie, Şef de Stat Major al Armatei de Nord către
Domnul General Prezao Constantin, comand. Armatei de Nord
Am onoare a raporta urmăloarclc: Căpiumul Antonescu, şeful Biroului de Opcra\ii de la acest
Comandament, conduce accsl birou de la I oei. 1915, cind a fost mutai la acest Comand. Alîl pc
timpul cit au durat lucrările prcgăliloarc ale opcra\iilor, cit şi pc timpul de la decretarea mobiliirăz
pînă astăzi, acest ofi\er a dat dovada unei capacilă\i cxccp\ionalc. Cunoşlin\clc sale militare,
alîl din punct de vedere lactic, cit şi din punci de vedere slralcgic, sini alîl de superioare, încîl îl
impun alît în fata şefilor cil şi al subahcmilor săi. Judecata şi părerile sale asupra diferitelor
silua\ii de război ivite sînt alit de precise şi judicioase incit sini mai presus de orice laudă. Voin\a,
energia şi dcvolamcnlul nc\ărmuril, cc pune în îndeplinirea îndatoririlor sale, sini izvorile din cel
mai înah patriotism şi numai calită\ilc sale morale, unite cu capacitatea sa îl pun în mă.~ura de a
puica face fală multiplelor sale îndatoriri de şef al Biroului Opera\iilor, care, în realitate, nu mai
este un birou ci o Secţie de Operaţi, şi unde este singur ca ofi\cr de Stal Major, ncavînd ca
organe ajutoare decîl ofi\cri tineri (locolcncn\i) fără Şcoala Superioară de Război, ba unii chiar în
.ăvrezer Totuşi, aşa organizai, biroul său dă cele mai bune rezultate posibile, gra\ic compclcn\ci
sale în conducerea lui. Arc un caradcr integru, franc şi loial. Conduita sa este ireproşabilă.
Într-un cuvînl, căpitanul Antonescu cslc un ofi\cr superior din loalc punctele de vedere care,
pentru interesul gcm .. -ral al Annalci, trebuie să ajungă cil mai repede la cele mai înahc lrcplc ale
ierarhici militare. Pentru aceasta, îmi fac o datorie sacră de şef al sf1u, de a-1 supune aprecierii
rolifeş mei şi a-l propune a înainu1 imediat la gmdul de maior în mod cxccp\ional. fale înaintat
natipăc la I aprilie 1913. Arc deja un stagiu de 3 ani şi 7 luni în acest grad.
fEŞ DE STAT MAJOR AL ARMATEI,
Colonel /1. Zadik/
Conform cu originalul
p. ŞEPUL BIROULUI I PERS. M.C.G.
Maior /G1.'0rgcscu/,
p. conformitate
COMANDANTUL ŞCOLILOR DE APLICA'llE ALE CAVALERIEI,
Colonel /Moruzi/
XXVI
29.1.1916
fale un element de o marc valoare, trebuie cit mai repede dus la treptele înahc ale ierarhici.
Gcncral/1 1 rezan/
Colonelul I. Zadie, Şeful dP 'itat Major al Armatei de Nord către
Domnul General Comand. al Armatei de Nord.
Revenind la raportul meu nr. I din 7.X.1916.
Am onoare a propune la înaintare în gradul de maior a Antonescu
Ion, Biroului de la acest Comandament, pentru motivele
sale militare sini superioare alîl pentru chestiuni lactice cit pentru cele
stralcgicc, jud1.-cala sale asupra diferitelor silua\ii de sini mai presus de orice
Pune o înconlat.'I o margini, pentru îndeplinirea serviciului
95
96 lo11 A11to11cscu, militar şi diplonwt
srirŞit oricărei însărcinări dă. şi lucrările
şi
compclcn\ă deosebită. că dcsăvîrşil lucrările
şi conduită exemplară.
şi fonează
şi executări şef său, sacră
excp\ională, că căpitanul
foloaţc şi,
LlfEŞ
ŞCOLILOR
ŞEfUL
pentru ducerea la bun a cc i se Toate sim\urilc sale sînt
influcn\3tc de cel mai înalt scnlimcnl de patriotism. A organizat condus bine biroul opcra\iilor
cu o Pot zice este un ofi\cr de Stal Major, sale pL>lînd
servi de model. Este un caracter franc loial, arc o Este un ofi\cr din toate
punctele de vedere care cel mai pulcmic sprijin al Comandamentului din punctul de
vedere al conducerii ordinelor opcrJlive. Ca al simt o datorie de a-l
recomanda pentru o înaintare avînd convingerea ANTONESCU este
un ofi\er care va aduce mari armatei, deci, Lrcbuic dus cît mai curînd la Lrcplcle cele
mai înalte ale armatei.
DE STAT MAJOR AL ARMATEI,
Colonel /1. Zadik/
p. confonnitatc,
COMANDANTUL DE APLICA llE ALE CA VALERIEI,
Colone 1/Moruzi/
Confonn cu originalul.
p. 11IR. I. PERS. M.C.G.
Maior/Georgescu/
XXVII
şeful
şef
aşa că
cunoşlin\e, conştin\ă, for\ă şi Merită
ă\nisosirp
ătireM
lufcşbuS
Şef
Anată şeful
şi vă
Şcoala Război.
plăcere că războiului datorită fără tocmeală, inteligentă, pricepută,
ăsaoicnitşnoc şi rodnică, frumoaţelc calită\i şi
merită înaintări
proiectată
după defensivă.
dcsăvîrşită şi
LUfEŞBUS
MARELE CARTIER GENERAL
Sub de Stat Major General
27.09.1917
De la începutul campaniei maiorul Antonescu a lucrnl ca al Biroului Opera\iilor, din -ct ..
sub ordinele melc, am avut ocazii multiple de a-l aprecia. Este un ofi\cr de o marc valoare
ca vederi limpezi, energic, de lucru mult caracter. cu
pentru binele annalci a fi dus cîl mai repede la Lrcptelc mai înalte ale ierarhici.
Gcncral/Prczan/
a înainta exccp\ional, al. 2 Iii. .,C'', art. 21.
INSPECT. GENERAL AL CAVALERIEI,
General /N. Sincscu/
Confonn cu originalul pierdut,
M.C.G. Gcncrnl /1,upescu/
General Lupescu Alexandru citre
Dl. al Statului Major General al Armatei de Operatii
Am onoare a propune la înaintare în condi\iilc al. 2 lit „C' de sub art. 21 al Legii asupra
Înaint.'uilor în a maiorului Antonescu Ion, Biroului de Opern\iuni din M.C.G.
Valoarea meritele acestui distins ofi\cr, sînt pc deplin cunoscute, lk.-oarccc a lucrat sub
ordinele directe în lot limpul campaniei. Am cunoscui pc acest eminent ofi\cr ca unul dinlrc cei
mai buni elevi ai promo\ici sale din de De cînd am venii la M.C.G., am constatai
cu cxp..Ticn\a unei munci
a completai aptitudini militare ale maiorului
Antonescu, devenind astfel un clement de valoare, care este pc deplin api de a ajunge mai curînd
la înaltele comandamente. Ca produse cuvenite care recompensa unei cxcep\ionalc
pol cita:
1. Proiectul de opera\iuni al Armatei pentru ofensiva în luna iulie.
2. Proiectul ce a unnat Lrcccrca armatei la
În fine, mai adaug munca pentru a conlrola Lrchuin\elc armatei pentru a provoca
completarea lor.
DE STAT MAIOR GENERAL,
General /1,upescu/
p. conf. cu originalul,
p. ŞEflL BIROULUI I PERS. M.C.G.
Maior/Georgescu/
p. confonnitalc,
COMAND. ŞC. DE APLIC. ALE CAV.
Coloncl/Moruzi/
~
~
(") (") "O
2. O ;.., 110 Nr. de ordine în care
o 3: o • . •
[ ~ ~ este mscns m anuar
i i:, ~- căpitan Gradul
~0 I
2 (") ii •
~-o·
--c
5
:;,CI
o
tTl
i!G
~
tTl
(")
~
Comandamentul Armatei de Nord
- Serviciul de Stal Major -
1913 Anul
■ cz
:;,CI C:
~3:
cm
3:~
m~
r
tTl
Corpul sau Serviciul
care face propunerea -l
ca
_,,.., ~
::, ;' c
"" ~ ;:
I
~1-~-n-.li-e-------------~1-L-u-na---7 ~~ ~
Ziua
::r
a
§" -g
== ~
:>
:;,CI
3:
~
:>
o
m
z
o
,:::
o
are
(articolul 21 din lege)
natipăC Antonescu I. este absolvent al Şc.
Sup. de Război. Ofiţer cu cunoştinţe militare
superioare din toate punctele de vedere. Are o
ăţnelcpm0'.1 deosebită în conducerea chestiunilor
militare, fie lactice, fie strategice. Rîvnă şi
ăcaD are sau nu
stagiul prevăzut de
Lege penlru înaintare
__ -a
V)(")
~ o
O C
c· :-
- ca
C
nemărginit conduită'
ătireM excepţională. ~
feŞ ~
~
=►
~
devotament în serviciu. ::.
exemplara.
:;,c
înaintare
de Stat Major al Armatei de Nord,
(") Colonel /Zadik/ (")
::,Q
3: :i. ::9
e!. :>
--z
°" r
!.O
~o ca :ic
~:i:- o-
i z <" ~
-- ~ s: ~
r ca ....
~ i~i~Qo
3: .. ;'ca]
~ ~~sm
C ~
0 Menţin propunerea. Avizul Comitetului
tr. &te un element de mare valoare. Corpurilor de Armată
~ General / Prezan/ sau Serviciului
,:::
O I Comitetului
• Inspectorilor Generali
1111\X
11
~
::,
2'
5' (")
s-~
~
~ tT!
~
.g tT!
i·
::,
e.
1'><
I
i ~-
Ei
3
~-
I
L6
!:l!JOIS! 111111ds11J !ţ 11111/d
98 Ion A11to11escu, militar şi diplomat
Lt. colonel ANTONESCU ION
MARELE CARTIER GENERAL
Nr. 5407
XXIX
FOAIA CAUFlCA TIV A
pînă
ŞERJLUI
războiului, următoarele
ănîP Şeful şi
clovaclă cxcp\ională, ju<lL>cată şi
război, şi lau<lă. Voinlă,
şi calită\i şi
excep\ională
ăpuD şi pînă astăzi
său operativă
şi
erităgerp tactică, Şcolilor şi
şi pregătiri şi în<lcslulări
toată această
şi cxcp\ională. <lispărut
urmă, aclivită\i, şi energică şi roclnică,
următoarele im(Xlrtan\ă:
Mărăşeşti şi Troluş, <lL-oscbilă şi
şi
rezislcnlă după f-ocşani.
rezislcnlă superioară
şi încă Şcoala
iobzăR şi cxpcricn\ă soliclă războiul
că răZboiului
şi şi
rodnică şi
loală mă şefilor săi război,
şi militară
merită şi oştiri, să ajungă
şi
ătireM hotărit şi
războiului
Militară
Război,
Război,
şi
Italiană",
Război"
Război"
şi
LUFEŞDUS
(de la 14 august 1916 la 31 iunie 1918)
NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
În timpul lt. colonel Antonescu a în<lcplinit functii:
la decembrie 1916, Biroului Operai.ii al Armatei ele Norei al Grupului General
Prezan în Muntenia, dîncl ele o capacitate asupra <lcoscbitclor
silua\ii <le alît <le precise ju<licioa~c cu cîl sînl mai presus <le orice
energic, <lcvotamcnt, izvorilc <lin patriotism morale (Nota generalilor Za<lik Prczan,
pentru înaintare la gra<lul <le maior).
<lata ele mai sus este capul Scc\ici Opcra\iilor <lin Mareic Cartier General
al Armatei, uncie a legat numele ele întreaga activitate a Armatei, <lcvcnin<l unul <lin
principalele importantele motoare ale activit.1\ii Marelui Cartier General.
A luat parte la refacerea Armatei prin elaborarea tuturor instruc\iunilor <le reorganizare, ele
ele organizarea tuturor Centrelor <le Instruc\ic. A constituit principalele
organe ele control exccu\ic ale acestor al armatei <lin toate punctele
de vc<lcrc, prin numeroase misiuni pc frontul ammlci.
Pentru activitate a fost excelent apreciai <le prccc<lcnlul meu, Generalul
Cristescu, propus la înaintare (Nota a <le la M.R.)
În în noianul foarte pricepute <lcvotalc, foarte se
disting opere ele cca mai marc
l. Planul ele opcra\ic al ofensivei <lin iulie;
2. Planul <lcfcnsiv de la <lovc<lin<l o aplitu<linc ele prew<lcri
oportunitatea în aprecierea silua\iilor propunerea la timp a mijloacelor.
3. Proiectul ele dezarmare al Armatei Ruse.
4. Proiectul de ocupare a Da~arnbici.
5. Proiectul de armisti\iul de la
Aceste opere de ar fi suficiente pentru a face capacitatea a acestui ofi\cr
eminent, pentru Comandament serviciul <le Stal Major, pc care l-am <lislins <lin de
care s-au cristalizat printr-o în activ.
Este incontestabil activitatea acestui ofi\cr în timpul a contribuit în foarte mare
parte la dobîn<lirca succeselor noa~trc la în<liguirca ncsucccsclor noastre, precum la întrcbuin\arca
a slabelor pu\inclor noa~trc mijloace.
Cu convingerea mea proprie unesc cu aprecierile tuturor din d-nii
generali Prczan Za<lik pentru a caracteriza pc h.coloncl Antonescu ca o marc valoare a
armatei noa~tre, care este în interesul ca CÎl mai repede în treptele
superioare ale ierarhici Comandamentului a funqiilor de Stal Major.
o înaintare cxccp\ional.î rcpe<lc în toate gradele funqiilc.
În timpul a fost decorat cu:
.,Virtutea ele Pace";
.,Coroana României" de IV;
.,Steaua României" de IV;
.,Legiunea de Onoare", V;
.,Sf. GhL'Orghe Mihail" englez, Comandor;
.,Coroana Coman<lor;
.,Sf.Vladimir de U;
.,Sf. Ana de O;
.,Sf. Stanislas" cu Spade Stea;
DE STAT MAIOR AL MARELUI CARllER GENERAL,
General /Lupescu/
.lanoiţpecxe
Plata şi r,1splata istorici 99
originală făcut şi afirmă că arătate
adevărate.
ŞCOLILOR EIŢ
Foaia pierzîndu-se s-a aceasta pe copie se notele aici, ca
date de mine, sînt
General Prezan
p. conformitate
COMANDANTULUI DE APLICA ALE CAVALERIEI,
Colonel /Moruzi/
Lt. colonel ANTONESCU ION
REGIMENTUL 7 ROŞIORI
XXX
f-OAIA CALIFICATIV A pe anul 1918
(de la 26 iulie 19111 pînă la 21 octombrie 19111)
NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPĂ sau ŞEFULUI DE SERVICIU
Lt. colonel Antonescu I. a fost mutai în acest regiment pc ziua 21 iulie 19111 şi plecat pc ziua
de 21 octombrie 1918 la Mareic Cartier General, Biroul Opcra\iilor.
În tot acest timp, a fost comandantul Divizionului I de la Chişca.ni, pe malul Nistrului.
ătirotaD muncii cinstite şi ordinii, dragostei pentru oameni şi cai a parvenit, pc timpul de
,ăspil să strîngă un depozit destul de frumos, să hrănească bine şi să ţină oamenii sănătoşi, să
instruia.d, pc cil posibil, ofi\crii şi divizionul cc comanda.
Este un eminent ofi\cr de Stat Major; a dat probe că este şi foarte bun comandant superior de
ăpurt şi că merită cu prisosin\ă a i se încrcdin\a comanda de regiment şi de a fi înaintat la gradul
de colonel prin excepţional.
Colonel /Constantin/
p. conformitate,
COMAND. ŞCOLILOR DE APLIC. ALE CAV.
Colonel /Moruzi/
NOf A ŞEFILOR IERARI HCI SUPERIORI
Lt. colonel Antonescu este un adevărat ofiţer de cavalerie, foarte distins. La inspecţia cc am
tucăf Divizionului său am rămas foarte mulţumit din toate punctele de vedere. Am fost adînc
impresionai de dragostea părintească cu care îngrijeşte de oan1cni şi cai în cca mai critică
ădaoirep de lipsuri şi foamete şi m-am pulul încrcdin\a că nu şi-a cru\3t nici nop\ile, nici
,aetatănăs aleargă peste tot spre a prcîntîn1pina prima mizerie şi moartea care secera totul. Şi a
izbutit să dea divizionului său voin\ă şi energic şi să-l menţină gata pentru orice, cu toate
eliţătilac combative. în adevăr, unitatea sa era înnoriloare, atîl ca stare fizică cit şi ca stare de
spirit, cit şi de pregătire profesională. În raportul meu către divizie am cerut să fie citat prin ordin
de zi pentru devotamentul său admirabil şi pentru distinqia sa ca gospodar şi educator. Desigur
este un eminent ofiţer în cavalerie, care merită să i se încrcdin\ezc regimentul şi să înainteze
COMANDANTUL URIGĂZJI V ROŞIORI
General /M. Olteanu/
,itşerucuB l iulie 1919
MARELE CA.RllER GENERAL
Biroul Operaţilor
XXXI
EIŢARALCED
(Potrivit ordinului circular nr. 5!IOO din 5 iulie, anul 1919)
l). De la 14 august - 10 noiembrie 1916, am fost şeful Biroului Operaţilor Armatei de Nord.
feŞ de Stat Major, Dl. colonel Zadik Iacob
Comandantul Armatei, Dl. Genernl Prczan Conslanlin
2). De la 11 noiembrie- 5 decembrie 1916, Şeful Biroului Operaţilor, Grupul General Prczan.
Comandantul Grupului, dl. General l'rez:m Constantin.
100 Jon Antonescu, militar şi diplomat
şeful
ilcşbuS şi
lufeŞ
ŞCOLILOR APLICAŢIE
3). De la 6 decembrie 1916- 1 aprilie 1918, Biroului Opcra\iilor de la Marele Cartier
General.
de Stal Major, D-nii Generali Cristescu Lupescu
Marelui Cartier General, dl. General Prczan Constantin
Ll. colonel /Antonescu/
p. conformitate,
COMANDANTUL DE ALE CAVALERIEI,
Colonel /Moruzi/
Lt. colonel ANTONESCU ION
MARELE CARTIER GENERAL
Nr. 5400
XXXII
CAIJFlCATIVĂ
pînă
FOAIA pc anul 1919
(de la 1 noiembrie 191 R la 31 martie 1919)
ŞEFULUI
voin\ă
i-aş
şi fără multă ocupă, şef
elirărcuL aca~tă şi influcn\cază
şi pregătit
Păci, evidenţă dală însuşirile şi
încălzeşte
reclamă să ajungă
să
şi
şi
NITTA COMANDANTULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Ofi\cr superior distins din toate punctele de vedere, caracter l)otiirîl, de fier.
Orice calificare face, ca nu va putea ilustra îndeajuns meritele ce-i revin, gra\ic muncii
rodnice de preget cc a depus în postul de încredere cc-I ca al Biroului
Opcra\iilor.
cc a executat în calitate care toate ramurile de activitate ale
Comandamentului, precum studiile cc a pentru aproprierea intereselor neamului la
Confcrinta pun în o mai mult str,1lucitc cu care este înzestrai
patriotismul cald care-i ac\iunilc.
Ofi\cr de Stal Major de marc valoare.
Interesele annatci ca lt. colonel Antonescu cit mai curind, repede, la
înaltele comandamente la care arc toi dreptul a~pire.
Îl propun pentru înaintare la gradul de colonel. în mod cxccp\ional, atît în anna sa cil pc
Stat Major, precum la comanda de regiment.
în lucrări.
LUFEŞ SEcrm1 OPERAŢILOR,
Ll. colonel /Sichitiu/
NITTELE ŞEflLOR IERARI IICI SUPERIORI
Ll. colonel Antonescu se distinge prin puterea de conccp\ic, facilitatea de redactare şi iu\cala
Cu o îngrijită instruc\ic generală şi o solidă instruc\ic militară.
ăM unesc în frumoasele aprecieri ce-i face şeful Scc\ici Opcra\iilor şi mcn\in cu plăcere
caracterizarea şi propunerea de înainlarc.
p. ŞEFUi. DE STAT MAIOR GENERAL,
General /Cihoschi/
Ll. colonel ANTONESCU ION
MARELE CARllER GENERAL
XXXIII
FOAIA CAIJFlCA TIV A pc anul 1919
(de la 1 aprilie 1919 pînă la 20 martie 1920)
ŞEFULUI
însuşirile şef mă
precedentă adăugind
activă.
lingă însărcinat două lingă
această um1ă
NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Pentru a caracteriza lt. colonel Antonescu, ca al Biroului Opcra\iilor, refer la
nota serviciile ncprc\uitc cc a adus în timpul opcra\iilor de la Tisa, la care a
luat parte
Pc aceste servicii, a mai fost cu misiuni speciale pc Comandamentul
Armatelor Polone, în din misiune fiind consilierul tehnic al Misiunii Române la
Plat.i şi r.isplata istorici 101
.aivoşraV Cu această ocazie, lt. colonel Antonescu a dat dovada a fi un spiril clarvăzălor,
înzestrat cu Lact şi abilitate tratînd toate chestiunile cc i s-au prezentat cu multă compctcnţl.
Bun cunoscător al oamenilor şi împrejurărilor, a adus servicii ncprc\uite guvernului prin
preciziile rapoartelor cc i-a înaintat. Ofi\cr superior de marc valoare posedă în moci dcsăvîrşit
cle\nitşonuc gradelor superioare. Am1ala şi, în special, cavaleria vor avea numai de cîştigat prin
numirea sa la comandă la Şcoala de Aplica\ic a Cavaleriei.
Pentru toate acestea îl propun să înainteze cxccp\ional la gradul de colonel, atît în arma sa cît
iş pc Statul Major.
LJREŞ SECflEI OPERAŢILOR,
Coloncl/Sichitiu/
NITTELE ŞERLOR IERARI IICI SUPERIORI
A continuat să servească şi anul acesta, cu aceaşi distinc\iunc, ca în trecut.
În afară de serviciul cc l-a ff1cut în calitate de şef al serviciului Opcra\iilor şi care, mai cu
,ămacs pc timpul campaniei din Ungaria a fost cit se poale de elogios. Lt. colonel Antonescu a
mai fost însărcinat cu două misiuni speciale (una pc lingă Comandamentul Trupelor din Orient,
iş alta pc lingă Mareic Cartier General Polon), care a pus în relief calit;1\i de tact şi abilitate.
Îi este recunoscută şi în viitor înaintarea cxcp\ională, apanajul ofi\crului priceput, destoinic
iş harnic.
p. ŞERJL MARELUI CAR'nER GENERAL,
General /11. Cihoschi/
p. confom1itatc,
COMANDANTUL ŞCOLILOR DE APUCA llE ALE CA VALERIEI,
Colonel /Moruzi/
Locotenent colonel ANTONESCU ION
ALAOCŞ SPECIA.LA DE CA VALERIE
Nr. 5411
XXXIV
FOAIE CALIFICATIV A pc anul 1920
(de la 20 martie 1920 pînă la :.H octombrie 1920)
NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
Lt. colonel Antonescu s-a pus în strf1lucita cvidcn\ă de la începutul carierei sale căci, lcrminînd
Şcoala Specială de Cavalerie şi pc cca de Rf1zboi, în fruntea clasifica\ici, şi-a asigurat
posibilitatea de a se achita cu o distinc\ic remarcabilă de toate însărciMirilc cc a avut, alîl la front
cit şi la birou aşa că unanimitatea şefilor săi se întrec în a-1 prezenta ca pc un ofi\cr cxccp\ional,
cu o perspectivă deosebită. Trccînd la activitatea prodigioasă, cc a desfăşurat pc timpul războiului
iş care i-a asigurat o calificare atît de strf1lucilă incit nu se poate micşora această pagină de virtu\i
militare printr-o expunere rezumativă, găsesc o datorie din parte-mi de a atrage luarea aminte a
rolinetepăc armatei asupra faptului că Şefi săi ierarhici leagă marile fapte de arme ale oştiri şi
importante evenimente politico-militare de activitatea superioară a acestui distins ofi\cr. În fine,
analizînd activitatea sa actua);1 de cinci ocupă func\ia de Comandant al Şcoli Speciale de Cavalerie,
era foarte de aştcpt;1t ca, datorită viei sale inteligcn\c şi calitatea deosebită care i-au făcut şi
tagitşîc în trecut o rcpula\ic aşa de frumoasă, să se achite şi de această însărcinare în moci cu totul
exccp\ional. Din punctul de vedere al spirilului de organi:airc şi gospodărie, dintr-o cazam1ă
veche şi deteriorată a făcut o şcoală în ciirc sînt ostaşi de admirat şi, prin combin[ui judicioase,
aducînd statului economii, a reuşit să înzestreze acea şcoală cu tot cc este necesar. Din punctul de
vedere militar, didactic şi educativ, nimeni nu ar corespunde mai bine misiunii cc i s-a încrcdin\at.
Conduce Şcoala cu un t;1ct deosebit; este un om de nuirc ciiractcr, arc dragoste de şefi şi
sentimentul cmrniradcrici foarte dczvolt;11. Poscd[1 o cduca\ic militară care impune, aşa că toate
aceste calirn\i, unite la valoiirea sa profesionalf1, mf1 îndrepl{1\esc a-l propune pentru înaint;ire la
gradul de colonel, fie pc am1ă sau fie pc S1.;11ul Major, unde s-a distins cu atît;1 stralucire.
102 1011 A11l011cscu, mi/it,u- şi diplomat
Dcallfel şi ceilalti şei sub care a servit propun împingerea spre înallclc comandamente, nu
numai ca o recompensă datorală olitcrului, dar şi pentru interesul superior al oştiri.
COMAND. ŞC. DE APLIC. ALE CAVALERIEI
General (ss) D. Popovici.
ŞEALOR
dcsăvîrşit şi mcrilă prisosin\ă
şi armă.
comandă, şi şi
srlfŞit.
NOTELE IERARIIICI SUPERIORI
Mcn\in în totul prea bunele note din prezenta foaie CALIACA 11V A.
Lt.col. Antonescu este un ofi\cr cu a înainta în mod cxccptional
la gradul de colonel, atît pentru St. Major cît pc
I se poate încrcdin\a orice fel de conducere sau serviciu superior delicat Ic va
duce pc toate la bun
ălircM a înainta în mod cxccp\ioiial la gradul de colonel pc Statul Major sau am1ă.
INSPECTOR CAVALERIE
General (ss) N. Sincscu
Colonel ANTONESCU ION
ALAOCŞ SPECIALA DE CAVALERIE
Nr. 5412
XXXV
FOAIA CALIFICATIV A pc anul 1921
(de la I noiembrie 1920 pînă la 31 octombrie 1921)
NOfA COMANDATULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
Pentru satisfacerea intereselor am1ci, col. Antonescu a fost înaintat în anul acesta.
ifeŞ săi, căutînd prin combinarea înainlfirilor, să asigure acestui distins olitcr posibilitatea de
a merge cît mai repede spre marile comandamente.
La strălucitele note cc i-am dat în foaia calilicativă precedentă mai adaug că doritor de a
impulsiona, prin exemplul său personal, diferitele ramuri ale activilf1\ii şcoli a suferit un grav
accident care era să-l coste via\a căci, după săritura unui obstacol, calul căzînd, i-a produs o
leziune la cap, astfel că a fost împiedicat multă vreme să mai poală face serviciul.
Din fericire, starea sănătf1\i sale s-a îmbunătf1\it pînă la complct.1 vindecare aşa că, după
întoarcerea din misiunea cc i s-a încrcdin\at în Fran\a, va relua firul activit..1\ii sale spre binele
institu\ici pc care o conduce.
COMANDANTUL ŞCOLI DE APL. ALE CAVALERIEI
General (ss) D. Popovici
ALAOCŞ SPECIALA DE CAVALERIE
Colonel ANTONESCU
XXXVI
FOAIA CALIFICA TIV A pc anul 1922
(de la I noiembrie 1921 pînă la 31 octombrie 1922)
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
Starea sănălă\i colonelului Antonescu, zdruncinată în urma gravului accident de căl.iric pc
care l-a avut în 1921, s-a îndreptat cu dcsăvîrşirc. A putut încăleca zile întregi în timpul aplicatiilor
şi al examenelor, fără a rcsim~ cca mai mică oboseală.
Foarte inteligent, de o voin\ă de fier, energic, s-a dovedit şi un prea bun organizator.
Cullura generală şi militară, cît se poate de dezvoltată, a dat în timpul războiului dovezi
eraoticulărts de capacitatea sa.
Caracter franc şi deschis, hotărît, arc o frumoasă concepţie a răspunderilor, pc care un şef
trebuie să Ic ia.
A îndrumat în scurtul timp în care a comandat Şcoala Specială, pc baze modeme, atît din
punct de vedere al călărilor cît şi al instruc\ici generale şi profesionale din punct de vedere
Plata şi r.1sp/ata istorici 103
administrativ şi al n.'Organizări şcoli; a <lat dovezi <le metodă, ordine şi <le vederi foarte clare. A
tuitş să inspire subaltcmilor săi cultul cinstei şi al <lcmnită\i. fiind destinat să facă o carieră cu
orizonturi nelimitate îl calific pentru înaintarea cxcp\ională la gradul <le general cîn<l va avea
vechimea cerută <le lege.
COMANDANTUL ŞCOLI DE APL. DE CAVALERIE
Colonel Moruzi
NOTELE ŞEALOR IERARIIICI SUPERIORI
Mcn\in în total prea bunele note <lin prezenta foaie calificativă. Colonelul Antonescu este un
ofi\cr <le cea mai mare valoare şi merită cu prisosin\ă a înainta în mod exccp\ional la gradul <le
general. I se poate încrc<lin\a comanda şi func\ii cit <le superioare.
ătireM a înainta exccp\ional, cîn<l va avea vechimea.
INSPECTORUL CA VALERIEI
General <le Divizie Sincscu.
MARELE STAT MAIOR
Colonel ANTONESCU ION (cavalerie)
XXXVII
FOAIA CAUACA TIV A pc anul 1922/23
(<le la I noiembrie 1922 pînă la 31 octombrie 1923)
PEDEPSE DIN CURSUL ANULUI: Nu a fost pedepsit.
Colonel a<ljut.ant
I. Horcscu
ŞERJLUI
ataşat
au,şat
milit.'l'ă incontestabilă dovadă războiului
iş Şcoala
ădesoP calită\i răspunderi şi ini\iativă.
părerile ştie să
ticulărts
ănîP însărcinat să
război, că
şi trupă.
că merită
brigadă.
LUrEŞ
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Colonelul Antonescu a f,1cul serviciul <le militar la Paris, <le la 30 august 1922 la I iulie
1923, iar <le la accasu'i <lat.1 a fost numit militar la Londra.
Ofi\cr <le o capacitate <le care a <lat pc toi timpul cit
cît timp a comandat <le Cavalerie <le la Sibiu.
remarcabile <le caracter. holirrîre. curajul
Sus\inc cu energic sale pc care Ic um1czc cu tenacitate, a fost apreciat în mod
pentru toate serviciile care i s-au încrc<lin\at.
în prezent fiind la Paris lucreze cu guvernul francez, relativ la furniturile <le
material <le nu a putut trimite rapoarte asupra am1atci franceze; cred lucr.lrile sale vor fi
în viitor tot atît <le meritorii ca în trecui. Arc su1giu efectiv la Caracterizez pc colonelul
Antonescu a înainta exccp\ional la gradul <le general. Îl propun pentru comanda
provizorie <le
DIVIZIUNII II
Col. A<ljut.1n1 I. Florescu
ŞEFILOR
Şefului <leşi ataşat
încă şi informativă
această privin\ă.
însărcinările legătură
răgaz. să
ăcnî func\ioncază
ataşai lingă
reală să <lcsmintă această
ŞEFUL
NOrELE IERARIIICI SUPERIORI
Mcn\in aprecierile Diviziunii a 2-a. Colonelul Antonescu I, a func\ionat ca
miliurr la Paris <le la 30 august 1923 pîn[1 la I iulie 1923, nu a avut o activitate
folositoare Marelui Suit Major în
Probabil, laterale cc Ic-a avut <le la Minister în cu comanda <le material
<lin f'ran\a nu i-au <lat Am fost nevoit rclevcz acest lucru <l1..'0arccc nici <le la Londra,
unde <le la I iulie 1923, nu am primit rapoarte informative, relative la atribu\iunilc
sale <le miliurr pc amrnta cnglcz[1; ofi\cr superior, apreciat în trecut cu aptitudini
militare <le valoare, este <le preferat ca pc viitor nu rcputa\ie.
p. MARELUI STAT MAIOR
General Gorski
104 /011 A11to11esc11, militar şi diplomat
MARELE STAT MAJOR SECfIA V
Colonel ANTONESCU ION
XXXVIII
FOAIA CALIFlCA TIV A pe anul 1923/24
(de la 1 noiembrie 1923 piuă la 31 octombrie 1924)
PEDEPSELE DIN CURSUL ANULUI: Nu a fost pedepsit.
LUrEŞ DIVIZIUNII II
General Adjutant (ss) I. Florescu
ŞERJLUI
îmlcplincşlc ataşat şi
dovadă că posedă calilă\ilc şi
sănătoasă, neobosită,
crîrăloh fcn1ă şi ncinfiucntabilă, răspunderi. calilă\i
evidcn\ă războiului şi trupă
Şcoli după ataşat
interesantă şi întocmită şi
posedă
probează că Ştirile
şi
bună sănătos, călărc\. Merită
şi Merită
brigadă.
LJREŞ
NOTA COMANDANTIJLUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Colonelul Antonescu Ioan func\ia de militar la Londra în Belgia. Ofi\cr
de Stal Major eminent, a dat în cel mai înalt grad de caracter
capacitatea cerule unui ofi\cr de Stal Major în campanie. Conccp\ic energic
curajul aprecierilor, gustul Toate aceste l-au
pus în pc timpul în silua\iile cele mai grele. Arc stagiul la ca
comandant al de Cavalerie, care a fost foarte bine apreciat. Ca militar la
Londra a întocmit o lucrare foarte bine asupra situa\ici politice militare
în Anglia. A \inul Mareic Stat Major la curent cu toate informa\iilc cc Statul Major englez
asupra Rusiei, lucru care are raporturi foarte bune cu Comandamentul englez.
ce a trimis au fost totdeauna exacte adesea au dovedit inexactitatea altor surse mai apropiate.
Ofi\er foarte cult, cduca\ic, bun a fi admis a trece probele de
capacitate, gradul de general, art. 41 a înainta ulterior la alegere. a i se încrcdin\a
comanda de
DIVIZIUNII A II-A
General (ss) I. florcscu
ŞEflLOR
şeful
ataşai desfăşoară
lucrările şi şi
să um1ărcască.
şefilor şi caracterizează
să treacă prevazută
înaintări şi brigadă.
ŞErUL
trupă şi
NOTELE IERARI IICI SUPERIORI
Mcn\in în lotul notele dale de Diviziunii a II-a.
Colonelul Antonescu ca militar o activitate din cele mai folositoare serviciului.
Prin telegramele cc a înaintai M.Sl.M. a fost la timp mai precis infom1at
asupra tuturor chestiunilor importante sau care i s-au cerut ca Ic Aprecierile
tuturor sini unanime pc colonelul Antonescu ca un clement de marc
valoare din toate punctele de vedere. Mcn\in propunerea de a fi admis pmba
de art. 41 din Legea ai se încrcdin\a comanda de
SUD M.ST.M.
General (ss) Panaitcscu
Un eminent ofi\cr de stat major din toate punctele de vedere cu stale de serviciu din
iobzăr care îi dau dreptul la înaintarea deosebită.
ătireM a trece călătoria pentru gradul de general, art. 41 L. I.
LUfEŞ DE ST AT MAJOR
General (ss) Lupescu
MARELE STAT MAJOR
Colonel ANTONESCU ION
Nr. 12135
XXXIX
FOAIA CAUACATIV A pc anul 1925
(de la I noiembrie 1924 pînă la 31 octombrie 1925)
PEDEPSELE DIN CURSUL ANULUI: N-a fost pedepsit
p. ŞEFUL DIVIZIUNII A li-A
Colonel (ss) Rădulescu
Plata şi r,1splata istoriei 105
NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞERJLUI DE SERVICIU
Colonel Antonescu Ion a continuat în func\ia de ataşat militar la Londra şi în cursul anului
1925. Trecutul acestui ofi\er superior. ilustrai prin atîtca acte de patriotL~m şi de competen\ă, îl
ăzaertsuli ca pc un ofi\cr eminent, clin toate punctele ele vedere. Pregătirea lui superioară, atîl ca
ărutluc generală cit şi ca militară, îi clă dreptul să a~pirc la cele mai înalte func\iuni şi grade în
.eritşo său voinţă nestrămutată şi muncă fără
şi oştiri. îndeplineşte ataşat
şi autorită\ile
şi născociri.
Dările scamă şi influenţă
logică ireproşabilă şi clară lucrărilor
dări scamă. Deşi împovărai
ăpuco fără a-şi şi toată corcsponclcn\ă,
veghează şi
Înclcplincşlc ataşat şi
aceaşi compclen\ă.
militară distinsă şi pregătită
Merită prisosin\ă ăcaert să
,iş Merită brigadă
ŞEFUL
Rădulescu
Caracterul ferm, dublat de o în a face bine de o
preget, îi face cinste nu numai lui clar În prezent, func\ia de militar la
Londra în continuare. Informa\iile date de acest ofi\er, din un mediu alît de autorizat, au adus
reale foloase anume: În vremuri cînd multe din noastre indicau un pericol iminent
de atac din partea Sovietelor, colonelul Antonescu, la care s-au cerut informa\iuni, a restabilit la
justa valoare aceste zgomote Gra\ic informa\iilor sale telegrafice s-au evitai cheltuieli
de milioane inutile. ele trimise de acest ofi\er au avut o valoare o
folositoare studiilor Marelui Stat Major. O o vedere a sini
fundamentul acestor de cu un serviciu ele birou inerent locului cc
ajutoare, silit concepe scrie voluminoa~a de sute de acte,
colonelul Antonescu cu un ochi formal de perfect român la toi cc constituie un
pericol sau un folos pentru noi. funqia de militar la Bruxelles, achitîndu-se
acolo cu
În rezumat, colonelul Antonescu Ion este o personalitate perfect
din toate punctele de vedere. cu a fi admis probele legale ele capacitate
apoi, înainta la gradul de general. ai se încrcclin\a comanda de de cavalerie.
p. DIVlZIUNII A II-A
Colonel (ss)
ŞEFILOR
şeful desfăşurat
şi
şi
Lucrările şi
trupă şi
ătucsonuc merită
airotălăc
LUFEŞBUS
şi şefilor săi.
ătireM călătoria
LUFEŞ
NITTELE IERARI IICI SUPERIORI
De acord cu Diviziunii a II-a Informa\ii. Colonelul Antonescu a în cursul
anului o activitate din cele mai rodnice trimc\înd M.S.M. lucr.lri infomia\ii de marc valoare
care au folosit foarte mult la verificarea punerea la punct a multor infomrn\iuni exagerate sau
tcndcn\ioa~c. cc i s-au ~·crut Ic-a trimis la timp foarte complete.
Valoarea colonelului Antonescu, ca comandant ele ca ofi\cr ele Stal Major, este
în întreaga am1at.;:i. Ofi\cr eminent care cu prisosin\;-, propunerea ele a fi admis la
de comandament (art. 41 LI.)
M. S. M.
General (ss) Panaitcscu
Mcn\in aprecierile melc anterioare pc acelea ale
a trece ele cdt. (ari 41 L.l.)
M.S.M.
General (ss) Lupescu
XL
MARELE STAT MAIOR DIVIZIUNEA A II-A
Colonel ANTONESCU ION
FOAIA CALIACA TIV A pc anul 1926
(ele la I noiembrie 1925 pînă la 31 octombrie 1926)
PEDEPSELE DIN CURSUL ANULUI: N-a fost pedepsit.
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞERJLUI DE SERVICIU
Colonelul Antonescu Ioan a continuat a merita notele şi aprecierile din întreaga sa carieră.
A produs cu aceiaşi abncga\ic servicii reale armatei noa~trc prin studiul foarte documental al
manevrelor englezeşti din cursul anului trecut. A fost înlocuit în funqia de ataşai militar la
Londra, pentru motivul de ordin militar în interesul carierei ofi\crului spre a-şi face st.;:1giul ele
.ăpurt
.iobzăr
106 Jon A11l0111:scu, mili1,1r şi diplomat
ăM refer în lolul la notele din anul Lrccul pc care le mcntin şi anul acesla.
ătireM a fi admis să treacă probele legale pentru gradul de general de brigadă.
ătireM a i se încredinţa comanda de brigadă de cavalerie.
p. ŞEAJL DNIZIUNII A U-A
Colonel (ss) Rădulescu
p. confonnilale
COMANDANTUL BRIGăZI A II-A ROŞIORI
General Răzvan
ŞEFILOR
ataşat
lingă lucrările şi
întocmită şi inlcrcsanlă.
să facă şi
dovedeşte că
merită c:1lăloria
LUfEŞDUS
aceleaşi
ătireM să călătoria
LJAEŞ
NOTELE IERARI HCI SUPERIORI
Mcntin în lolul nolele din anii Ln..-cuti.
Aclivilalea colonelului A.nloncscu ca miliW la Londra a fosl din cele mai rodnice. în
cursul anului, pc curcnlc, a Lrimis o lucrare asupra manevrelor cc au avut loc în
Anglia, foarte bine foarte
Ori de cîlc ori i s-a ecrul verificarea unei infoma\ii, rczu!Lalul l-a dal la Limp
înloldeauna foarte jusl ceea cc avea relatii foarte bune cu organele respective din
Anglia. Ofi\cr superior de marc valoare care cu prisosint:'1 s{1 fie admis la de
comandament (art. 41 LI.).
M.S.M.
General (ss) Panailcscu
Mcntin aprecieri excelente din lo\i anii lrccuti.
fie admis la de comandament (art. 41 L.I.)
M.S.M.
General (ss) Lupescu
REGIMENTUL 9 ROŞIORI
Colonel ANTONESCU ION
COPIE
XLI
FOAIE CALiflCATIV A pc anul 1927
(de la I martie 1927 la 15 iulie 1927)
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEAJLUI DE SERVICIU
sotănăS şi rczislcnl, poate f,K'C can1pania. Este foarte disciplinat Arc marc dragoste de
meserie. Cum a venii la Rcg. 9 Roşiori P.E.. ca comandant, a muncit fără preget şi a rcuşil de a
îndruma rcgimcnlul astfel că, inslructia călare şi pc jos, disciplina şi adminislra\ia, au fosl foarte
bine. fale un ofitcr superior cu o pulcrc de muncă cxcptională. Disciplinai şi ordonal. Arc
clc\nilşonuc gradului unălor, pc care i Ic-am conslalal la inspcqic. Se poartă cu drcplalc fa\ă de
suba!Lcmii săi. La Loalc inspcqiilc am conslalal că regimentul s{1u c foarte bine şi prcgălil pentru
b propun:
"Mcrit;:i a fi admis la Călătoria de Comandament prcv,1zula de art. 41 din Legea de înainwc".
ătireM" ai se încrcdinta rnmanda de brigad,f'.
COMAND. URIG. a II-a ROŞIORI,
GENERAL /Răzvan/
p. confom1ilalc,
feŞ D. Pers. S. Major,
Maior /indescifrabil/
NOTELE ŞEFILOR IERARI HCI SUPERIORI
Colonelul Antonescu a desfăşurat o activitate intensă pentru instalarea regimentului în cazărmile
din Bucurcşli, unde a fosl foarte mull de lucru pentru a Ic amenaja din nou, după evacuarea
lor de serviciile cc Ic ocupaseră.
Plat.i şi rtlsplata istorici 107
<lesăvîrşilă pregătire
război; hartă şi
lnîmă\ăvnî şi holăril, <lesăvîrşit
irednupsăr şi meritală activilăti
nouă însărcinare că <lesăvîrşi
său pînă slirşitul
CAlătoria şi
brigăzi.
În dirijarea instruc\iei regimentului, a <lat directive practice, tinzîn<l la o
<le aplica\iilc lactice pc cu olitcrii pc teren cu trupa au avut întol<leauna un scop <le
bine definii. Acest oli\cr este foarte energic avîn<l un sim\ al
o marc încredere în sine, încredere pc deplin <le rezultatul sale
<lin trecui. Fiind chemat într-o <le încredere, regret nu a pulul
programul <le instruc\ie la anului.
MeritA a fi admis la de Comandament (art. 41 Ll.) ai se îocrediola comanda
unei
COMAND. DIVIZIEI A ID-A CAVALERIE,
GENERAL ADHHANT /Manu/
MARELE STAT MNOR
Colonel ANTONESCU I. (cavalerie)
XLII
cpĂVITACAUACEIAOF anul 1927
(<le la 15 iulie 1927 la 31 octombrie 1927)
Nm'A COMANDANTULUI ŞEFULUI DE TRUPA sau ŞEHJLUI DE SERVICIU
ănîP la <lata <le 15 iulie, Colonelul Antonescu a ob\inul aprecierile clogioa.~c ale şefilor săi
<lirecti <lin alăturata foaie calilicativă, alim1în<lu-sc ca un perfect comandant <le regiment.
Fiind numit Director al Şcoalci Superioare <le Război a depus o marc activitate în alcătuirea
programelor <le studii pc care Ic-am aprobat găsindu-Ic foarte bine întocmite în vederea cunoştintclor
cc trebuie să <lobîn<lca.~ca olitcrii în acea.~lă înalt.[1 institutiunc <le cultură militară.
Directivele pc care Ic-a dai constituie un pas înainte în progresul Şcoalci, început <le predecesorii
săi, şi <lovc<lcsc o pregătire <lcoscbil..[1 a acestui olitcr pentru însărcinarea cc i s-a încre<lin\al.
Este un clement <le marc valoare <lin loalc punctele <le vedere şi în interesul înca<lriirii marilor
coma.n<lamcnlc trebuie să p:-1şeasc,i repede pc calea înaintfirii care-i este deschisă.
ătireM a fi admis la cilăloria de comandament (art. 41 <lin lege).
LU·lEŞ MARELUI STAT MNOR
GEN. (ss) Samsonovici
ALAOCŞ SUPERIOARA DE RAZBOI
Colonelul ANTONESCU ION (cavalerie)
XLIII
FOAIE CAUACA TIV A Pc anul 1928
(<le la I noiembrie 1927 la 31 octombrie 1928)
NOTELE ŞEflLOR IERARI IICI SUPERIORI
ăM refer mai întîi la aprecierile elogioase pc care rcprczcnl.anlul Marelui Stal Major Ic face şi
,ătatsnoc privitor la modul cum Colonelul Antonescu Ion, multumit.:-1 calit.'i\ilor sale superioare <le
ărutluc gcncral.i şi <le pregătire militar,i, conduce Şcoala Supcrioari1 <le Război.
Fiind Ministru <le Război şi cunoscîn<l toate aceste cali1t1\i ale Colonelului Antonescu, l-am
propus şi l-am numit Comandant al Şcoalci Superioare <le Război.
A vî1KI în urmă nevoie <le serviciile acestui distins oli\cr pentru func\ia <le S1..-crclar General al
Ministerului <le Război, cu regret am trebuit să-l sustrag <le la conducerea Şcoalci Superioare <le
,iobzăR lăsîn<lu-1 lotuşi să continue prin directivele sale să se ocupe <le bunul mer.; al Şcoalci.
În functia <le Secretar General al M. <le Riizboi, Colonelul Antonescu a pus, încă o<lală în
,ă\ncl<ivc calit.ă\ilc sale superioare, cultura generală şi profesională <lcsăvîrşit.ă; un spirit viu şi
ponderal şi în special un caracter fcm1 şi loial.
108 /ou Antonescu. militar şi diplomat
Am avut, astfel, în persoana Colonelului Antonescu un colaborator priceput şi foarte devotat.
To\i cei ce cunosc pe acest distins oli\cr şi care i-au urmărit strălucita sa carieră sini unanimi
a recunoaşte că trebuie împins - în interesul încadrări marilor comandamente - cil mai repede la
înaltele trepte ale ierarhici militare.
A reuşit la probele prevăzute de art. 41 al L. de Înaintare şi-l propun la înaintare la alegere,
pentru gradul de General de Drigadă.
MINISTRU DE RAZDOI
GENERAL (ss) Angelescu
alaocŞ Superioară de Război
Colonelul ANTONESCU ION
XLIV
FOAIE CALIACATIV A pc anul 1928
(l.Xl.1927 - 31.X.1928)
NarA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞERJLUI DE SERVICIU
aetatănăS de care se bucură îi pcm1itc a îndura grcut.i~lc r:izboiului.
ădesoP o dezvoltată şi dcsăvîrşită cultură generală şi dcsăvîrşitc cunoştin\e profesionale.
- Produsul întregii sale activilăli îl confirmă: ostaş cu aptitudini militare deosebite.
- La comandă de unitate - ~-oala Specială a Cavaleriei şi Rcg. 9 Roşiori s-a dovedit un şef
auloritar şi cu foarte bune îndrumări în instruc\ic şi administra\ia corpului.
- De un caracll.'J' hot.irit care conduce adesea la o largă conccp\ic a ră.~pundcrilor.
- Ca director al Şcoalei Sup. de Război a pus aceaşi rodnică activitate în alcătuirea directivelor
şi programelor de studii, um1ărind de aproape şi st{rruitor aplicarea lor cu scopul de a ob\ine
un program în desfăşurarea înv,i\ămîntului.
- Ca secretar General al M.R., Colonelul Antonescu I. a pus încă o dală în evidcn\.ă calit.i\ile
sale în măsura care rezultă din aprecierile dale prin nota al:1tura1.-1 de D-l General Divizie
Angelescu Paul, fost ministru de Rf1zboi.
Este un oli\cr de loală valoarea şi din toate punctele de vedere.
A satisfăcut condi\iunilc ,ll'l. 41 din L. de Î. şi propun:
MeritA a înainta Ia alegere Ia gradul de general.
ătireM a i se încredin\a comanda de Brigadă.
lufcşbuS MARELUI STAT MAIOR
GENERAL (ss) Lăzărcscu
NOTELE ŞEflLOR IERARI IICI SUPERIORI
De acord cu aprecierile Subşcfului M. St. Major.
Ca Secretar General la M. de R:1zboi a ob\inul al[1turalclc note elogiative de la fostul Ministru
de Război D-l General de Divizie Adj. Angelescu Paul.
Ca Director al Şcoli Sup. de Rf1zboi a continuat şi anul acesta aceaşi activitate pentru care a
ob\inul aprecierile melc din anul trecut şi pc care Ic mcn\in.
Oli\cr de marc valoare.
dnîcăfsilaS condi\iunilc ,U'l. 41 din lege, mcn\in propunerea de înaint.rrc:
ătireM a înainl.l la alegere la gradul de general.
ătireM ai se încrcdin\a comanda de brigad,i.
LJREŞ STAT. MAI. GENERAL AL ARM.
GENERAL DE DIVIZIE (ss)
Samsonovici
Pc anul 1929/1930 a fost caracterizat de Consiliul Superior al Oştiri:
alegere.
COMANDANT DIV. 3-a CAVALERIE
GENERAL /indescifrabil/
Plata şi nlspfata istorici
109
XLV
Coman<lanlul ŞCOALEI SUPERIOARE DE RAZDOI
Colonel ANTONESCU ION
FOAIE CALIFICA TIV A
pc anul 1929 <le la 31 X. 1928
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI Şcoalei Război
DE SERVICIU
Colonelul Antonescu Ion a functional în acest an ca Director al Superioare <le ănîp la I Aprilie 1929 cîn<l a fost mutat la comanda unei briga<lc, conlinuîn<l lotuşi a dirija
activitatea Şcoalci pînă şcolar.
arătat şi aceleaşi său
adăugindu-se rodnică.
la linele anului A ca în anul trecut aptitudini remarcabile în executarea importantului serviciu, expcricn\a ,sotănăS cu o cultură generală şi profesionalii <lin cele mai complete, energic şi perseverent,
Colonelul Antonescu continuă să merite notele elogioase cc i s-au dat în trecut, cu prisosin\ă.
Fiind un oli\cr prea distins şi salisfacin<l Lolo<lat.-1 condi\iunilc prevăzute <le art 41 clin L. ci. I.
îl propun că:
Meri.a a înainta la gradul de general de brigadă la alegere.
De acord cu notele Subşcfului M.SL.Major.
LU'fEŞBUS MARELUI STAT MAJOR
GENERAL (ss) Economu
Men\in aprecierile elogioase <lin trecut.
Am regretai plecarea <le la Dircc\ia Şcoalci Sup. <le R:lzboi a acestui distins oli\er, foarte bine
tităgerp pentru a conduce această înaltă instilu\iunc de cultură militară.
A ob\inut rezultate frumoase ca Director al Şcoalci Superioare de Război, gra\ic cunoşlin\clor
iş calit."i\ilor sale mai presus ele orice laudă.
Fiind un element <le foru1e marc valoare, mcn\in propunerea de înaintare la alegere pentru
gradul ele general ele brigadă.
17J.l930
LUFEŞ STAT MAJOR G-RAL AL ARM.
GENERAL DIVIZIE (ss) Samsonovici
Pc anul 1930/1931 a fost caracleri7A1t ele Consiliul Superior al Amrntei: alegere.
p. confom1italc,
COMANDANTUL DIVIZIEI a 3-a CAVALERIE
GENERAL (ss) Comănescu.
DIVIZIA 3-a CA VALERIE
Colonel ANTONESCU ION
Comandantul Brig. 6-a Cavalerie
XLVI
FOAIE CAUACA TIV A
pc anul 1930,clc la 1 noiembrie 1929 la 31 octombrie 1930
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU
Colonelul Antonescu a alim1at, în calitate ele comandant ele Brigadă, aceleaşi însuşiri superioare
pc care Ic-a dovedit în cursul întregii cariere. În timpul manevrelor, fiind cu însumi la
manevrele regale, i-an1 încrccli11\at comanda Regimentelor 4 şi 9 roşiori, R.f'.R., R.3C. şi Div. 3
Art. C;1l. Am a.~istat, <lupă tcm1inarca manevrelor regale, la critica generală, şi am constatat cu
erecălp cu cîlă metodă, inteligcn\:\ şi clevot.uncnt a condus desfăşurarea diferitelor opcra\iuni.
Oli\er care iese clin comun atît prin cultura sa, cil şi prin frumoasele sale ca(iL;1\i ele energic şi ele
caracter. Merită cu prisosinl,.'i a li înaint.1l la gradul <le general de Brigadă.
COMAND. D. 3C.
INSPECTOR GENERAL AL CA VALERIEI
General ele divizie Moruzi
110 1011 A11to11cscu, militar şi diplomat
Mcn\in frumoasele aprecieri cc i se fac, prccwn şi propunerea de a fi înaintat la gradul de
general de Brigadă la alegere.
INSPECTOR ARMATA.
GENERAL (ss) Rudeanu.
LJAEŞ DIROULUI ADJUTANTULUI
Maior (indescifrabil)
MARELE STAT MNOR.
General de Brigadă ANTONESCU ION
XLVII
FOAIE CAUF1CA TIV A
pc anul 1931 de la l noiembrie 1930 - 31 octombrie 1931
ŞERJLUI
pînă
pînă
Şcoala Superioară
calilă\ilc că această Brigadă,
îndrumată şi pregătită toată
ătimu\luM„ calilă\ilor conşlin\a şi
strălucite." vastă culură,
pcrsevcrcn\ă şi şi
calilă\ilc militară."
şi brigăzi marş Bucureşti lirgoviştc şi
dovadă rczistcn\ă remarcabilă,
cf1lărici
fa\ă
laudă şi
Comănescu
pînă însărcinări
Şcoala
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
De la l Noiembrie 1930 la 2 iulie 1931 generalul Antonescu Ion este notai astfel:
„Generalul Antonescu Ion a comandai Brigada 6 Cavalerie la 8 iunie 1931, cînd a fost
mutai Comandant la de Rf1zboi." ,.În Lot acest timp a cvidcn\iat în mod cu toiul
d1.'0scbit sale cxcep\io1mlc, iar ca rezultat ob\inut, cred prin felul
cwn a fost instruit.'!, a fost cca mai bine de r.1zboi din cavaleria."
sale exccp\immlc, punîml la contribu\ic munca, priceperea,
inlcligen\a sa, roadele ob\inutc au fost din cele mai .,Oli\cr de o
tenacitate, dotal cu un caracter loial drept cc poale li dat ca exemplu îi sînt
deosebite toate pentru a ajunge la cele mai înallc I.repic în ierarhia .,A
organizai cx1.-cul.'ll cu oli\crii sale un pc distan\a - înapoi -
160 km- 30 orc 30', cu un repaos de o noapte, dind astfel o de o
iar prin exemplul cc l-a dat, a dczvoll.al la maximwn sportul în brigada sa." .. în concluzie,
generalul Antonescu Ion este un element cu Lotul cxccp\ional, de care nu an1 destule cuvinte
de admira\iu1ic pentru a-l caradcriza îndeajuns".
COMANDANTUL DIVIZIEI 3 CAVALERIE
GENERAL (ss)
De la li iulie la 2 octombrie 1931, Generalul Antonescu Ion a avut cîtcva
speciale, date de Ministerul Am1a1ci. În cursul lunii scplcmbric, a luai cont.aciui cu
ăraoirepuS Război, fară efectivă, încă
Ş1cf.u1.
iclaocŞ Război,
Pregătirea şcolar
Pregătirea şcoahi să
şi
învă\[unînt
LurEŞBUS
de a lua comanda pc care, confom1 or<lin. M.A., o dc\inca
Generalul Ionescu La 2 oclombric, Generalul Antonescu a luai comanda cfccliv,i a
Superioare de în care calitate a execut.al um1[1loarelc:
l. progr.unelor de înv[1\amînl pc anul 1931/1932;
2. lucrfirilor pentru examenul <le inlr,irc în scria a II-a, cc um1a se \inf1 în
luna noiembrie a.c.;
3. Convocarea profesorilor din cadre, orientarea lor asupra programelor darea <lircctivelor
de pentru anul l 93 l / 1932. ele.
Nu cslc propoz.abil.
MARELUI STAT MAIOR
GENERAL (ss) To<liccscu
ŞErILOR
calită\i
cunoşlin\clc rodnică şi însuşire
şi şi înaltă morală."
ărafA„ şi Lactică şi
şi cqucstră şi roşiori,
cîştigat
carieră
NaJ'ELE IERARI HCI SUPERIORI
.,Ofi\cr cu cu lotul cxt·cp\ionalc".
„Pc lîng:1 deosebite, alimialc într-o cariera, arc ncprc\uit.'I de a
fi un marc caracter un oli\cr p[1truns de scnlimcnlc de
de instruc\ia tehnica de care s-a ocupai cu voin\a priceperea care-l
caractcrizcaz:1, a i1L~istal mult asupra instruqici a ofi\crilor; Regimentele 4 9
de sub 1."0manda lui, au pc rîn<l .u11bclc cupe pc echipe la concursurile hipice."
.,Pcrspcctivclc în a acestui oli\cr suni nclimit.alc."
INSPECTORUL GENERAL AL CAVALERIEI
GENERAL DE DIVl1/JE
(ss) Moruzi
Plata şi r.lsp/ata istorici 111
De acord. Aprecierile mele din trecut le mcn\in.
LUFEŞ SfAT MAJOR GENERAL AL ARMATEI
GENERAL INSP. DE ARM. (ss) Sarnsonovici.
p. conformitate
feŞ B. P1..-rs. S. Adjut.
Maior /indescifrabil/
MARELE STAT MAJOR
General de brigadă, Antonescu Ion
XLVIII
FOAIE CALIFlCA TIV A
Pc anul 1932
(De la I noiembrie 193 I la 3 I octombrie 1932)
ŞERJLUI
Şcoala Superioară Război.
pregătit şi
această frumoasă, Şcoalci Război.
calită\i, şi şi căci
încă dată Şcoala Superioară Război şi
această şcoală
reuşit să şi lingă Şcoala Superioară Război.
Brigadă şi
dacă
LUFEŞBUS
ŞErILOR
lingă subşcfului însuşesc
Şcoala Superioară Război făcut
priveşte învă\ămîntului practică.
că hotărîri şi
că posedă cunoştin\c şi că
NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
În acest an Generalul Antonescu Ion a condus <le
Ofi\cr General bine din toate punctele de vedere, de caracter cu deosebit Iaci, este
bine ales pentru dar grea misiune, <le <lircctor al Superioare <le
Gra\ie acestor sîrguin\ci perseverentei sale, precum cxpericn\ci - a mai
comandat o de - con<luccrca rezultatele ob\inutc de
Generalul Antonescu la sînt din cele mai bune.
A înfiin\czc în acest an o scqic a Marinei pc <le
Pc timpul manevrelor a coman<lal Divizia <le cavalerie.
Arc st.1giul la a fost admis a um1a Cursul de Comandament.
Merit.-\ ai se încrcdin\a coman<la <le divizie, va în<lcplini condi\iunilc art. 42 L.a.Î.
MARELUI STAT MAJOR
General a<lj. (ss) Tcncscu
NOTELE IERARI IICI SUPERIORI
Pc aprecierile de sial major - pc care mi Ic - mai a<laug:
- de a - sub con<luccrca sa - reale progrese, mai ales în ceea
cc orientarea pc calc
- La manevra din acest an, a coman<lat o divizie de cavalerie. Directorul manevrelor a
aflllllat ofi\crul a apreciat just situa\iilc, a luat ra\ionalc a ob\inut bune rczuhalc
operative dovcdin<l remarcabile militare ofi\crul c apt a conduce mari
i\ătinu de toate armele. Tinîn<l scama de întregul pro<lus al muncii sale şi de caracterul sr1u botăn"'t
iş bine definit, ofi\erul se clasează printre elementele <le marc valoare şi merită a p[1şi cît mai
repede la comanda de mari unit.f1\i.
A fost admis în umm cursului de comandament în anul 1932/1933.
LUFEŞ MARELUI STAT MAJOR
General (ss) Lăzărcscu
MARELE STAT MAJOR
airo1rlăC de Comandament.
1933
XLIX
FOAIE SPELlALA DE APRECIERI
a Generalului A11to11csc11 Ion
aprcia1.ă
Dacă hotărîrilc
Dacă apreciază posibilită\ilc şi
şi
I. Cum silua\iilc: Aprcciaz.;1 just situa\iilc
II. luate corespun<l situa\iilor apr1..-ciatc: Ilotf1rîrilc luate au corespuns situa
\iilor
III. just tactice ale armelor diferitelor unit.f1\i: Aprcciaz.i just
posibilit.i\ilc rumeior M.U.
112 /011 A111011cscu, militar şi diplomat
IV. Dacă măsurile holărîrile: măsurile
holărîrile.
Dacă şi justificările şi exprimă prin de execu\ie luate se pol aduce la îndeplinire Prin de execu\ie luate s-ar putea aduce la îndeplinire V. concep\iunile sini exprimate clar precis: Se clar.
Gala\i - 28 Mai 1933
General Adj. (ss) Angelescu
LJREŞ MARELUI ST AT MAJOR
General (ss) Lăzărescu
p. conformitate
Maior (ss) Ion Popescu
DIVIZIA a III-a
General ANl'ONESCU ION
L
FOAIE CALIACA TIV Ă
Pc anul 1933 (I Noiembrie 1932 - 31 Octombrie 1933)
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞERJLUI DE SERVICIU
Generalul Antonescu Ion a comandat Şcoala Superioară RăZboi pînă Şeful de la I Iulie 1933, cînd
a fost numit Comandantul Diviziei a 3-a.
Pentru perioada I Noiembrie 1932 - I Iulie 1933 a primii de la Marelui Stat Major
aeraotămru nolă de carnet:
A comandat Şcoala de Război ca dircdor, punînd în îndeplinirea acestei frumoase, delicate,
importante şi grele misiuni toală intcligcn\a, capacitatea şi logica sa. ca şi puterea sa de muncă
ătisoboen şi marca sa cxpcricn\ă. Rezultatele ob\inulc atît la prelegeri în clasă cit şi în teren, sînt
din cele mai bune.
Corpul profesoral este îndrumat pc pentru de a
ofi\crilor elevi, iar se resimi în bine din acest punci de vedere acela a disciplinei a
bunei De la I Iulie a.c., a fost numii comandant al Diviziei 3-a.
LUFEŞBUS MARELUI STAT MAJOR
Generalul Lă;,i1rcscu, Şeful Marelui St.al Major, dă um1ăloarca apreciere:
,cscş1.trăpmÎ., în totul, aprecierile Subşcfului de sial major.
General (ss) Ţcncscu
Aprecierile melc din trecui s-au afimial toi mai mult şi în acest an. A u,mat şi a absolvit
cursul de comandament de pc lingă Mareic Stat Major. ·
ătireM ai se încrcdin\a comanda de Divizie.
Am avut sub comanda mea timp de 4 luni pc acest str[ilucil ofi\cr general şi am avui din nou
ocazia să constat şi să verific calit.1\ilc cxccp\ionalc cu care este înzestrai.
Imlical încă de la gradul de Căpitan ca una din spcran\clc amialci noastre, dovedind calit.-1\i
de conducător cxccp\ional, s-a distins, în mod deosebit. în toate însărcinfirilc foarte delicate şi
foarte importante cc a avui, cvidcn\iindu-sc continuu ca un clement cxccp\ional.
Dotat cu o cultură supcrioarf1 miliwă şi generala foarte vast.1, înzestrat cu o intcligcn\ă foarte
eraotăznurtăp şi cu o voinţ.1 de fier, de o tenacitate fără scamfm în toate chestiunile care ating
interesele superioare ale am1alci, de o pule re de muncă cu totul în afar;1 din comun şi care servesc
de strălucit exemplu subalternilor săi, Generalul Antonescu se impune ca unul dintre viitorii mari
irotăcudnoc ai am1alci, alît prin capacit.1lca sa cxccp\ionalf1, cil şi prin patriotismul cu care
ăcifircas Instilu\ici întreaga sa ac1ivit.1lc.
Pentru meritele sale cxccp\ionalc, îl propun a fi decorai cu „Steaua României" marc ofi\cr.
NGfELE ŞEfILOR IERARIIICI SUPERIORI
COMANDANl'UL CORPULUI I ARM.
General Divizie
(ss) M. Ionescu
ăM refer mai înlîi, atît la aprecierile melc anterioare cil şi la acelea a tuturor şefilor săi
ierarhici, care sini unanimi în a recunoaşte şi întruneşte !oale calii.•1\ilc apliludinilc pc care Ic acest
distins ofi\cr.
Pfata şi răsplata islorfoi 113
În deplin acord, apoi, cu aprecierile actualului comandant al Corpului I Armată. Anul acesta,
în calitatea mea de director al Manevrelor Regale, am luat ca şef de stat major pc Generalul
Antonescu. Mul\umită acestui distins ofi\cr, manevrele Regale din anul acesta au fost prea bine
organizate şi am avut prilejul să constat că mi-a fost un prc\ios colaborator, din toate punctele de
vedere. Generalul Antonescu a fost numit, în urmă, Subşcf de stat major însărcinat cu conducerea
Marelui Stat Major. Din toate punctele de vedere această însărcinare răspunde nu numai calită\i
Jor şi cunoştin\clor cu care este înzestrat, dar şi pentru asigurarea unui nou şi viguros avînt al
acestui important serviciu. Mcn\in propunerea pentru decorarea sa, cu ordinul Steaua României
CI. II-a.
INSPECTOR GENERAL ARMATA
GRAL. CORP ARM. ADJlITANT
(ss) Angelescu
GENERALUL DE BRIGADA ANTONESCU ION
Comandantul Diviziei a 3-a Infanterie
LI
FOAIE CALIFICA TIV A
pc anul 1934 de la I noiembrie 1933 pînă la 31 octombrie 1934
ŞEflJLUI
Brigadă
şi subşcf
Piteşti, că îndrwnărilc, fuseseră
găsca
foră controlală
şi formă
să
şi
şi integrantă
transpiră lipsă condescendenlă fală
şefului şi
n-aş cunoştin\fl. şi îndrumările
aceleaşi
oştiri.
aşa măsură,
ăm-udnîgnivnoc că şi îşi forţele fără
şi dăunătoare şi si1ălf1\i
trupă şi
ălad singură
şi
aşa
că
şi
Lăzărcscu
ŞEFILOR
găsesc laudă
că lăsală
rczulă său şi
cauZă că, Subşcf şi acelaşi Şef
um1ă
Nar A COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Activitatea Generalului de Antonescu Ion la comanda Diviziei a ID-a
Generalul Antonescu a comandat Div. a III-a îndeplinind, concomitent, functia de
al M.S.M. (ord. M.A. nr. 32 981). Inspcctînd în Juna Dec. 1933 instruc\ia ofitcrilor superiori din
garnizoana am constatat pentru executarea ordinului C.l A., date
de cd-tul Brigadci 3 Inf. care se la cursul de Comandament. Conducerea instructici era
ii1sat.1 pc scama Cd-tului R. 4 lnf. a fi de conrnndantul Diviziei a lll-a.
Tema ca fond avea lipsuri. Am dat ordinul nr. 689 (dec. 1933 anexat în copie)
Generalului Antonescu cerindu-i un proiect program, de felul cW11 crede ca va avea putin\a
efectueze din timp pentru exercitarea comandci Div. III.
Rflspunsul se vede din raportul nr. I., 151.1934 anexat în original care face parte
din aceast.;1 foaie CALIFICA'llVA. Din el o de de subsemnatul,
trimi\indu-mi, în copie, atribuliile M.S.M. extrase din legi, ca cum subsemnatul,
care atunci plecasem de la M.S.M., fi avut Directivele de instruc\ic
dale corpurilor de trup.'i din Div. lll., la care face aluzie generalul Antonescu, sunt care
au fost dale ulterior prin Directivele M.S.M. întregii
Efectul lor, mai ales, pc timpul Per. I de Instruc\ic, au fost de incit subsemnatul
personal ofitcrii, trupa caii slccsc prea marc folos: am
an1endat, prin ordin, toate dispozi\iunilc inaplicabile instruc\iei oamenilor.
Am inspectat toate corpurile de ale Div. III de mai multe ori nu am sim\it impulsiunca
de cdt-ul Div. pc care nevoile serviciului l-a \inul departe de comandi1. La o
inspec\ic de fine dl• an ne-am întîlnit pc teren. Divizia n-a fost efectiv comandalf1 nici stagiul
îndeplinit cum cerc categoric art. 26 l..a.Î.
Nu are vechimea de a fi propus.
Anul acesta fiind numai la comanda Div., sînt sigur va da cele mai frumoase roade,
cunoscîndu-i valoarea puterile sale.
COMANDANTUL CORPULUI I ARMATA
General de Divizie
( ss)
NOTELE IERARI IICI SUPERIORI
Aprecierile comandantului Corp. I. A. contr,L~tcaz.'i cu datele atît de elogioase ob\inutc de
Generalul Antonescu în tot lungul caricrii sale, în care nu <lecit cuvinte de pc drept
meritate, dat fiind valoarea sa profcsional.-1. Este evident comand. Div. 3 -a a fost de Gl
Antonescu pc planul al 2-lca, dup,1 cum chiar din raportul Nr. I aci anexat, aceasta
din fiind numit al M.St.Major în timp îndeplinind func\ia de al
M.S.M. în lipsa titularului, ocupa\iunilc multiple cc decurgeau, din aceasta din funqiunc,
114 Ion Autoncscu, militar şi diplomat
l-au împiedicat să se ocupe de Divizie aşa cwn în mo<l nomial trebuia să se ocupe un c<lt. de
divizie de Divizia sa.La or<linul primit de la Cdt. Corp.de Anată, prin care i se cere să raporteze
cwn crede că va putea să-şi împartă timpul şi pentru comanda diviziei, GI. Antonescu răspunde
prin raportul Nr. 1 anexat, pe care Comandantul Corpului de Anuală îl consideră lipsit de
.ă\ncdnecsednoc aceaşi părere Armată. să
ădnupsăr aşa să răspundă şi aşa
itiunşibo să a<lresărn noştri. ca<lrcază
,ăcsaeşătso contră, şi ieşiri
bucură frumoasă.În mă
că comandată şi, consecin\ă,
însă că făcut să
că altă însărcinare că
Sînt de cu comand. Corpului de GI. Antonescu putea
altfel, cwn trebuie un inferior la un ordin ce a primit, cwn am fost
ne superiorilor Conccptia acestui raport nu cu disciplina
din nu pot admite asemenea mai ales cînd vine din partea unui general
care se de o repui.atic atît de concluzie, unesc cu alirma\ia Comand
C.l .A. Div a 3-a nu a fost efectiv un an neîntrerupt în nici stagiul
cerut de lege nu a fost îndeplinit - adaog GI. Antonescu nu a <lecit execute un
ordin primit- acwn nu are <lecit comanda Diviziei, sini sigur Divizia 3-a va
li o divizie mo<lcl.
INSPECTOR GENERAL DE ARMATA
General Divizie
(ss) San1sonovici
În ceea cc priveşte stagiul la comanda Diviziei, dacă efectuarea acestui stagiu nu s-a făcut în
conformitate cu legea, desigur că această chestiune nu se poale pune, deoarece Dl. General a
ocupat o func\iune prin Înalt Decret, păstrînd şi comanda Diviziei.
Dealtfel, Dl. General arc toi timpul să-şi facă stagiul legal.
Privitor la cealaltă chestiune, desigur, cine comandă trebuie să şlic să şi asculte.
General Adj. (ss) Angelescu
Nr. 689 1933 Decembrie
CORPUL I ARMATA
,ERTĂC Domnul General Antonescu Ion
Comandantul Diviziei III-a
Pileşti,
aceaşi căutat să mă şi îndrumări şi desfăşurări
garnizoană.
constatări contrapagină.
Apărări că D-voastră, lingă
Subşcf să şi
pînă
să controlată anumită măsură,
vă să schi\ă că
să şi
Lăzărcscu
De curind, am inspectat Regimentul 6 Artilerie <lin iar rczull.atclc const.al.ale au fost
consemnate în registrul de i.nspcc\ii al Corpului.
Cu ocaziune, am infom1cz asupra instruc\ici
oli\crilor pc
Rezuli.atul se notcaz.'1 pc
Ministerul Na\ionalc cu Ord. Nr. 32.981/933 face cunoscut pc
func\iunca de al M.St.Major, vc\i continua îndcplinili func\ia de Comandant al
Diviziei 3-a, la noi ordine.
Pentru ca instructia Diviziei 3-a fie într-o iar prcscrip\iunilc
art. 26 din Legea asupra înaint.'irilor, pc cit posibil respectate;
Cu onoare, rog bincvoi\i a înainta C.I.A. o de program, de felul cwn crcdc\i a\i
avea putin1a afectati o parte din timp pentru executarea comandci Diviziei.
COMANDANTUL CORPULUI I ARMATA
General de Divizie (ss)
INSTRUCflA OfTfERILOR PE GARNIZOANA PITEŞTI
:irămurdnî Date de Comandantul Orig. 3-a lnf. în confom1it.1lc du dispozi\iilc C.I.A.
lăsată Păunescu
;ănaozinrag şei şi
toată această să controlată,
creată şi şi făcut
şi
să eşalonului
Şeful
şcdin\ă.
Conducerea instructiei: E în scama Colonelului ca cel mai vechi oli\cr din
ccilal\i ierarhici - Comandan\ii de brigadc - unul la cursul de comandmncnl
altul în concediu medical.
Cu rivna cc se depune, e nevoie ca instruc\ic lic din cînd în cînd,
de Domnul comandant al Diviziei.
Punerea în situape: Am examinat silua\ia piesele anexe an1 uncie obscrva1iuni
privitoare la clementele care lipseau, precum a~upra faptului de a pune pc comandanlii în
subordine completeze clementele de resortul superior, ceea cc nu c nomial în caz
concret. de Stat Major a primit <lim:l normele melc verbale. La o viitoare inspcc\ic voi
asista la o
Conf. personal Intrare strict c.p.
nr. 24 clin 201.1934.
l'fat.i şi r.i.~J,l.11.i istorid 115
Ul
.tuzăV să şi
Lăzărcscu.
Conf. pers.
20 Ianuarie 1934.
Voi vedea pc viitor cum în\clcgc Dl. GI. Antonescu exercite comanda Diviziei.
Gl.(ss)
ertăc
Anuală.
cunoşlin\ă
şi
însă să că, trupă
şi îndrumări amănun\ilc şi şi
Nr. I.
GENERALUL ANTONESCU ION
DOMNUL GENERAL LAZARESCU CONSTANTIN
Coman<lantul Corpului I
La ordinul Nr. 689/1933;
Am onoare a raporta:
1/. Am luai ele conslat.irilc facule de D-voastrf1 cu ocazia inspcc\ici inopinate la
Regimentul 6 Artilerie am luat mf1suri în sensul celor cc a\i ordonai.
Tin rarx1rtcz cu toate ocupa\iunilc melc, am dat Corpurilor ele atîl Directive
de Instruqic cil de ordin administrativ clare, complete, Directive
irămurdnî şi A.mială.
că şi şi
.ărtsaov-D însă că să-şi însă că,
făcute
îşi
şi vă toată să
priveşte
.işutoT dacă şeful
îngădui să
şi şi
şi
să şi
că însărcinare
findcă
ştiui că şeful Mişcările
această epocă,
Bucureşti şefilor
şi
mă
Aşa şi
,itşetiP vă
şi
pc care lc-an1 înaintai Corpului I
Din ele se poale conslal.l am îndrumai inslruqia administra\ia în sensul ordinelor
Evident nu a fost timp suficient ca ele fal·[1 efectul. Sper la
viitoarele inspcqii, Corpurile vor dovedi c,1 s-au confomial. De altfel. din obscrva\iunilc
în Registrul de inspcc\ic, reiese c;i Regimentul 6 Artilerie face datoria în toate <lircqiilc
activit.1\ii sale.
2/. Am citii ari. 26 clin legea înaint."1rilor asigur cf1 îmi voi da osteneala ca
satisfac con<li\iunilc pc care mi Ic impune legea în ceea cc înaint.1rca mea.
multiplele ocupa\iuni pc care Ic arc de îndeplinii Marelui Stal Major nu-mi
vor realizez acest deziderat. prefer sa trag consccin\c personale, fiin<lca între interesele
personale îndatoririle rf1spundcrilc care rczult[1 pentru mine din art. 11 din Legea ele organizare
a amrntci a Ministerului Ap,·irarii Na\ionalc. pc care îmi permit a vi Ic alf1lura, nu am
dreptul aleg nici nu voi alege.
Nu am acest drept mai cu scmnf1 am primii accast.1 din Înalt Ordin.
3/. Nu pol înainta schi\a ele program ccrut.1 s-ar puica sa nu ma \iude ca; aceasta din
motivul de D-voastrf1 foarte bine, de St.11 Major nu este liber pc sale, ci
avîn<l de executai, mai ales în o mul\imc de chestiuni - proiecte de organizare a
amrntci; Consiliul Superior al Ap[1rfrrii T,"irii; Convocarea la a de St.1t Major ai
Micii În\clcgcri a comisiilor tehnice; Consiliul Superior; Micile Comitete; PrcgMirca lucr[rrilor
Cursului de Comandament, dirijarea lucrfirilor de iama ale ofi\crilor din Mareic St.11 Major;
punerea la curent a <.I-lor Generali Inspectori cu opcra\iunilc probabile; Directiva de Instruqic,
ele., ele. - care pun în imposibilitatea s,i am cel pu\in repaosul la care ,irc dreptul cel din um1,\
animal de munc[1 grea. încîl, între aceste lucrfrri dirijarea aplica\iilor pc hart.1 în Garnizoana
cred ca nu am putin\[1 de a alege. Îmi pcm1il îns,1 a asigura c[1 m[1 voi ocupa foarte de
aproape de Divizie, de îmlal.[1 l"C va ÎIKCJJC perioada de instruqic pc care dup,·1 lege o dirijcaz;i, o
supravcghcaz[1 o controlcazf1 un l'Omamlanl de divizie.
GENERAL
/Antonescu/
p. confonnit.1lc.
DIRECTORUi. PERSONALUi.Ui
Colonel/indescifrabil/
Extras din Legea de organizare a Anualei (promulgat.1 la 28 aprilie 1932)
Art. 11. M,rrclc S1.11 Major al Am1alci este organul prin care Ministerul Ap[1r[1rii Na\ionalc
,ăzaejirid comandă şi conlrolcaz,i prcg,Hirca de r[1zboi a am1atci.
Atribu\iunilc de dct.1liu ale Marelui Stat Major sini prcv;-.Zutc în Legea de Organizare a
Ministerului J\p[ir[rrii Na\ionalc.
116 /011 A111oiwsc11, militar şi diploma/
şi funcţionare Aparări Naţionale (promulgată „.Extras din legea de organizare a Ministerului la
2I.N.1933)
Generală şi pregătiri război şi
şi pregătirea mobilizări şi
Pregătirea legătură
şi Pregătirea război şi
Armată
anală şi constatări bună
şi
ărutăgel Îndrumează prcregimcnlară şi <lă
şi
învăl,'lmînl în<lrumeaZă şi supraveghează învă\ămîntul Şcoala Superioară Război
iş Pregăteşte şi controlează
şi trupă; şi
Împreună şefi asigură şi şi
şi comandă şi Armată;
şi şei
elşemcotnI Stabileşte şi
război; Stabileşte
război Administrează
Art. l l. Marele Stat Major al Armatei arc ca alribu\iuni:
Dircc\ia coordonarea <le a for\elor Anualei <le uscat, a Marinei
a Aeronauticii; Organizarea mobilizarea Amiatei, teritoriului a Na\iunii;
legilor în cu organizarea armatei; Informa\iuni asupra fof\elor militare a
diferitelor annalc contrainfomrn\ii; planurilor <le punerea la curent a
Inspectorilor Generali de cu opcra\iunile probabile; Studiul transporturilor fof\elor militare;
Instruc\ia în asigurarea prin diferite de aplicare a directivelor <le
instruc\ic ce a <lat; Elaborarea rcgulan1cntelor cu caracter general cele lactice ale armelor în
cu Inspectoratele Generale <le Am1c; instruc\ia directive
Institutului Militar de Educa\ie Fizicf1; Conduce coor<loneaz.i învf1\fm1întul în toate instilu\iile
de militar, în <le
la Cursul <le Coman<lan1cnl; activii.alea oli\crilor <le St.al Major de la
Statele Majore de la Cf1latorii strategice lactice cu Generalii <le la Marile Comandamente;
cu ierahici se <le preg,ilirea constatarea capaci1.I1\ii aptitudinilor
coloneilor generalilor <lcslina\i pentru <le briga<l,1, Divizie Corp <le face
propuneri pentru încadrarea armatei cu oli\cri generali superiori, <le corpuri sau Servicii;
istoricul can1paniilor na\ionalc; nevoile <le dotare, precum caracteristicile
principale ale materialelor <le rf1zboi, luîn<l avizul Comitetului materialelor <le r.izboi; Face
propuneri Ministerului pentru completarea <lot.a\iei armatei cu materiale <le
rcparti\ia materialelor de nou reccp\ionatc; fondurile ce-i sînt afcclatc.
p. conformitate
Directorul Personalului (ss) indescifrabil
GENERAL ANTONESCU
Comandantul Diviziei 3-a
LIII
FOAIE CAl.lf1CA TIV A
pc anul 1935 de la I noiembrie 1934 - 31 octombrie 1935
NOTELE COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEl-1JLUI DE SERVICIU
Din momentul în care a preluat comanda Corpului I Amrntf1 pîn,1 în prezent. Generalul
Antonescu a comandat efectiv şi neîntrerupt Divizia.
Este inutil să înfă\işez aici, în cîteva rînduri, însuşirile oslf1şeşli şi aplitu<linilc de a comanda
ale G-ralului Antonescu, ele sînt prea bine cunoscute <le to\i şefi, prea bine reliefate <le trecutul
uăs şi prea bine apreciate <le către lo\i cei cc l-au avut în subordine sau a avut legături <le serviciu
cu ci. ln cc priveşte comanda Diviziei a 3-a, nu am <le relevat <lecit că personal consider Div. 3-a
ca cca mai bună divizie a oştiri noastre. cca mai bine pregătită ca instruc\ic, cca mai bine
ătităgerp ca măsur.idc a-i asigura mobili7A'lfca, cca mai bine în<lrumal.[1 ca cduca\ic morală şi
,ăcizif ca instruc\ic profcsionahi a Corpului oli\eresc.
Aceste impresiuni, căp[1l.atc în cursul perioadei 1-a şi II-a, au fost confim1alc în cursul
manevrelor C.l .A. Cu toate că n-a luat parte la manevre <lecit primele 2 zile, <lin cauz.1 <le boală,
işutot impulsul dat uni1.I1\ilor şi instruc\ia tcmcinic,i cc trupele şi ofi\crii posedă, au desemnat Div.
3-a ca o marc unilalc, bine prcgf1lită <le rfizboi.
l<nîsăL la o parte tcmpcnm1cntul său care uneori nu poale fi suficient stimat. recunosc la
generalul Antonescu caracterul sf1u hot.ărît, puterea sa extraordinară <le muncă, curajul hotărîrilor
iş al faptelor sale, <lcmnilatea cu care apfmi prestigiul func\ici cc îmlcplincşte şi pc acela al
subalternilor săi, clar, mai presus ele toate, patriotismul înflăcărat şi luminat, care îi animă toată
liin\a sa şi care uneori trec clincolo ele uzan\c.
Prin puterea voin\ci cu care este înzestrat. cu fcm1itatca caracterului său şi perscvcrcn\a cu
care um1ărcşlc hotărîrilc cc ia, Generalul Antonescu posclă toate calit.i\ilc pentru a comancla în
bune concli\iuni orice marc unitate sau a conduce orice serviciu i s-ar încrcdin\a, în orice ranrnr.i
Plata şi r;Jsp/ata istorici 117
de aclivitalc, gratie cullurii generale vaste cc şi-a formal. Îl propun la comanda de Corp de
ătamrA şi la gradul de General de Divizie.
COMANDANTUL CORPULUI I ARMATA
General de Divizie
(ss) Sichiliu
NOfELE ŞEfILOR IERARI IICI SUPERIORI
Sînt de acord deplin cu aprecierile Comandantului de Armată. Am inspectat garnizoana
itşetiP şi C'unpulung la srtrŞitul perioadei I de inslruqie constatînd că unitătilc Div. 3-a au fost
îndrumate şi controlate în ceea cc priveşte: inslructia, disciplina, adminislratia etc., de călrc
Generalul Anloncscu I. de asemenea natură incit pot cla.~ifica divizia de infanterie ca cca mai
bine pregătită dinlrc loatc diviziile Inspectoratului I Armată (16 divizii).
Se simte prelulindeni la toate unită~le impulsul dal de generalul Antonescu.
Generalul Antonescu s-a pus în eviden\j în tot cursul carierii miliLarc ca clement cxecptional
dotat, şi a adus amiatei reale servicii, nu numai în timpul r:izboiului dar şi ulterior în toate
clitătinu şi serviciile cc a condus. Mcrit.'i înaint.'lfca la gradul de General de Divizie şi a-i
încrcdinia comandă de Corp de Am1all1.
INSPECTOR GENERAL DE ARMATA
General de Divizie
(ss) Gorski
LIV
General de Brigadă Antonescu Ion
Comandantul Diviziei 3.
FOAIE CALIACATIV Ă
Pc anul 1936 de la I Noiembrie 1935 - 31 Octombrie 1936
ŞEAJLUI
această
călătoria executată Am1ată
şi lucrările că adăugat
că posibilitătilc
Piteşti, două
dnînîmăr război solidă,
şef dcmnităti şi
şef,
multă Am1ată şi
ŞErILOR
şi verificări
Pârcălăbcscu
cscşătr1'.pmÎ păreri Amiată
călătoria
multă cunoşlinlc, clară şi
.ăsicnoc şlic şi
ătireM şi
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
Generalul Antonescu I. a exercitat, în continuare, comanda Diviziei 3-a. În calitate, a
luat parte la de Comandament. în cadrul Inspectoratului I dovedind,
prin hollirîrilc luate executate, aprecierilor melc din anul lrccut, nu am de
dccît convingerea am aprccial jusl profesionale ale Generalului Anloncscu. Am
a.~istat în absenia sa la aplica1iunilc executate de trupele Garnizoanei zile consecutiv,
cu cele mai frwnoasc impresiuni asupra prcgf1tirii de a uniuitilor acestei
divizii. Un eminent sub toate raporturile, dar mai presus de toate, sub acela al
corcctiludinci în toate manifcst.'irilc, fie ca fie în viata de Loatc zilele. Eslc prcgf1Lil a comanda
orice Marc Unit.ale. Îl propun cu încredere la Comanda Corpului de înainlarc la
gradul de general de di vizic.
COMANDANTUL CORPULUI I ARMATA
General de Divizie
(ss) SichiLiu.
NOTA IERARIIICI SUPERIORI
Pc anul 1937/1938 a fost caracterizai de Consiliul Superior al Amiatci „Admis provizoriu la
comanda de C.A. înainuirc la gradul de gl. divizie sub rezerva la M:u1cvrclc Regale.
DIRECl'ORUL PERSONALULUI
General (ss)
bunele ale D-lui comandant al C.I. asupra generalului Antonescu.
La de comandament a Inspectoratului II Amiat:1, s-a distins prin solu1iunilc sale.
uneori originale, dar totdeauna bine argumcnt:1le.
Arc încredere în sine, o jude~·alf1 întcmciat:1 pc solide o expunere
Este un comandant ho1:·1rît, care cc vrea înfruntI1 orice r:lspumlcre.
înaint:irca la gradul de general de divizie comanda unui corp de :irmalf1.
INSl'ECIUR GENERAL DE ARMATA
General de Divizie Adjut:mt
(ss) G. Manu
118 /011 A11to11csrn, milit,tr şi diplomat
General brigadă Antonescu Ion
Comandantul Diviziei 3
LV
FOAIE CALIFICA TIV A
Pc anul 1937 de la 1 Noiembrie 1936 - 31 Octombrie 1937
ŞEFULUI
pînă pregătirea
iobzăr unilă\i şi
două şc<lin\c hartă pregătirea
şi-a laudă.
Piteşti,
şi şi
dală deosebită
lucrărilor şi
şi
ŞEFILOR
şi şi îndrumată
săn:1loasc.
priveşte
şi şi
mişcă fără şlirea
l'ilcşti
şi osu-1şcşli
completă,
şi
şi
concentrată Domneşti-Curtea Argeş.
după şi
şi cîlă
ăcnum şi şi
pregătire
şi
ătireM
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
De la 1 Noiembrie la 31 Dec. Generalul Antonescu a continuai a conduce de
a cu frumoase rezultate cu un înalt sim\ al datoriei.
Am asistat la de aplica\iuni pc în oli\crilor garnizoanei.
Poale comanda orice marc uuilalc superioara diviziei.
COMANDANTUL CORPULUI I ARMAT A
General de Divizie (ss)
Sichiliu
De la I Ianuarie la 10 Aprilie 1937, timp în care am Comandat Corpul I Amial.f1, Generalul
Antonescu Ion, Comandantul Diviziei 3-a, exercitat comanda în mod demn de orice
La inspcctia cc am focul trupelor <lin garnizoana Ic-am g:1sit foarte bine sub toate
raporturile: cduca\ic, instruc\ie administra\ic. Îndrum:1rilc controlul perseverent din partea
Diviziei era evident.
Divizia 3-a poale li ca model de prcg:1lirc soli<l;1 pentru riizboi. O alcn\ic s-a
dai de mobili:arrc. Lucr:irilc în Comandamentul Diviziei f. complecte judicioase, mai
ales cele de mobiliwrc.
Corpul oli\eresc bine preg:1til cu o stare de spiril foarte s:111:1loasa.
În concluzie, Generalul Antonescu aqioncazii ca un eminent comandant de divizie cslc
perfect de bine prcg[1lil pentru a puica comanda un corp de armat;i.
COMANDANTUL C.I.ARMATA
Gcncrnl de Divizie (ss)
M. Totliccscu
NGfELE IERARIIICI SUPERIORI
Conlim1 în totul aprecierile elogioase facule asupra generalului Antonescu de la cei 3 coman
<lan\i de C.I., care m-au precedai.
Am inspcct;1l toate unil:1\ilc diviziei ,un constatai cil instruqia a fost organizau-•
pc baze
Generalul Antonescu se ocup,\ foarte de aproape nu numai în ceea cc instruc\iunca
trupei a oli\crilor, dar de administra\ia trupelor.
Conduce divizia ca un bat;1lion.
Nimic nu se sa. Totul c ordonai, melodic, armonios.
Din punci de vedere gospod:iresc. cslc o a<lev;'\rat;-1 pl:1ccrc s:1 vezi rczult;1lelc la care au ajuns
regimentele diviziei, mai cu scam;i L'clc din garnizoana pc care Ic arc continuu sub
supravegherea sa.
Localurile reparate bine întrc\inulc. poligoane de tragere rcdus:1, casc înzestrate
cu toi ceea cc trebuie pentru sokla\i, s[1li de mîncarc spa\ioasc, vcscl[1 individual;'\
parcuri de pomi roditori, gr:1<lini de wm1val demonstrative, alîlca lucruri de marc folos practic
imediat pentru regimente, d;ir mai ales cu ml însemnat instructiv educativ pentru sokla\i.
În perioada manevrelor, divizia a fost în zona de
Am v;'\zut divizia cc m-am înapoiai de la manevrele regale am asistat la critica
aplica\iunilor cxccut;1lc, cîn<l mi-am dai scama cit de interesante au fost aceste aplica\iuni
pricepere a pus Generalul Antonescu pentru organiziirca conducerea lor. În deplin
acord cu ccilal\i comandan\i apreciez pc G-lul Antonescu L'a un oli\cr de marc valo;irc cu o
excclcnl.[1 pentru a comanda orice marc unilalc superio;ir;'\ diviziei.
Admis la comanda de corp de armal.[1 la înainuirca la gradul de general de divizie.
a înainta „la cxL·cp\ional".
COMANDANTUL C. l A.
Generalul <le Divizie (ss)
I'. Dumitrescu
Plata şi rilspJ.ita istoriei 119
Generalul Antonescu comandă Divizia 3-a de lnf. în mod remarcabil din toate p.d.v. Oli\cr
General, care are toate însuşirile, virtu\ilc şi capacitatea, recunoscute de întreaga oştire - ca un
strateg emerit, un lin tactician şi un organizator de for\â. Trccînd prin fata ochilor mei toate
Corpurile de Armată, în calitate de Inspector General de Armată (2 şi 3) - nu am dat peste un
statut de serviciu atît de strălucit, ca al Generalului Antonescu. În timp de pace: în toate însărcielirăn
şi comenzile avute de la primul grad pînă la cel de General, a fost tot întotdeauna întîiul,
işela dintre aleşi - satisfăcînd cu prisosin\ă şi chiar peste aşteptări toate misiunile ce i s-au dat. În
timp de război: a fost inspiratorul şi animatorul fără egal al marilor înfăptuiri ce au dus la
îndeplinirea idealului national, şi pentru care nu avem destule cuvinte pentru a-i fi recunoscători.
ătirotaD probită\i, modestiei şi caracterului său integru, nu a vrut să pună Steaua de General,
işed i se oferise la Tisa, înaintea camarazilor săi.
ătiC demnitate, cită cinste ostlişcască ! ! !
LVI
FOAIE CALIFICA TIV Ă
Pc anul 1938 (dela I Noiembrie 1937 - 31 Octombrie 1938)
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞERJLUI DE SERVICIU
De la l Nov. 1937 - 28 Dec. 1937
Generalul Antonescu I. a fost numit pc data de l .lX.1937 Comandant al Regiunii Teritoriale
aC.IV.A.
De la 5.XI.-5.Xll.1937 a avut concediu aprobat de M.Ap.N. - iar la 24.Xl.1937 a solicitat
prin raport un nou concediu de 60 de zile, care, de asemenea, i-a fost aprobat.
Pc data de 7.Xll .1937, şi-a înaintat demisia din ammt..'i, care nu i-a fost aprobată.
Am regretat că acest eminent oli\cr, aici cum îl arată statele din întreaga sa carieră, nu a fost
în acest interval de timp la serviciu. Deci, nu-l putem nota.
ăM refer, deci, la memoriul s;1u care este oglinda unui oli\cr cu adevărat valoros, care s-a
distins de la începutul carierei, iar la război a adus servicii reale şi mari, aşa cum îl arată şefi săi,
avînd conducerea biroului opera\iunilor la Armata de Nord şi apoi la Mareic Cartier.
Pc dat..'! de 25.Xl.1937, a fost înaintat la gradul de General de Divizie, iar la 28.XII.1937 a
fost numit Ministrul Apărări Na\ionalc.
INSPECTOR GENERAL DE ARMATA
General de Divizie Adjutant
(ss) Athanasescu
NGl'ELE ŞEFILOR IERARI IICI SUPERIORI
că preferă
dacă să
rămas fară aşa că
dnîcăfen
APĂRĂRI NAŢIONALE
Argeşeanu
De la 31.III - lSX.1938
La 31.IIJ.1938, încctînd a li ministru, mi-a spus a profita de concediu, cînd l-am
întrebat vrea ia Inspectoratul G-ral al Cavaleriei, sau concediu.
Confom1 dorin\ci sale, a nici o întrcbuin\arc - la dispozi\ia Ministerului -
nici un serviciu nu-i pol da o noL.'1.
MINISTRUL
General (ss)
LVII
FOAIE CALIFICA TIV A
Pc anul 1938 ( de la 1 Noiembrie 1937 - 31 Octombrie 1938)
ŞERJLUI
Apărări fără însărcinare.
APĂRĂRI NAŢIONALE
lcuş
NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU
A fost tot timpul la dispozi\ia Ministerului Na\ionalc, a avea vreo
MINISTRUL
General (ss)
120 Ion A111011csc11, militar şi diplomat
LVIII
şi născut Piteşti.judeţul Argeş,
ortodoxă.
SCHIMBĂRI
tirotăsăC ortodoxă,
RĂNI, RĂZBOI
Călăraşi şi detaşat
Operaţi;
Şc.Spec.
Şcoala Militară şi
Şcoala Specială
Şcoala Superioară RăZboi
STRĂINE
franceză şi ens_leză.
ŞI
Căpitan Şeful Operaţi
Căpitan
Şeful Operaţi
Şeful Operaţi
Şeful Operaţi
Şeful Operaţi
politică militară şi
politică militară şi
Varşovia, ali:u1ţei
Şcoli
născut
ieiţapuco
Ataşat şi
Însărcinat lichic.lările război şi
Şc.
brigac.lă Şc. RăZboi
brigac.lă Şeful
brigadă Şeful
brigadă Franţa
FOAIA MATRICOLA
1. ST ARF.A CIVIl.A
Numele prenumele: ANTONESCU ION, la 2 iunie 1882, în
fiul lui I. Antonescu, de religie
2. ÎN ST ARF.A CIVIl.A ÎN CURSUL CARIERil
cu D-ra MARIA NICULESCU, de religie în anul 1928.
3. CAMPANII, ACTE DE BRAVURA SAU CURAJ (ÎN TIMP DE SAU
TIMP DE PACE)
- 23 iunie 1913, mobilizat la Regimentul I la Divizia 2 Cavalerie. I.D.
4.600.
- 31 august 1913, demobilizat, I.D. 5 510;
- 14 august 1916, mobilizat la Arm. c.le Nare.I, I.D. 2.784;
- 1 aprilie 1918, c.lemobilizat M.C.G. - Ilir.
- 28 octombrie 1918, mobilizat, M.C.G., I.D. 3.179;
- I aprilie 1921, c.lemobilizat c.le Cavalerie, I.D. 879.
4. STUDII CIVILE
- 4 clase primare;
- Liceul Militar Craiova.
S. STUDII MII.IT ARE
- de Infanterie Cavalerie;
- de Cavalerie 1905-1906;
- c.le 1909-1911.
6. LIMBI
-
7. MISIUNI INSARCINARI SPECIALE IMPORTANTE
- - Ilir. la Divizia I Cavalerie în campania c.lin Bulgaria (1913);
- - Comanc.lantul facac.lronului c.le Elevi (1914-1915);
- Maior - Ilir. la Anuala c.le Nare.I (1916);
- Maior - Dir. la Grupul GI. Prezan (1916);
- Maior - Bir. la M.C.General (1916-1918);
- Lt.col. - Ilir. la M.C.General (1916-1918);
- Lt.col. - Misiune la PeLrogracJ Moghilev ( 1917):
- Lt.col. - lc.lem, - la Constantinopol BelgracJ (1919);
- Lt.col. - lc.lem la pcnlru stabilirea primelor baze ale politico-militare cu
Polonia ( 1920):
- Lt.col. - lc.lem la Congresul de Pace ( 1920);
- Colonel - Comanc.lantul Spec. de Cavalerie ( 1920-1922);
- Colonel - Delegat la Comisia c.le Repara\ii la Paris pentru tichie.larea litigiului c.le pc um1a
Ungariei (1921);
- Colonel - militar la Paris Lonc.lra ( 1922-1926 );
- Colonel - cu c.le în franta Anglia;
- Colonel - Delegat la Geneva penlrU c.lezammre (1924);
- Colonel - Directorul Superioare c.le Rflzboi (1927-1929);
- Colonel - Secretar General al M .Ap.N. ( 1928 );
- General c.le - Directorul Super. c.le ( 1931-1933 );
- General de - c.lelega~ei penlrU c.lezam1are la Geneva (1933);
- General de - Marelui Stat Major (1933-1934);
- General c.le - Invitat oficial de M .Ap.N. francez în (1934);
- General c.le divizie - MinislrUI Apimirii Na\ionalc (1937).
I.IADEM,IŢAROCED,ESNEPMOCER
Plata şi r;lsplata istorici
121
LIX
TABEL
relativ la ordinele şi medaliile de război şi de pace - române şi străine - conferite
domnului general de divizie ANTONESCU ION, ministrul Apărări Na\ionale
şi război
Ţări"
Comemoralivă"
Dunări"
Aeronautică"
şi
Militară",
,Jubiliară"
„Pelcş"
şi război
şi
şi
şi Placă
Război Amrnlă
(Engleză)
(Gcmnă),
şi
şi
l. Ordine medalii de române:
Onlinul „Mihai Viteazul" ci. a III-a - ID.Nr. 5 454/1919; Brevei nr. 392/1919;
Ordinul ,,Steaua României" ci. a IV-a - ID.Nr. 203/19/B;Brcvct 11r. 2.064/1918;
Ordinul „Coroana României" ci. a IV-a - ID.Nr. 3 138/1916; /Jrcvcl 11r. 429/1916;
Medalia „Avîntul 1913 - ID.Nr. 6.247/1913;
Medalia „Crucea 1916-1918 cu baretele: .. Ardeal", .. Carpa\i", .,Oiluz", .. 1918",
„1919" - IDNr. 1.744/1918; JJrevct Nr. 56.129/1925
Medalia „Victoria" - ID.Nr. 3.390/1921; /Jrcvet Nr. 9.495/1924
Medalia „Trecerea cu bareta „Tradi\ic" -1.D. Nr. 343/18.11.1941; Drevei 11r. 103/1941
Onlinul „Mihai Viteazul" ci. a II-a -1.D.Nr. 2.24017.Vlll.1941; JJrevct nr. l/7.Vl//.1941;
Onlinul „Mihai Viteazul" ci.I. - ID.Nr. 2.352/bis/21. Vll/.1941; Drcvct nr. 2/21. Vl//.1941;
Ordinul ,,Virtutea cu Spade, în !oale clasele - ID. Nr .. l.132/3.Xll.1941; Drevei 11r.
610/1941
2. Ordine medalii de pace române:
Ordinul „Coroana României" Marc Cruce - ID.Nr. 1.158/1938;
Ordinul „Steaua României" ci. a III-a - ID. Nr. J.696/1925;
Ordinul „Coroana României" ci a III-a -1.D. Nr. 3.782/1924;
Medalia „Virtutea ci.I - I.D. Nr. 5.852/1913; /Jrevd Nr. 731/1913;
.,Semnul Onorific" de Aur de 25 ani - I.D. Nr. 1.456/1923; /Jrc:vet Nr. 1.213/1923;
Medalia 1906 -1.D. Nr. 5.384/1906;
Medalia - I.D. Nr. 2.305/1923;
.,Marc Cruce" a Ordinului „Carol I" (gradul de Cavaler) -1.D. Nr. J.534/15./.1941.
l. Ordine medalii de straine:
Ordinul „Legiunea de Onoare" în gradul de Cavaler (2) - /Jrevcl ;111toriz. Nr. 12.293/19 I 7
Ordinul „Sf. Stanislas" ci. a III-a - /Jrcvl'I ,wtoriz. Nr. 13.125/1917
Ordinul „Sf. Vladimir" ci. a IV-a cu Spade Funda Rus. - lJrc..•vct :wtoriz. Nr. 7.751/1917
Ordinul „Coroana Italici în gradul de Cavaler - JJrc..·vct .wtoriz. Nr. 4.309/1918
Ordinul „Sf. Mihail Sf. Gheorghe" în gradul de comandor (Englez) - /Jrevcl auloriz. Nr. 6.710/
1918
Ordinul „Sf.Stanislas" ci. a II-a cu Spade Rus. - /Jrevcl m1toriz. Nr. 390/1918
Ordinul „Sf. Stanislas" ci. a II-a cu spade Rus. - JJrc..·vct autoriz. Nr. 2.454/1918
Înscnmclc Crucii de cu ciln\ic pc (Francez) - /Jrcvc/ ;111toriz. Nr. 1.512/1920
Ordinul „Sf. Ana" ci. a II-a cu Spade - /Jrcvc/ ,wtoriz. Nr. 1.094/19 I 8
Ordinul „Victoria" grad Comandor
Ordinul „Leopold" (11clgian) grad Comandor
Crucea Neagra (11clgian) grad oli\cr
Mareic Cordon al Ordinului „Sf. Mauriciu" IL.alian
Crucea de Cavaler al Ordinului „Crucea de Fier" în clasele: .,Cavaler", I, a li-a, 6.
VIII. 1941.
Marca Cruce cu Spade a Ordinului „Trandafirul Alb" al finlandci, I Ielsinki, 10. XII. 1941.
2. Ordine medalii de pace straine:
Ordinul „Polonia Rcslilul.a", ci. a III-a - /Jr~•vct ;111/oriz. Nr. 27.496/1922
Ordinul „Polonia Rcsliluta" Marc Oli\cr - JJr~·vct('!) Nr/1930
Ordinul „Coroana Iugoslavici" Marc Cruce - /Jrevcl orig. Nr. 4.277/1933
Crucea de Onoare ci.I cu Spade a Ordinului „Casei de llohcnzollcm"
Marca Cruce de Merit a Ordinului Militar Ospitnlicr Suveran a „Sf. La;,A'ir'' al Ierusalimului
(Spaniol) - JJrevcl autoriz. Nr.E-4125.X.1940
122 Jon ;\11/oncscu, militar şi diploma/
şi
Şcoala Militară şi
Roşiori.
Roşiori,
Roşiori,
Cislău;
Roşiori,
Şcoala Superioară Război,
Roşiori,
Roşiori,
detaşai
căpitan, Căl[1raşi,
detaşai
căpitan, Şcoala
căpitan,
Şcoala
Roşiori;
Şcoala Specială
Şcoala
at.1şat
at.1şal
Şcoala Superioară
şi
Şcoala
Brigăzi Roşiori, rămas Şcoli
Război
Brigăzi
Şcoala Superioară
şeful şi
desărcinai şef şi
şi
preşedinte Miniştri.
efectuală
înăl\îndu-se
mareşal.
Servicii diverse pozitii:
01.07.1902, elev de Infanterie Cavalerie. D.M. nr. 208;
01.07.1904, în activitate, sublocotenent, Regimentul 1 I.D. nr.2 178;
01.04.1908, în activitate, sublocolcncnl, Regimentul 10 I.D. nr. 36;
10.05.1908, locotenent, Regimentul l I.D. nr. 1 528;
14.06.1908, locotenent, Herghelia Annalci
10.05.1909, locotenent, Regimentul 8 I.D. nr. I 676:
01.10.1909, locotenent, de D.M. 89, M.O. 15/1909:
O 1.10 .I 911, locotenent, Brigada 7 I .D. 3140:
01.01.1912, locotenent, Regimentul 4 I.D. 4 136;
nov. 1912, locotenent, M.St.M., chemai la stagiu de încercare. D.M.496/1912;
01.04.1913, Regimentul 1 I.D. 2 588, o.z. 80/1913:
01.10.1913, a face stagiul la Regimentul 38 „Neagoe Basarab", ord.M.R. 7 505:
01.11.1914, de Cavalerie, I.D. 3398, o.z. 241:
O 1.04.1915, mutat la Corpul IV Am1atl1 (al Stalului Major), I.D. 977 ,o.z. nr.:
01.11.1916, maior, de Cavalerie, I.D. 3 064/bis;
01.09.1917, locotenent-colonel, I.D. I 330. M.C.G.:
01.07.1918, locolenenl-coloncl. Regimentul 7
Ol.I 1.1920, locotenent-colonel, de Cavalerie;
01.04.1921, colonel, I.D. 1 525; Special.1 de Cavalerie:
30.08.1022, colonel. Mareic Stat Major, militar în Fran\a:
01.07.1923, colonel, Marele Stat Major, milit.rr, Londra:
01.10.1926, colonel, Centrul de Instruc1ic al Cavalcrici, I.D.
15.07.1926, colonel, de R;1zboi (Director) I.O. 2.333/1927, M.Of. 158/1927;
01.10.1928, colonel, secret.ir general M.R., D.M. 775/928, M.Of. 221/928 25 412/928, M.Of.
239/928;
12.11.1928, colonel, Superioarf1 de R;1zboi (Director);
01.04.1929, mutai ca comandant al 5 I.D. 861/1929: ca director al
Superioare de conform ordinului general nr. 32 din 19.01.1928 al M.A.
10.05.1930 mutat ca comandant al Brig.1zii 8 Cavalerie, ordinul Inspectoratului General al
Cavaleriei 1rr. 3.428 din 12.V .1930;
21.06.1930, mulai ca comandant al 6 Cavalerie, I.D. 2.235/1930;
10.05.1931, înaintai la grndul de general. ord.M.A. Secret. GI. nr. 1.040/1931;
08.07.1931, general, de R,1zboi, ID. 2.352/1931;
15.07.1933, comand,mlul Diviziei 3 Infanterie, I.D. 1.965/1933;
01.12.1933, M.St.M. prin delcgalic cdl. D.3;
11.12.1934, din func\ia de al M.Sl.M. r[1mas cdl. Divizia 3 Infanterie.
O 1.11.1937, mutai la Comandamentul 4 Teritorial;
25.12.1937, înainlal general de divizie, I.D. 4.290/1937;
28.12.1937, general de divizie, M.Ap.N .. I.D. 4.322/1937:
06.06.1940, aprobai demisia din cadrele active ale amialci repartizat ca ofi\cr de rezerva la
M.St.M. de la dispozi\ia M.Ap.N .. I.D. 2.014/1940
04.09.1940, numit al Consiliului de I.D. 3.051/1940;
05.09.1940, investii cu depline puteri pentru Conducerea St.atului Român. I.D. 3.053/1940;
16.09.1940, se anulcaz..i trecerea în pozi\ia de rezerv,, prin demisia prin I.D. 2.014/
1940, la gradul de general de corp de amiat."a pc dala Decretului, cu vechimea de
la 1 iunie 1940, I.O. 3.155/16.IX.1940, ordin de zi 1rr. 383/1940;
10.02.1941, general de am1al.i, confom1 I.D. 341/18.11.1941. în activitate, la Conducerea Stalului;
22.08.1941, avansai la gradul de wnfom1 I.D.R. 2.352 din 21.08.1941.
Capitolul III
,IRĂSNAVA NUMIRI ÎN FUNCŢIE,
,IŢAROCED COMUNICATE OFICIALE
1
şi na\ională
fa\ă şi sănătale
şi
um1ăloarcle înaintări şi
CĂPITAN
Roşiori,
Călăraşi.
Război însărcinai
fa\ă.
CAROLi
Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a REGE AL ROMÂNIEI
La toti de cei viitori,
Avînd în vedere Legea asupra înainlftrilor în armaL;; Asupra raportului Ministrului Nostru
SccreL'lf de St.al la Departamentul de Rf1zlx)i sub no. 235 - 6 apr. 1913
Am decret.al decret.tun:
Ari. 1 - Se fac pc ziua de 1 aprilie 1913 de oli\eri generali, superiori
inferiori:
II.CAVALERIA
u\ GRADUL DE
Antonescu Ion din Regimentul 4 locotenent de la 10 mai 1908, la vacan\a cc este în
Regimentul 1
Art. 2 - Ministrul Nostru Secret.ar de St.al la DcparL1111cntul de este cu
cxecuL'U"ea decretului de
Dat în Bucureşti la 6 aprilie 1913.
No. 2960
CAROL
Ministru de Război
General de Divizie
/indescifrabil/
(A.M.Ap.N., fond 3042, dosar nr. 3033/1913, f. 44)
2
şi
şi sănătale
MiliL'lră";
şi
Acordăm Milit.ară" următori:
luna.tipăC Călăraşi.
Război însărcinai
CAROLi
Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a na\ional.1 REGE AL ROMÂNIEI
La toti de fota cei viitori,
Avînd în vedere regulamentul medaliei „Virtutea Asupra raportului Ministrului
Nostru Secret.ar de St.al la Departamentul de RftZboi sub no. 8329 - 7 oei. 1913,
Am decretai decrelfun:
Art. 3. - dreptul de a puri.a „Virtutea de Aur, de pace, la
ANTONESCU ION din Regimentul I
Ari. 5. - Ministrul Nostru Secret:ir de St.al la Departamentul de este cu
execut.arca decretului de fa1,;.
ş Dai în castelul Pele la 7 octombrie 1913.
No. 5852
CAROL
Ministru de Război
General de Divizie
/indescifrabil/
(A.M.Ap.N., fond 3042, dosar nr. 3035/1913, f. 106)
124 1011 A11toncsc11, milit<1r şi diplomat
3
şi na\ională
fa\ă şi sănătate
înaintărilor armată.
Război
şi decrelăm:
următoarele înainlări
însărcinat
fa\ă.
r-ERDINAND I
Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a Rege al României.
La to\i de cei viitori,
A vînd în vedere legea asupra în Asupra raportului ministrului Nostru
secretar de stal la Departamentul de sub No.8182.
Am decretat
Art. I. - Se fac, pe ziua de I Septembrie 1917, de ofi\eri activi din toate
armele;
Cavalerie
Maiori la gradul de locolcncnl colonel
Antonescu Ion
Art. 2. - Ministrul Nostru secret.ar de Stat la Departamentul <le Rflzboi este cu
executarea decretului <le
Dai <le Mareic Cartier General, la 13 noiembrie 1917
No. 1330
FERDINAND
Ministru <le Război
General de divizie C. Iancovescu
(,.Monitorul Oficial", No. 195, joi 16/29 noiembrie 1917, p. 2056-2063);
(Arh.M.Ap.N., fon<l 3042, dosar 3056, 1917, f. 39)
4
şi na\ională
fa\ă şi sănătate
Război
şi <lcrclăm:
şi
Roşiori
Război însărcinai
fa\ă.
FERDINAND I
Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a REGE AL ROMÂNIEI
La to\i de cei viitori,
Asupra Raportului Ministrului nostru secret.ar <le st.al la Departamentul <le sub No.
8646 - 10 Iul. 1918
Am <lccrclat
Art. I. - Se fac, pc ziua <le I iulie 1918, um1f1loarclc repartizflrÎ <le ofi\eri superiori din
infanterie, cavalerie artilerie prcvazu\i mai jos:
CAVALERIE
Lt. colonel ANTONESCU ION - Regimentul 7
Art. 2. - Ministrul Nostru Scnclar <le St.al la Departamentul <le cslc cu
executarea decretului <le
Dai la llicaz la 10 iulie 1918.
Nr. 1773
Ferdinand
Ministru <le Războiu
General /indescifrabil/
(Arh. M.Ap.N., fond 3042, dosar 3060/1918, f. 271)
5
FERDINAND I
Prin gra\ia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională, Rege al României,
La to\i de fa\ă şi cei viitori, sănătate
Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de St.al la Departamentul <le R.-1zboi sub No.
14202 <lin 20 august 1918;
Am decret.al şi decretăm:
Art.I - Conferim dreptul <le a purta la dccora\iunilc <le r.-1zboi panglica <le ,,Virtutea Militară"
rolirolă1mu oli\cri superiori şi inferiori după cum urmcazI1; Ordinul „Steaua Romfmici" cu spade
în gradul <le ofi\cr cu panglica <le „Virtutea Militară".
Lt. col. Antonescu Ion <le la Mareic Cartier General.
Pfat.1 şi r.lsplata istorici 125
Război însărcinează
fa\ă.
Iaşi
Război
duminică
Art.II - Ministrul Noslru Secretar de St.al la Departamentul de se cu
executarea decretului de
Dat în la 20 august 1918
FERDINAND
No. 2171
Minislru de
General C. Ilârjcu
(.,Monitorul Oficial", No. 187, 11/24 noiembrie 1918, p. 3280- 3282)
6
pusă vicprcşcdinlc Miniştri,
străine,
şi
sîmbălă
Cancelaria Ordinelor
Prin înalta rczolu\ic pc raportul domnului al Consiliului de
ministru al afacerilor cancelar al Ordinelor, sub no. 5619/1918. M.S. Regele a binevoit a
autoriza, potrivit art. 12, aliniatul III din Conslilu\iunc, persoanele ale c:iror nume sînt ar:1talc mai
jos de a purta însemnele dccora\iunilor str.iinc mcn~onalc în dreptul lor:
Or<linul „Sf. Mihail Sf. Gheorghe (englez) în gra<lul de Comandor;
Ll. col. Antonescu Ion, <le la Mareic Cartier General
(.,Monitorul Oficial", nr. 248, 2115 februarie 1919, p. 4973)
7
RĂZBOI
şi
fală şi sănătate
Război
şi
război um1ătorilor şi
<lupă
luptă şef
glorioasă
Război însărcinat
fa\ă.
MINISTERUL DE
rERDINAND I
Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a na\ionalâ Rege al României,
La lo\i de cei viitori,
Asupra raportului ministrului nostru secret.ar <le st.al la Dcpart.amcntul de sub nr.
25909 <lin 31 <lcccmhric 1919, Am <lccrcl.al <lcl·rct.im:
Art. I. - Conferim <lccom\iunilc de oli\cri superiori, inferiori, precum
gradelor inferioare, astfel cum um1cazf1:
Ordinul milit.rr „Mihai Viteazul" clasa a III-a
Locotenentului colonel Antonescu Ion <le la Mareic Cartier General, pentru concursul eficace
<lat pc cîmpul <le Înaltului Comandament în calitate de al Biroului Opcra\ii al Marelui
Cartier General în timpul ofensivei din 1919 care s-a terminal prin intrarea a armatelor
române în Uu<lapesta.
Art. IV. - Ministrul Nostru secret.li' <le St.ii la Dcpart.uncntul <le este cu
executarea decretului <le
Bucureşti Dai în la 31 decembrie 1919.
No. 5454
FERDINAND
Ministrul <le Război
general <le brigadă
Ion Răşcanu
(.,Monitorul Olicial", Nr. 229, vineri 6 februarie 1920, p. 11806)
8
MINISTERUL AFACERII.OR STRAINE
Cancelaria Ordinelor
Prin înalta rczolu\iunc pusă asupra raportului domnului ministru ad-interim al afacerilor
,eniărts cancelar al ordinelor, sub no. 2512/920, M.S. Regele a binevoit a autoriza persoanele
notate mai jos să poarte însemnele <listinc\iunilor onorilicc arăt.tic în dreptul fiecăruia:
Crucea <le rJzboi (franceză) cu cit.1\ic pc armata
Locotenent colonel Antonescu I., şeful biroului opera\iunilor <le la Mareic Cartier General.
(,,Monitorul Olicial" nr. 264, 20 martie 1920, p. 13080).
126 Ion A11l011cscu, militar şi dip/011w1
,itşerucuB 19 noiembrie 1920
Ministerul de Război
,luzăV
Ferdinand
Lista locotenentiJor colonei din toate armele admişi
la comaoclA de regiment provizorie
9
Cavaleria
Antonescu Ion, l septembrie 1917, comandantul Şcoli Speciale de Cavalerie
11 noiembrie 1920 Nr. 31300
Ministrul de Război
General de Brigad[1 Ion R;işcanu
(.,Monitorul Olicial", nr. IR3, simb:-.t.i 20 noiembrie, p. 5870)
10
,itşerucuB 10 martie
Ministerul de Război
Se aprobă,
Ferdinand
Tabel de înaintare pentru locotenentu colonei la gradul de colonel
işimda pe anul 1919/1920 şi men\inup pe anul 1920/1921
Cavaleria
Antonescu Ion, locolenenl colonel de la I septembrie 1917
( .. Monitorul Ofo.:ial", nr. 269, vineri 11 martie 1921, p. l l 9RR)
Ministerul de Război
11
FERDINAND I
prin gra\ia lui Dumnezeu şi voinia na\ional[1, Rege al României
La top de fală şi cei viitori, sănătate
Asupra raportului ministrului nostru secret.ir de stal la Departamentul de R[izboi sub nr. 912
din 9 aprilie 1921, Am decretat şi decret.im:
Art. I. - Se inal!ă la gradul de colonel pc ziua de I ianuarie 1921, cu vechime de la I aprilie
1920, locolenen\ii coloneii din toate am1ele, dupi1 cum um1ea;,A1:
Cavalerie
Antonescu Ion, locolenenl-colonel de la I septembrie 1917, şef ul de st.11 major central ins I.
cavaleriei.
Art. li. - Ministrul nostru secret.ir de st.ii de la Departmnenlul de R[1zboi este îns[ircinal cu
executarea decretului de fa\ă.
Dat în Burnreşti la 9 aprilie 1921.
No. 1525
FERDINAND
Ministrul de R;izlx.)i
General de Brigadă,
Ion Rf1şcanu
(.,Monitorul Olicial", Partea 1-a, Nr. 9, mar\i 12 aprilie 1921. p. 33R-339)
12
STRĂINE
pusă străine,
MINISTERUL AfACERILOR
Cancelaria ordinelor
Prin înalta rezolu\iune pc raportul domnului ministru al afacerilor cancelar al
ordinelor, sub nr. 24727 din 30 mai 1922, Majest.1tea Sa Regele a binevoii a aulorilA'I potrivit art.
Plata şi r;lsp/ata istoriei 127
şeful um1ăloarele
12, alineatul m din Constitu\ie de a purta însemnele Ordinelor „Polonia Restituta" men\ionatc în
dreptul lor, ce li s-a conferit de stalului polonez, pc persoane:
Clasa am-a
Colonel Antonescu Ion
(.,Monitorul Oficial", vineri 1 decembrie 1922, p. 8953)
13
şi na\ională,
fat,ă şi sănătate
şi
Şcoli numeşte
iaşata
ştat Război însărcinat
fală,
Bucureşti,
Război,
Măr<lărescu
Ministerul de RAzboi
FERDINAND I
prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a Rege al României.
Ul toti de cei viitori,
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de stal la Departamentul de R,izboi sub nr.
37615 din I ianuarie 1923.
Am decretat dccreliun:
Art. I. - Colonelul Antonescu Ion, Comandantul Speciale de Cavalerie, se
militar la Londra pc ziua ele I ianuarie 1923.
Art.II. - Ministrul Nostru secretar ele la Departamentul de este cu
executarea decretului de
Dat în la I ianuarie 1923.
FERDINAND
No. 23
Ministrul de
General de divizie
GL-orgc
(.,Monitorul Oficial", no. 218, Partea 1-a, joi 4 ianuarie 1923, Supliment, p. 10360-10361)
14
Aprobări MAIESTĂŢI alăturatul
desărcinarea
taşata
MAIESl'AŢI şi
RĂZBOI
RAPORT I.A MAJESf A TEA SA REGELE
SIRE,
Cu cel mai profund respect supun Înaltei a VOASTRE,
proiect ele Înalt Decret, relativ la colonelului ANTONESCU ION, clin funqia ele
militar clin Anglia.
Sunt cu cel mai profund respect SIRE, AL VOASTRE, prea plecat supus
servitor
MINISTRU DE
General ele divizie
/in<lcscifrab ii/
LUfEŞ SERVICIULUI PERSONALULUI
Colonel
/N. Ncgreanu/
25001 - 14 iulie 1926
(A.M.Ap.N., fon<l 3042, dosar nr. 3099/1926, f. 219)
15
FERDINAND
Asupra raportului Ministrului Nostru Secret.ar ele Stal la Departamentul ele Război sub no.
25001/1926; Am decretat şi clccrcl.'un:
Art. I. - Colonel Antonescu Ion, ataşatul militar din Anglia, se clcsărcincaz.'i din această
func\ic, pc <lata <lccrctului ele fa\,i, rcpartizînclu-sc la Mareic Stat Major.
128 1011 A11to11csc11, militar şi diplomat
Art. II. - Minislnll NoslrU Secretar de Stat la Departamentul de Război însărcinat faţă.
Bucureşti este cu
executarea decretului de Dat în la 14 iulie 1926.
Nr. 3058 Ferdinand I
16
FERDINAND
MINISTRUL DE RAZDOI
General de divizie
/indescifrabil/
(A.N.Ap.N. fond 3042, dosar 3099, f. 220)
Asupra raportului ministrului nostru secretar de stal la Departamentul de Rftzboi sub no.
Am decret.al şi dccrcUim:
Art. 1.- Pc ziua de 1 octombrie 1926 se fac următoarele mut[1ri de ofi\cri superiori în
interesul serviciului, după cerere şi ca m;1sură disciplinară.
- ÎN INTERESUL SERVICIULUI-
Cavaleria
- Colonei-
Război însărcinat fa\ă.
- Antonescu Ion - de la Mareic Stat Major, ca comandant al Centrului de instruc\ic al
cavaleriei.
Art. II. Minislnll nostru secretar de stat la Departamentul de este cu
executarea decretului de Dat în Sinaia la 21 septembrie 1926.
Nr. 3196 FERDINAND
MINISTRUL DE RAZDOI
General de divizie
/indescifrabil/
(A.M.Ap.N .. foml 3042, dosar nr. 3099/1926, f. 224. 225)
17
FERDINAND I
prin gratia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională REGE AL ROMÂNIEI
La tol,i de faţa şi cei viitori, sănătate
Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la Departamentul de Război sub nr.
47720- 31.12.1926.
Am decretat şi dccrct[un:
Art. I. - Pc data decretări de fa\ă, se fac următoarele mutări de ofi\eri superiori şi inferiori,
din toate am1cle, după cum um1cază:
- ÎN INTERESUL SERVICIULUI -
Cavaleria
-Colonei-
- Antonescu Ion, comandantul Centrului de instruc\ic al cavaleriei, ca comandant al Regimentului
9 Roşiori.
Art. II. Ministrul noslrU sccrclar de stal la Departamentul de R;·1zboi este însărcinat cu
executarea decretului de fa\ă.
Ducurcşli Dat în la 31 decembrie 1926.
Nr. 4176 FERDINAND
MINISTRU DE RAZl10I
General de divizie
/indcscifrnbil/
(A.MAp.N„ fond 3042. dosar 3100/1926. f. 367)
.iobzăR
Plata şi rilsplata istorici
129
18
şi voinţa naţională,
fal,ă şi sănătate
Război
şi
următoarele mutări
şi după um1cază:
Roşiori. Şcoli
FERDINAND I
prin gratia lui Dumnezeu Rege al României,
La to\i de cei viitori,
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul de sub no.
29244 din 1927.
Am decretat dccrcu:un:
Art. I. - În interesul serviciului, pc ziua de 25 iulie 1927, se fac de ofi\cri
superiori ofi\cri generali, cum
Colonei
Antonescu Ion, comandant al Regimentului 9 ca comandant al Superioare de
Art. II. Ministrul Nostru secretar de ştat la Departamentul de Război este însărcinat cu
executarea decretului de fa\ă.
Dat la Sinaia, la 16 iulie 1927.
FERDINAND
No. 2333
Ministrul de Război
General de Divizie adj.
P. Angelescu
(.,Monitorul Oficial", Partea I, No. 158, 20 iulie 1927, p. 9898; Arh.M.Ap.N., fond 3042, dosar
3403, 1927,f. 288)
19
şi na\ională,
fal,ă şi sănătate
Război,
lurămun
şi
Şcoli Război, numeşte
Război
Război însărcinat
lucurcşti
MIHAI I
Prin gratia lui Dumnezeu voin\a Rege al României
La to\i de cei viitori,
Asupra raportului Ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul de sub
37223 din 19 octombrie 1928.
Am decretat decret.im:
Art.I - Colonelul Antonescu Ion, comandantul Superioare de se în
func\ia de secretar general al Ministerului de pc ziua de I octombrie 1928.
Art.II - Ministrul nostru secretar de Stat la Departamentul de este cu
aducerea la îndeplinire a prezentului decret.
Dat în la 19 octombrie 1928.
În numele Majcstă\i Sale Regelui Mihai I
Nr. 2542
Nicolae, Principe al României
Miron, Patriarhul României
Gh. Buzdugan
Ministru de Război, General de Divizie adjutant Paul Angelescu
(.,Monitorul Oficial", partea I. nr. 239, joi 25 octombrie 1928, p. 8834)
20
CAROL AL Il-LEA
Prin gra\ia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională, Rege al României
La to\i de fală şi cei viitori, sănătate
Asupra raportului Ministrului Nostru de Stat la Departamentul Amrnlci cu Nr. 34549 din 21
iunie 1930,
Am decretat şi dccrct.'un:
Articolul I - Pc ziua de 30 iunie 1930 se foc um1ătoan:lc mutări de ofi\cri superiori în
inlcrcsul serviciului, după cum um1cază:
130 Ion Antonescu, militar şi diplomat
Colonel Antonescu Ion, de la comanda lrigăzi 5 cavalerie la comanda lrigăzi 6 cavalerie.
Articolul II - Ministrul Nostru secretar de stat la Departamentul Armatei este însărcinat cu
executarea decretului de faţă.
Dat în Bucureşti la 21 iunie 1930
Nr. 2235
Ministrul Armatei
General de divizie adjutant, N. Condccscu
(,,Monitorul Oficial", partea I-a, nr. 136, luni 23 iunie 1930, p. 4615)
21
CAROL AL II-LEA
Prin gratia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională REGE AL ROMÂNIEI
La top de fată şi cei viitori, sănătate
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Armatei sub nr.
25785 din 9 Mai 193 l.
Am decretat şi decretăm:
Art. 1 - Pe ziua de 10 Mai 1931, următori colonei se înalţă la gradul de General de Brigadă,
ăpud cum urmează:
ANTONESCU ION
l. IV. 1930 Comandantul lrigăzi 6-a Cavalerie
Art. 2 - Ministrul Nostru Secretar de Stal la Departamentul Anualei este însărcinat cu
executarea decretului de faţă.
Dat în Bucureşti, la 9 Mai 1931.
Nr. 1592
MINISTRUL ARMATEI
General de Divizie /indescifrabil/
(Arh. M.Ap.N., fond Î.D. Regale, voi. Wl931, nr. inv. 119, f. 279)
22
hotăn"'t:
Şcoala Superioară
,iobzăR
Preşedinte
Şcoli Război
Prin decizia Ministerului or. 1 331 din 7 februarie 1934 s-a
l. Art. I - Comisia de examinare pentru concursul de admitere în de
promo\ia 43-a, se compune din:
l . - general Antonescu I.
4. Art. IV - Dircc\ia Superioare de va executa prezenta decizie.
(.,Monitorul Oficial", nr. 33, 20 februarie 1934, p. 455)
23
MINISTERUL APARARII NAŢIONALE
Prin Decret Regal nr. 2916 din 31 octombrie 1933 se aprobă numirea ca membri în Consiliul
Superior al Armatei a următorilor generali de divizie, comandan\i de corp de anualii:
Cu vot deliberativ; Generali de divizie, inspectori generali de aimală
General de brigadă Antonescu Ion
(,,Monitorul Oficial", nr. 256, 6 octombrie 1934, p. 6810)
24
MINISTERUL APĂRĂRI NATIONALE
Se aprobă
CAROL
Tabel cuprinzîod generalii de brigadă admişi la înaintare pe anul 1937-38
Generalii de brigadă caractcriza\i „Merită a înainta" pc anul 1937-38
Antonescu Ion, 10 Mai 1931
Nr. 45475/1937, Decembrie 24
Prin Decret Regal nr. 4290, din 24 decembrie 1937, se înalţă la gradul de general de divizie
pc data de 25 decembrie 1937, următori generali de brigadă:
.irtşiniM
Plata şi rllsplata istorici 131
Antonescu Ion, 10.V.1931
(.,Monitorul Oficial", partea I-a, nr. 300, anul CV, 29 decembrie 1937, p. 9 670; .,Monitorul
Oa.-.tei", nr. 20, anul LXXVII, 1 ianuarie 1938, p. 1 234)
25
lulaşeraM Curţi um1ătoarclc:
după audienţă
Armată laşi.
,itşerucuB
MESAJE REGALE
Comunicate ale Ca.-.ei Militare Regale
Comunicat or. 104
Regale face cunoscut
În amiaza zilei de 27 decembrie 1937, Majestatea Sa Regele a primit în pe dl.
general Antonescu Ion, comandantul Regiunii Teritoriale a Corpului IV
27 decembrie 1937
(.,Monitorul Oficial", partea I-a, nr. 300, anul CV, 29 decembrie 1937, p. %70)
26
şi na\ională,
faţă şi sănătate
dnîzăV
şi decretăm:
miniştri noştri
Apărări
Preşedintele Miniştri însărcinat
Bucureşti
eletnideşerP Miniştri
CAROL AL II-LEA
Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a Rege al României,
La to\i de cei viitori,
decretul nostru nr. 4321 din 28 decembrie 1937;
Pc baza art. 88 din Constilu\ie
Am decretat
Art. I - Sînt numi\i secretari de stat, domnii:
General de divizie Ion Antonescu la Departamentul Na\ionale.
Art. II - Consiliului Nostru de este cu executarea acestui
decret.
Dat în la 28 decembrie 1937
Nr. 4322
CAROL
Consiliului de
Octavian Goga
(.,Monitorul Oficial", Partea I-a, nr. 299, 28 decembrie 1937, p. 9 665-9 6(,6)
27
MIHAIi
Prin gra\ia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională, Rege al României
La to\i de fală şi cei viitori, sănătate
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat al Apărări Na\ionale cu Nr. 93168 din
13 februarie;
În baza dispozi\iilor decretelor legi cu nr. 3052 din 5 septembrie şi nr. 3072 din 7 septembrie
1940 privitor la prerogativele regale;
Am decretat şi decretăm:
Art. I - Înăl\ăm la gradul de general de am1ală pc data de 5 februarie 1941 pc generalul de
corp de am1ală Antonescu Ion, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de
Apărări însărcinat
Uucureşti
Apărări
Armală
Art. II - Ministrul Nostru secretar de stat al Na\ionale este cu executarea
prezentului decret regal.
Dat în la 18 februarie 1941
MIHAI
Ministrul Na\ionalc
General de Corp de adjutant
I. Iacobici
Nr. 341
132 1011 Antonescu, militar şi diplomat
şi na\ională,
fa\ă şi sănătale
Apărări
Dunări" baretă publicată
şi
şi decretăm:
acordă Dunări" baretă
armată Conducătorul şi preşedintele
Miniştri, căpitanului această
Apărf1ri însărcinat
MIHAIi
Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a Rege al României
La toti de cei viitori,
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de stat al Nationale sub Nr. 93008 din
13 februarie 1941.
Avînd în vedere dispozi\iunile înaltului d1."CTCt nr. 3870 din 27 octombrie 1939 privitor la
acordarea dreptului de a purta Crucea „Trecerea cu „Tradi\ia" în
Monitorul Oficial Nr. 250 din 28 octombrie 1939.
În baza dispozi\iunilor decretului lege cu Nr. 3052 din 5 septembrie 3072 din 7 septembrie
1940 privitor la prerogativele regale,
Am decretat
Articolul I - Se de Noi dreptul de a purta Crucea „Trecerii cu
„Tradi\ia" generalului de Antonescu Ion, Statului Român
Consiliului de ca descendent fiu al Antonescu Ion, decorat cu cruce.
Articolul II - Ministrul Nostru secretar de stat al Na\ionale este cu
executarea prezentului decret regal.
Dat în Bucureşti la 18 februarie 1941
Nr. 343
Mll-lAI
Ministru Apărări Na\ionale
General Corp de Armată adjutant, Iosif Iacobici
(.,Monitorul Oficial", Partea I-a, nr. 42, 19 februarie 1941)
28
Al'NIDEŞERP
şi na\ională,
fată şi sănătate
Preşedintelui Miniştri şi
şi
şi şi
„Mareşal şi
înaintărilor
şi decretăm:
şi bătaie războiului
răsărit, Am1ală Conducătorul
şi
Mareşal
etnideşerpeciV şi Prcşe"dintc Miniştri,
:irtşiniM
Armată
Brigadă
Armată
Buşilă
DECRErE REGALE
CONSILIULUI DE MINI~TRI
MIHAIi
Prin gratia lui Dumnezeu vointa Rege al României.
La toti de cei viitori,
Asupra raportului interimar al Consiliului de al întregului Guvern cu
Nr. 86498 din 21 August 1941,
În baza dispozi\iunilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septembrie Nr. 3072 din 7 Septembrie
1940, privitoare la prerogativele regale Nr. 1799 din 21 Iunie 1941 Nr. 1916 din 29
Iunie 1941;
Avînd în vedere legea de crearea dcmnit.'\\ii de României" dispozi\iunilc art. 35
din legea asupra în Armata de Uscat din 1939,
Am decretat
Art. I - Pentru servicii aduse Patriei Tronului pc cîmpul de în conducerea
nostru pentru dcsrobirea hotarelor de Generalul de Ion Antonescu,
Statului Român Comandantul de Cftpctcnic al A.miatei, se înal\,1, pc ziua de 22 August 1941, la
demnitatea de al României.
Dat în Sinaia la 21 August 1941 .
MIHAI
ad-interim al Consiliului de
Mihai A. Antonescu
General de Corp de Adjutant Iosiflacobici,
General de Divizie Dumitru Popescu
General de Divizie Radu Rosetti
General de Stoenescu Nicolae
General de Corp de Ion Sichitiu
Prof. Dr. P. Tomescu
Const. C. Stoicescu
Ion C. Marinescu
Constantin D.
Nr. 2 352
Plata şi rilsplata istorici 133
către
tradiţie, dă şi Comandanţi
ăs primească, bălaie, înaltă
Mareşal.
luminoasă româneşti, apăral-o
iş
şi-a lingă şi
einelcpăC oştirilor biruin\ă, şi pînă
noşlri ostaşi, luptă.
mărturisire bincuvînlări că să voinţa
iţătseiaM exprimată şi dorinţa să
Raport M.S. Regele,
Sire,
O care neamurilor mîndrie armatelor glorie, face ca Marii de Oasle
pe cîmpul de dcmnilalca cea mai pe care o poale da cariera annelor.
rangul de
Generalul Antonescu esle expresia a carierei mililare pe care a
a ridical-o prin fapla lui.
El înscris în istorie, pe meritele de ziditor de Neam lillul de Comandanl de
al desrobitoare pe care Ic-a condus la slind de la 22 lunie azi
prelulindeni în mijlocul bravilor în
De aceea, ca o a de la Palrie, am socolil trebuie unim
Voastre, mic, cu întregului Guvern, pcnlru ca supunem Maiesiţăt
Voastre, pcnlru Inatu scmnălură, alălural proic<.:l de dccrcl regal, prin care se acordă
Generalului Anloncscu, pcnlru servicii aduse Palrici şi Tronului, pe cîmpul de bălaie în conducerea
războiului noslru desrobiLor, la răsăriL, demnilaLca de Mareşal al României.
Sînt al Maiestăţi-Voastre, prea plccal şi prea supus servitor,
etnideşerpeciV şi Prcşc<linLc, ad-interim, al Consiliului de Minişlri,
Mihai A. Antonescu
:irtşiniM
General de Corp de Armată A<ljulanl Iosif Iacobici
General <le Divizie Dumitru Popescu
General de Divizie Radu Rosetti
General de Brigadă Stoenescu Nicolae
General Corp de Anuală Ion Sichitiu
Prof. Dr. P. Tomescu
Const. C. Stoicescu
Ion C. Marinescu
Constantin D. Buşilă
Nr. 86439/1941. August 21
NAŢIONALE
graţia şi voinţa naţională,
şi sănălate
Apărări Naţionale
dispoziţiunilor şi
înlinţarea
iş
şi
Armată
Conducălorul şi Căpclcnic
excepţionale şi
şi
bolşevice şi sovietică populaţiei şi
şi jertfă situaţile prezenţa
şi dispoziţile luptă, unităţilor
Ap;irări Naţionale
faţă.
Apărări Naţionale,
Armată
MINISTERUL APARAR.Il
MIHAI I
Prin lui Dumnezeu Rege al României,
La lo\i de fa\A cei viitori,
Asupra raportului minislrului Noslru secretar <le Stal la Dcparlamentul cu
Nr. 41751 din 20 August 1941;
În baza Decretelor-Legi Nr. 3052 <lin 5 Septembrie Nr. 3072 <lin 7 Septembrie
1940, privitoare la prerogativele Regale;
Avîn<l în vedere Înallul Decret Regal Nr. 3249 <lin 21 Decembrie 1916, privitor la
acordarea Ordinului Militar <le Rf1zboi „Mihai Viteazul".
Am dccrclal dccrclfun:
Art. I - Conferim Ordinul Militar „Mihai-Viteazul", ci. I-a, Generalului de Antonescu
Ion, Stalului Român Comandantul <le al Armatei.
„Penlru merite cu Lolul în comanda armatelor române germane în cursul
marilor lupte de la Nislru llug, pcnlru continuarea razboiului slint, care au condus la zdrobirea
lrupelor eliberarea <le sub tirania a transnistrene, cil penlru
curajul spiritul <le manifestat în cele mai grele, cîn<l, prin sa în primele
linii <late pc cîn1pul <le a dus la victoria cele mai greu încercate·•.
Art. U - Minislrul Nostru sccrclar <le Stat la Departamentul cslc îns[ircinal
cu executarea decretului de
Dal în Sinaia la 21 August 1941.
MIHAI
Minislrul
General Corp <le Adjulanl Iosif Iacobici
Nr. 2 352
134 /011 A11to11cscu, militar şi diplomat
apăn1ri naţionale
dispoziţiunilor şi
dispoziţiunilor înfinţarea şi
Război
şi semnătură alăturatul
Armată Conducătorul şi
einetepăC
şi
şi războiului
bolşevice şi sovietică şi
şi jertfă
şi unit;iţilor
Maieslă\i-Voastre,
şi
apărări
Armată
Raportul d-lui ministru al catre M.S. Regele
Sire,
În baza decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septembrie Nr. 3072 din 7 Septembrie
1940;
În baza decretului Nr. 3249 din 21 Decembrie 1916, privitor la
acordarea Ordinului Militar de „Mihai-Viteazul";
Am onoarea de a supune la Înalta aprobare a Maiesuitii-Voastre,
proiect de Decret Regal, prin care se propune a se conferi Ordinul Militar „Mihai-Viteazul",
Domnului General de Antonescu Ion, Stalului Român Comandantul de
al Armatei.
Pentru merite cu totul exccptionale în comanda Armatelor Române Germane, în cursul
marilor lupte dintre Nistru Bug, pentru continuarea slint, care au condus la zdrobirea
trupelor eliberarea de sub tirania a popula\iei transnistrene, cît pentru
curajul spiritul de manifest.al în situa\iile cele mai grele, cînd prin prezenta sa, în primele
linii dispozi\iunile date pc cîmpul de lupt;i, a dus la victoria cele mai greu încercate".
Sini al
prea plecat prea supus servitor,
Ministrul na\ionale,
General de Corp de Adjutant Iosif Iacobici
Nr. 41751/1941 August 20
Capitolul IV
VARIA
ARTICOLE SCRISE DE ION ANTONESCU
ÎNAINTE DE MARELE RAZ.DOI
Înainte de războiul de reîntregire a neamului, Ion Antonescu a tipărit cîteva articole în
„Buletinul Armatei şi Marinei", revislă militară de cultură generală şi de educaiie naională. Ion
Antonescu a făcut, de altfel, parte din Comitetul de redaciie care cuprindea, pe lingă ofiieri, şi o
serie de mari pcrsonalilăli ale neamului românesc: N. Iorga, I. Slavici, I. Mehcdinli, G. Murgoci.
,mădeR în continuare, textele acestor articole.
136 Ion Antonescu, militar şi diplomat
S<IM/\K<ll.
t. Cronlu ■ nulul ttll . . . IIOIJ:Tll'l{JL
I . Cronica rallllotl dcla I li lonuaric nu .
1. Ctr.cstlunl rallflarc de aclualllalc : K•~t>otul - ·
l\c„unr-a 1lralcglcl • Kominlcl lnlr" ■
"4110, r1hbolu curopcoa . . . . . •
ln::!~:!:•c~f,_ ':a,..:o,~r• d:~•i:,:::.•cl~~
•· CtlAu,a oll\crwJul d<' rucNI : lnl,odwccrc •
S. Din •I•~ 111 lltara : Unul <lin «I plcll<>li . de Maior C. OL 11'.ANO
._ Cronica ,ollllcl delo I . li Ianuarie 1•1.1..
1. l:ducoli• na1lonall : rcalr11 .tllurvl rl1oboh1
■ I n<amLtlwl . . . . . . . . . . . 4c N. IOMGA
L l'\oincnlc de btortc nal,(onala : Ma.alui ne••
111ulul romlnnc . . . , . . . . . . de ION SU\VICI
DIKnc ; lldrlano,ol. etc.
t. Mqcuu .,lei ■ • IIOftlinllo, din firii<
N'Ch1c.
li. Cro;-.,~: .. r.~:\\\~t; . .:anUl ■ I<~ .d• "I ■ .• <I< O.. EIL !,7'EIIIAHU
n„ Cronk ■ l:conomlca·- S,O,,ltl-lllbllogralll
..• . .,------
;J!U ~ <. "î I:.\ t• ~t~i~C S \-'~A"ITI_~·. ~ ..
'J' \>Y!:l_:_~!:l\1)1~~ .: ~Ii~. . ,., i'.L'
.ăsaoirepmi
Plata şi răsplata istoriei
137
TRIPOLIT ANIA
IMPORTANfA EI MILITARĂ ŞI ECONOMICĂ
Acwn, când răsboiul Turco-Italian este oficial, dar nu şi definitiv terminal, găsim necesar şi
interesant în aclaş timp să facem câteva aprecieri generale asupra importan\ci, pc care o are
ătsaeca provincie pentru Italieni, din îndoitul punct de vedere: t.'conomic şi militar.
iŞ facem aceste aprL>cicri cu atât mai mult, cu cât atât la noi, cf1t şi aiurea s-a considerat gestul
ciniobsăr şi neaşteptat al Italienilor, ca o greşeală, a cărei consccin\c nu vor întârzia să se arate.
răveda-rtnÎ aproape toată lumea era de acord să dL-clarc că, acest tânăr, dar viguros regat, îşi
va ruina for\clc sale armate pentru cucerirea unei provincii, a cărei importan\ă militară şi econoăcim
nu va răsplăti niciodată sacrificiile făcute.
Este o eroare! şi pentru a o învedera, suntem ncvoi\i să deschidem o mică paranteză.
Aproape to\i ctă\cni sunt în masură să ştie că, răsboiul este astăzi uu mijloc şi anwnc cd diu
unn,1 şi în aclaş timp şi cd 111:u puternic, la care o \ară n.x·urgc îu ultima imlanf,1 pentru
atingerea unui w1w11.ÎI scop.
Este cel din um1ă mijloc, la care an1 zis că se recurge, lin<lcă atât 1w1ium:a, cât şi guvernu/
s,1u îşi dau pcrkx·t sc.:un,1, că el impune }t.•rtfc, ale căror grave co1St.'Ci1ţc se r.lsfr.uig asupra
activilillii momentane şi viitoare a Îlltregu/ui stal.
aşA <lar din aceasta una şi singur.I obscrva\iunc este uşor <le în\clcs, ca nimeni nu recurge la
uiobsăr decât ca ultim argumt.'nl şi munai pentru atingerea unui scop <le o imporlan\ă vădit
iŞ subliniăm urmă şti încă odal.ă că
roleaobsăr aşa şi
eniărts răsboac şi
oară
fară propăşind
şi şi urmărit acl.iş
bază şi
ilustrează şi
cauZă
.ăuodnâma Aşa trcbucştc şi
făcîn<lu-sc ncsil.ă\i şi
răspundere şi cărei
aceste <lin cuvinte pentru a se mai mult, a trecut vremea
zise pcrsoualc, pomitc pentru satisfacerea unor :1111hi1ii individuale cu totul
<le interesul comun. Aceste apar în istoric chiar <lin primele ci pagini dispar
odat.'I cu Watcrloo, cân<l Europa s-a coalizat pentru ultima - nu în virtutea unui principiu, ci
pentru distrugerea unui geniu.
De la 1815, toate popoarele, nici o <lL-oscbirc, în mo<l variabil- în raport cu
aptitudinile mijloacele lor- pc calea progresului a civiliza\ici, au s,·op, care în
ultima lui w1aliz.l arc la numai n.'vcndic,lri de ordine 1w/ioIJ.1J t.x·o1wmic.
Numeroasele conflicte armate. care în mod periodic la scurte intervale <le timp
toate paginile istorici modeme, au rn unic,l revcndic,lri 1w1ioIJ.1Jc sau t.'Cono111.Îcc, sau
dar numai în accast.'i online de idt.•i c:1ulalf1 singura adcv.lr.11:1 c,wz.1 a
conflictului Turco-Italian.
Guvcmul italian, „ecoul" unor de or<lin general de mult unmlritc, a
a~wnat greau.a a recurs la mijlocul am1elor, pentru a cuceri o provincie, a
.ă\nalropmi şi aşa făcute
prezintă import.1n\ă şi
săracă nouă sursă şi
această cauză sărac căut.1rca să
şi
în pri.mul rjnd cconomic,l apoi militar.I, era de marc, încât s.1crificiilc
vor li îndeajuns r.lspl.ltitc.
Sub raportul economic. provincia cca mai marc va constitui pentru
Italia o de bog,1/ii ,1gricolt.• industrialt.'.
Din poporul liin<l vecinic în unui trai mai omenesc, era nevoit
se cspatriczc <le câ\iva ani în urma cmigr.irilc îu mass,i mt.·rgc,w cresc.1J1d.
luăR era vădit şi înlăturarea lui nu era posibilă decât prin ,1doplarca şi unu:lrirca cu mclod.1 şi
pc~cvcn.•n1:1 a unei politici de cuceriri coloniale.
Acesta este sistemul. El este cunoscut <lin cele mai îndcpflrtalc timpuri, se pcrfcc\ionca.za pc
ărusăm cc mijloacele <le naviga\ic se <lcsvolt.i şi fac ca popoarele, cari au avut posibilitatea să-l
adopte, să cunoască cele mai Îlwltc tn.•ptc ale bog,i/iL'i, m:iririi şi putt.·rii.
ăpuD congresul de la Berlin toate \firile mari adopl:i politica de cuceriri coloni.Jlc, ridic,1
sistmwl la r.u1gul de principiu şi din ,1cc,1Sl,l c.111z.l asisl.ăm asl.ăZi la această lupt.I Îlvcrşunal,1
ăsul< în scopul asigurări „lwgfo .. ·monid pc marc". Lupta coslf1 sume fabuloase şi consccin\elc ci
înregistrate de istoric vor ocupa loc alf1turca de cele mai m;iri acte ale omenirii.
Revenind la subiectul nostru, ne întrebam, <lacă Tripolitania va oferi Italici acele izvoare <le
iţăgob economice, pc care ca caul.ă să Ic ob\ină cu atâte sacrificii.
ătirotaD <lomina\iunii Turco-Arabe, provincia este aslf1zi un pustiu imens, cu <lcsăvîrşirc
carăs şi lipsit chiar de ullima licfirirc a progresului şi civilii'l1\ici.
138 Jon Antom:St·u, militar şi diplomat
Astfel a fost cu A/gerul şi Marocul, cu Tunisul şi Egipllll, cu Asia Mică şi Arabia, cu Tracia
iş întreaga peninsulă Balcanică, toi astfd este şi cu Tripolitania.
Regiunea a cw1oscut însă timpuri u1floritoare, timpuri <le bogă\ie, progres şi civiliza\ie.
Astfel sub dominafiunea romană provincia era aşa <le bogată, încât constituia „grânarul Romei",
iş de cîlc ori se spunea de cineva că este foarte bogat, se zicea că are „hambare in Libia".
Pe lângă izvoarele istorice, dou,1 suni um1cle w1ci st.lri înfloritoare şi anume:
a) Anun1ile centre aclânc înfundate în pustiurile provinciei, acolo unde <lomina\ia turcă n-a
pulul pălrunde decât cu numele şi unde locuitorii, vcsli\ii Berberi, au continuat Lradi\ia romană şi
se găsesc astăzi într-o anumită stare de înflorire.
b) Ruinele romane, foarte numeroase şi astăzi, arată până la evidenta um1e/e w1ci civiliza/ii
fructuoase şi înaintate.
Numeroasele canale de irig,1/ic au bnlzd.11 provincia în toate dircc\iilc şi urmele lor se
întâlnesc încă la fiecare pas.
La adâncimi mici găsindu-se straturi bogate în ap.'1, romanii Ic-au captat, au făcut cu ajutorul
lor numeroase canale de iriga\ic, a~tfel încât agricu/turn, 1;lşunalu/ şi gospodăriei cultura viilor s-au desvoltat
pe o se.ml înlins.1. Aceste trei mijloace au constituii, <latoriUi romane, avu\ia rcgiunci.
izătsA nisipurile au acoperit lotul şi în locul cfuupiilor bogate a apărut pustiul cu imensitatea
lui. Pe aici era drumul legendarelor caravane, care, venind <lin Sudan şi <lin inima Africii, treceau
ertăc unul <lin cele trei porturi pentru a schimba minunatele lucruri ale întunerecului cu rafinările
civiliza\ici Europene.
Aceasta a fost Tripolitania şi Italienii ambi/io,waz.l s-o readucă la starea de alunei. llraz<la a
fost făcută, urma ci se cunoaşte încă, aşa încât avem siguran\a, că Italienii, luând exemplu de la
inubărts lor şi întrcbuin\ând mijloace demne şi rn/io,wle, vor face o operă, care în curând va li
ătanorocnî <le cel mai înalt succes.
Din punctul de vroere mi/itw· Tripolit.inia arc importan\a ci, imporlan\a, care va creşte pc
ărusăm cc provincia va lua o alUi înfă\işarc.
În trecui pc aci trecea singurul dmm strategic, care unea Egiptul cu Marocul, Asia cu Africa.
Pc aci au înaintai victorioase coloanele fam11ice ale Arabilor şi Turcilor, şi în srarşit nwuai pc
aceasl,1 calc au reuşit s.1 pun,1 pentru prima oanl piciorul în Europa, dcban:iind în Spania.
La Tripolitania aspirau deopotrivă şi în ascuns atât Fran\a, cât mai ales Anglia.
Prin cucerirea acestei provincii cele dou,i popoare amice, în interesul comun, sperau să-şi <lca
mâna, s.l sUipâncască astfel întreg Nordul Afrkci, să domine cu desăvârşire şi <lclinitiv marca
ănaretideM şi să comande făr.i nici o rcstric\iune„ c,înd o să vrea şi cw11 o să vrea drumul
In<liilor.
dureroasă, şi şi
Ruptura este pcnlru tol<lcauna Italia va reprezenta în Tripolitania voin\a <lorin\a Germanici, voin\a şi dorin\a „ Triplei A/i.uifc". Prin noua silua\iunc creată, puterea „î11trcitci
Î11fcli.-gcri" în Mc<litcrană este definitiv l.ii.it.l <lrcpl la mijlocul d.
Aceste sunt adevărurile şi trcbucşlc căutată numai împrejurul lor originea conflictului African.
Locotenent ANTONESCU
.,llulctinul Armatei şi Marinei", A.nul IX, XXIII, Nr.I, ianuarie 1913, p.11-12.
AENUIŢACUDE ASICA NAŢIONALĂ
Sub patronajul guvernului şi număr pcrsonalită\i şi lisică, medicină.
prcşc<lintclui miniştri publică şi răsboiu şi somită\i şi
că oficială şi intelectuală gândeşte aceştia decişi căile cu colaborarea unui remarcabil de marcante,
- în marc parte medici profesori universitari, - s-a \inul de curând la Paris un congres
intcma\ional <le cduca\iunc organizai de facultatea de Prczcn\a în comisiunea <le colaborare a consiliului <le francez, a minislrului
<le inslruc\iune a celui <le precum a o mul\imc de mc<licalc intelectuale este pcnlru noi un indiciu, Fran\a se cu îngrijorare
la viitorul poporului francez. To\i suni s;i lupte pc toate „pour la renaissance
psihiquc de /a nation ".
Cu această ocasiunc găsim întrăuna <lin principalele coloane ale marelui ziar „Le Temps",
eleraotămru rânduri semnificative: .,Nimic 1111 puica s,1 corespund.I mai bine grijilor, prin care
ln"CC111 în momentele de fa/,1.
Plata şi răsplata istoriei 139
preocupă
Franţă putcmică, arzătoare şi sănătoasă."
logică, şi logică şi legătura,
şi să
acmµlănî împrejurărilor. dcobştc că
calitălilor sufleteşti,
calităli şi şi
desăvârşesc.
eli\ătilaC sufleteşti naştere
trăi şi Această luptă şi conştin\ei
şi
şi să treacă
să să şi conştin\ci,
şi fisică, dacă înăl\imca
şi ajunsă, întrecută findcă năarc limită
să apropiată şi să ajungă
înlăn\uirc logică arată, că
Chestiunea culturii fisice, izvor de cnergie, cu drept cuvânt pc to\i aceia, care
doresc o
Judecata este tot atât de este pc care „Le Tcmps" o face între
momentele actuale de grije energia, cu care un popor trcbue fie înzestrat pentru a fi la
Este cunoscut, energia unui popor nu este altceva decât
resultatul cu care el este înzestrat.
Aceste se nasc în primul rând ele sunt datorite rasei, iar în al doilea prin educa\ie
exemplu se
dau voin/ei de a resista, de a lupta, de a învinge, cu un cuvânt
voin/ei de a progresa. obositoare - rcsultat al voin\ci al -
impune corpului omenesc - materiei - sufcrin\c, dureri sacrificii, care de cele mai multe ori
trec trcbuc peste instinctul de conservare.
Pentru ca corpul omenesc fie în stare se supuc voin\ci trcbue ca prin
organisarca dcsvoltarca lui s.l fie c,1p1.1bil de o energic care, nu este la
em:rgici morale - aceasta nu poate fi nici nici - dar cel
pu\in fie cât de de ca pentru-ca prin rcsistcnta sufcrinta corpului se la
scopul unrnlrit de energia mom/;i.
Astfel judecând, o a ideilor, ne cduc,1/ia moral,! a unui popor este
str.î.ris k:gat,I de educa/ia lui fisic,l.
aşA dară, găsim că şi şi
ăcdnif această privin\ă şi noastră na\ională că lasă
misăg şi să
şi săau şi
dăm şi
sănătă\i şi
dcsvohă, şi îndurător,
ătăpac şi forţele şi
şi şi
legătura intimă şi corectă, după muncă
ăcisif şi intelectuală, şi
această legătură lipseşte imperfectă in1porlă
şi găsin1
gătirea suflctca.ţcă
ăpuD găsim că să
revenind la subiectul nostru, ci este foarte important de actualitate
în - ca în altele - cducatia - poate - de dorit,
necesar util punem la îndemâna cititorilor Buletinului toate obscrva\iunilc, toate
aprecierile toate comentariile, care focul cu ocasia acestui congres, atât în Franµ, cât
aiurea.
Ne fiecare scama de influenta fericit.'\, pc care gimnastica în general sporturile în
special o au asupra energici fisicc a unui individ.
Prin cxcrci\ii fisicc corpul se devine robust, rcsistcnt iar individul
încn·derc ÎII ci cur"Jj. Cine arc încredere în sale fisicc intelectuale arc curajul
opiniilor faptelor sale deci arc car.1ck·r.
Aceasta este cca mai care se face, un timp oarecare de
între sufletul corpul unui individ.
Unde sau este - nu causa - atunci individul este
mai mult, mai pu\in sau de loc folositor socict[1tii chiar periculos când lipsa aceasta o în
pre !
aceasta a doua parintcz.'t reluând chestiunea cduca\ici fisicc, ea trcbuc fie
ătucăf după şi fisică să anumită metodă.
lipseşte domneşte şi şi aca.ţta şi scapă
um1ărit.
gimnastică şi
fisică gcncralisată şi aplicată scară întinsă
ătaot
şi findcă
şi urmăriau,
iş ca.ţurilor şi
aca.ţtă causă şi împreună găsesc
întrăo şi îngrijorătoare, răul
tirăpitnî şi căror rcsistcn\ă
iş inferioară fisică,
urmă:
fisică dl.'Oscbită înso\ită morală
iş să glorioa.ţe
aăS că greşite, findcă
cla.ţa socială şi
şi clcsa.ţtroase.
şi clădiri şi
anumite metode, este logic, ca în cduca\ia urmeze o
Unde metoda dcsoricntarca din causa se pierde timpul se
din vedere scopul
Recentul congres intcma\ional de \inul la Paris a avut de scop alegerea studiarea
celei mai bune metode de cduca\ic spre a fi pc o în
Fran\a.
Nevoia aceasta era foarte simtit.i, atât în Franta cât aiurea, din causa unor metode
variate, complicate nelogice se ajunsese la rcsultatc cu totul contrarii acelora, care se
în majoritatea erau inferioare chiar d1.•sastroasc.
Din Franta cu ca o mul\imc de alte t,iri se sub raportul
educa\ici fisicc stare înapoiat.i auit de încât este evident: ci este
în sufletul, în corpul pc figura ultimilor gcncra\ii, a energic, putere de
vit,ilitatc este mult altor popoare, care n-au neglijat cducaliunca (printre
acestea din Suedia, Germania, Anglia, Elvc\ia).
O cducatiunc de o cduca\iunc au dat Spartanilor, Atenienilor
Romei ncprc\uitelc ocasiuni înscrie în istoric cele mai pagini ale vremurilor.
constatat cu ocasia congresului, wdiilc mctoadc de 1.-duca/iunc crau în
primul rând nu erau accesibile tuturor indivizilor - indiferent de lor - în al doilea
rând ducea la rcsultatc cu totul contrarii uneori Mctoadele acestea erau complicate,
cereau aparate scumpe variate, nu se puteau aplica decât în anume numai de acei
indivizi, care aveau aptitudini deosebite.
140 /ou A11to11esc11, militar şi diplomat
şi
şi fără sforţ,'lri voin\ă, răbdare şi
ă\ncr şi
urmărit forţei aşa zisămasculină.
ăsnÎ şi odată „sănătatea";
răveda găsim şi
:işol sănătatea deschilibrJtă. Educaţiunea fisică ro/io1ală
1
imperioasă findcă
bună fisică, că dacă astăzi,
şi,
după
justă, şi alcătuită
tişrâfsen şi şi
lângă
şi călit, să piedică, să suferin\ă şi
ălaesobo şi să ajungă triumfător făcut
aplică socială; morJ/ă şi
toţi
ătadoiciN bolnăvicioşi, şi să ducă
tişrâfs că
şi sănătoşi şi
dificulă\ilc
işeD na\ională
Mctoadcle modeme sunt simple, la îudemilna tuturor indivizilor, de orice vârstA condi/ie:
ele se pot practica ori w1de ori c,u1d. a cere mari, prin perseve
se ajunge prin ajutorul acestor nouc mctoadc în scurt timp la rcsultale fericite.
Vechile mcloade au numai desvoltarca musculare, propriu sau
impropriu - fof\a
„fof\a" nu este nu poale nici fi si11011im cu confirmarea acestui
îl cele mai adeseori la cei mai rcnumi\i allc\i. ,.Allc\ii mor tineri adesea tubercueste
viata echilibrat,!; boala este viata
co11lribue a echilibra viata".
Preocuparea aceasta a educa\iunci fisicc mai este o necesitate „Poporul,
care va avea cea mai educa\iunc este sigur va avea mânc, nu-i are cei
mai buni sold.J/i din lwne cc este mai important, cei mai huni cet,i(L'lll".
,.Faites-11ous des houunes, ,mus eu fero/lS des soldats" a zis generalul Chanzy 1870.
Obscrva\iunca este orice argumentare este de prisos. Via\a este dintr-un lan\
de lupte, de contradic\ii de suferin\c. Acela, care este slab, pipernicit debil, cade de
timpuriu, sdrobit sub greutatea loviturilor ci. Acela, care pc un suflet superior arc un
organism resistcnt acela arc pulin\a înlf1turc orice suporte orice
la s,·opul, din care a \inta vic\ii sale.
Acest aforism se tuturor ramurilor de activitate encrgfa /isic1l este o
calitate primonlia/11 pentru cet,1/L'nii unui stat.
cei slabi, pipcrnici\ii dcgcncra\ii nu sunt capabili la bun
operele mari, fie ele sunt de domeniul militar, fie agricol, industrial sau comercial.
„fondatorii marilor întreprinderi au fost întotdeauna pretutindeni oameni la corp la
minte, pc care cele mai aspre ale vic\ii nu i-au pulul împiedica în întreprinderile lor".
nouelc mctoadc de cduca\iunc pun la îndemâna individului - indiferent de
ătsrâv - mijloace simple şi ra\ionalc, cu ajutorul ,·;irora arc pulin\a să se fom1czc, să se dcsvollc şi
ăs lotuşi că adevărată şi
2
fisică ,
şcoli şi gimnastică,
şi dL•s,lv~cşlc şi ap[irări
nomială. să um1ărn după
aşa întrebată
răspuns arălf1d
izătsA lisică chinină, şoşoni, blănuri
şi Totuşi şi
învingători. convinşi, că pătrunde
şi şi, şi
largă măsură şi dcsf1vârşirca şi
aca.~tă spcran\ă şi
legătură mă um1ătoarclor
fisică via\ă crează
cănlinul.
fisică adresează părintelui.
sămf1\a: sămf1\a dă
şi ra\ională şi socială fcmcnină
şcoală,
educă, şi cazană, fisică
căminul şcoala şi şi explică miniştri
până
cazană şcoalci. vă1.Iunf1loarc
să şi
ărugnis metodă aplicată dcs:ivârşitc,
se îutn:/iml, din punctul de vedere organic, cxpcricn\a a dovedit, o
folositoare cduca\iunc înn'JJC din pcrio,uhi copil.lrici, când ca se face sub directa supraveghere
a mamei, sc pL•rfcc/iom:.iz.l îu în socicl.i\ilc de sub ra\ionala conducere
a profesorilor sc î11 ,imwl,l sub imboldul ofi\crilor în interesul suprem al
patriei.
Aceasta este calea Dar suntem foarte departe de a fi în sL.irc o cum
tot de departe suntem de timpurile, când „Comdi.i"', mama Grachilor, fiind, care-i
sunt bijuteriile, a pc cei trei fii ai s."1i: ,,JJUutcriilc mck·! i.it,l-i!" 3 •
mamele fac cduca\ia a copiilor lor cu flanele ,,Jagcr",
scumpe inele prc~oa.~c. cine pierde spcran\a este un învins noi n-avem nevoie decât
de Suntem mai curând ori mai t;·irziu, mamele se vor de
frumoasa nobila menire cc au rcapucf111d pc adcv[iratul drum, vor contribui cele dinlâiu în
cea mai la îndrumarea calitf1\ilor noastre inlclcclualc, morale
fisice.
A vcm ne mândrim cu ca.
În cu acca.~ta nu pot opri a face loc magistrale rânduri: ,,Educa\iunca
este primul factor de al rasei. C:iminul rasa. Femeia face prin maternitatea
sa
Educa\ia se deci mai mult femeii, mamei, decât omului, femeia
este terenul, omul este nu valorca7Ai decât prin natura terenului, care îi
puterea de gcrmina\iunc de dcsvolL.trc. liluca\iunca fisic:i va fi
sau nu va fi de loc.
Tripicdul social al cduca\iunii fisicc este constituit din c:unin. care face rasa, din care
o din c:irc o ,lp,ir.l. Singura mctod."1 bun:i de cduca\ic este aceea, care
satisface caz:irma - accas1.I1 prczcn\a celor trei la congres - .
Toate mctoadelc aplicate asl.f1zi au fost create de cazam1:'l, în vederea for\ci brutale; ele au
fost impuse de Eroarea acestei progrcsiuni dcsccmk·utc este rasei;
progrcsiunca trcbuc fie ,tsccmk•ur,l începând cu nuuna, copilul, tcm1inând cu soldatul. O
de o sul.i de ani d:i roade prin simpla observare a acestei
progrcsiuni a.~ccndcnlc.
.irtşon
Platu şi n.lsplata istorici 141
Este metoda suedeză a lui Ling.
ătsaecA metodă provoacă efortul util disciplinând mişcarea. Mişcarea este gândirea în fapte
iş gândirea este mişcarea în pn'JXII'i.U'C. Disciplinând mişcarea. însemnează a disciplina gândirea.
De aici necesitatea unei bune metode de cduca\ie lisică pentru dcsvoltarea şi afirmarea rasei, din
punctul de vedere fisic, inleleclual şi moral."
Într-un cuvânt şi pentru a termina, la congresul na\ional de gimna.~lică săau produs cxerci\ii,
care rcpresenlau rând pe rând diferitele mcloadc practicate de gimnastică precwn:
a) gimnastica aplicativa, care arc la bază o antrenare sistematică şi progresivă. Ea este
ătacilpa soldatului şi are de scop a-l deprinde cu toate grcul..1\ilc inerente acestei meserii;
b) gimnastica educativa este contrară metodei aplicative, este mult mai sistematică, desvolă
în mod ra\ional loale păr\ile corpului şi se ocupa în dL-oscbi de sistemul nervos căutând în aclaş
timp să îndrepteze diferitele păr\i ale corpului;
c) gimnastica de sckctiu11c, care nu poale li practicată decât de aceia, care posed aptitudini
deosebite; ea pregăteşte individul pentru practica unor sporturi anumite. dcsvolă îndrăsncala,
sângele rece, amorul propriu, pcrfec~oncază moralul, ele.
d) gimnastica sucdL·z.l, de care am vorbii mai sus; ca este îndeajuns de cunoscută prin
simplitatea şi uşurin\a, cu care poale li praclica1..1;
c) în sfârşit metoda natur.tl,l a lui llcrbcrt - oli\cr în marina franceză - care datorită unui
spiril de obscrva\ic dL-oscbil, este pc calc a generaliza o nouă metodă de cduca\ic fizică, care în
foarte scurt timp, de când cslc aplicat.), a dat foarte bune rezultate.
De această metodă ne vom ocupa îndL-oscbi în numărul viilor. când vom expune propriile
principii ale inventatorului şi inlro<lucălorului ci.
În câteva cuvinte această metodă derivă din observarea legilor simple ale naturii.
Orice om, trăind în acrul liber. ajunge la o dcsvoltarc lisică complet.-, prin simpla practicare a
excrci\iilor naturale, care-i sunt în mod cscn\ial necesare pentru conservarea şi prolcc\iunca sa.
Ea dcsvolă curajul şi mai alL•s c,irJ,·t,•ml imliviu11l11i. Cu alte cuvinte. superioritatea acestei
metode constă în faptul, ca i11fluc11/••az;i p,irJlcl şi UL'OJ10triv.i at,ît fisicul cât şi morJlul.
Facem apel la conducători şi guvcrnan\ii noştri. ca luând exemplu de la f-ran\a oficială şi
ălautclclni să îmbr.'1\işczc cu un moment mai devreme chestiunea cduca\ici lisice a poporului
nostru, cduca\ic, de care - nu ne sliim s{1 o spunem - arc foarte multă nevoie. Părin\i, profesorii
iş oli\crii vom li cu lo\ii ră.~punz,ilori mai lf1rziu. dacă nu vom face din cduca\ia lisică şi morală a
poporului prima noastră preocupare. De cc folos poale li socict.-1\ii şi patriei, individul, care,
superior ca minte, a reuşit. după studii briliante să ia liccn\a la 20 de ani şi să fie ofticos la 25 de
ani? Ţara arc ncvoc de indivizi cu pl{1mâni dcsvolt.1\i, cu organe s,in{1toasc şi cu inimă de fier. Cu
un a.~lfel de material putem privi cu încredere viitorul şi impune respect şi lcam,i tuturor vecinilor
natipăC I. ANTONESCU
.,llulctinul Armatei şi Marinei", Anul IX. XXII. Nr. 4. Aprilie 1913, p. 122-125.
I. F. lluison
2. Ca şi morală. N.R.
3. Cornelia, fiica lui Scipion Africanul, palricicană prin naştere şi cduca\ic, se căsători cu
Scmpronius Gracchus, ale cărui idei democratice Ic adopt.-, fără csit.rrc. Rămasă văduvă şi cu
12 copii, un oarecare Plolcmcu îi ceru mâna şi-i oferi coroana Egiptului, ofertă pc care ca a
rcfusal-o. S-a consacrat cduca\ici copiilor; era foarte modestă ceea cc contrasta cu luxul şi
desfrâul cc domnia atunci la Roma. Crescu copii în spiritul na\ional ambi\ionând să facă din ci
cei mai buni ctă\cni ai Romei şi în special conducf1lori ai Plebei, lucru la care a reuşit în parte.
În aca.~lă luptă ci au fost omorâ\i şi Cornelia s-a retras dcp:trlc de Roma. Ori de câte ori era
ătabertnî de fiii săi, ca spunea: au murii pentru o c;ws;l suhlim;l, foricin•;i 110pomlui rom,u1.
142 1011 Antonescu, 111ilitar şi dip/0111at
Istorie militară
ADRIANOPOLE
Atacul şi apărarea lui
ăpuD eroică rcsistcnlă cărei faimă pătruns
căzut. oraşului, stă astăzi şi
triumfător şi învingătorului.
crudă şi tristă făcut, această faimoasă să
ăcsaonuc şi să trăiască restrişte şi adâncă după altădată
şi trăit mărire şi
şi impunătoare înăltau odinioară nişte
cinci luni de Adrianopole, cetate, a a prin veacuri,
a În gara pe cele patru ale ci ziduri, scris, cu litere nouc, mari groase
.,Odrin", iar sus, ... pe vârful celor patru minarete, fâlfâie mândru tricolorul
O ironie a soartei a ca moschee a sultanului Selim
momente de durere, cum - este mult timp
de atunci - a cunoscut momente sublime de glorie nepieritoare.
Mândre se cele patru minarele, care ca scnlinele
neadormite de cinci secole vegheau dinspre cele patru vânturi.
,izătsA asemănătoare unor candele uriaşe, care p;ltrund adânc în imensitatea văZduhului,
ăzaehgevirp şi înlrăo linişte sublimă, căp.'1.âiul şi
şi conşliu/a făcut toată
ăcsaenemo să privca,;că nelinişte, şi
pământului.
cunoşlin\ele şi tăria Şukri Paşa făcut,
să actuală
luşarO înfă\işarca ctă\i
până îndemână şi inspiră fală,
cădere şi răsboiului.
irotăzăverpeN şi atraşi
şi
şi şi
cu durere resemnare, la unui glorii, care dispare
se ... stinge.
Yoin/a unui om a - un timp destul de îndelungat - ca sunarea
cu încordare curiositalc, în spre acest de mai multe ori greu
încercat col\ al
Prin sale, prin tactul mai ales prin sa de caracter a ca
cetatea rcsistc un timp mai îndelungai decât i-ar li îng[1dui1 starea a fortilica~ilor sale.
era departe de a avea unei modeme.
Isvoarelc, pc care Ic avem acum la <lin care se comunicarea de
dovedesc acea~ta.
În vertiginoasa lor Turcii au neglijat totul, toate artele, chiar arta
<le vâltoarea unor co11cl.umwhi/c ambi\ii, liin<l prcocupa\i numai de
satisfacerea unor interese meschine de panid person.lle, au pierdut din vedere interesu/ gem:raJ
al neamului, au <lcsorganizat cc era organizat au J'J;Îllg,lrit un trecut prea glorios, pentru a
ităgerp poporului, care este inconşliL'/1 şi 11evi11oval, un viitor <le plâns. O spunem şi o subliniăm
acea~ta. pentru-că în toată istoria nu vom găsi un singur exemplu - şi ca va mai adăoga încă
unul - în care popoarele, care au fost sdrobitc, să nu li datorat aceasta dL•c.:ât propriilor lor greşeli.
iŞ noi, care ne găsim la o răsp;întic periculoasă a vic\ii, să ne folosim de acca~ta din urmă
întâmplare, care trebuie să fie şi 1x•111ru noi, cum este pentru toată lumea, un e,le111p/u ,wpre/uil.
Abstrac\ic făcând <le considcra\iunca de mai sus, cu pu\ină prevedere şi voinlă, orice popor,
care ar li stăpâni Adrianopolul şi împrejurimile sale, care ar li fost st[1pfm pc această importantă
posi\ic strategică, pc aca~tă stavilă, a c[irci I.fu-ic naturală este ncprc\uită, ar li făcut din ca o
cetate de primul ordin.
În această situa\ic o armată mobilă bine şi din ti111p organisată şi bine comandată, sprijinindu-se
pc cetate şi ma.nevrând împrejurul ci, ar li bătut şi respins pc vrăjmaşul - chiar muli
superior cantitativ şi calitativ, - care ar li cutezat să înainteze spre Constantinopol angajându-se
pe la răsărit sau apus de cetate.
în astfel de condi\iuni desigur că istoria ar li înregistrat în loc de Kirk-Kilisc şi Ciorlu,
Pilipopoli şi Stara Zagora şi în loc de Ccat.algca, Solia sau Şumla.
,elirărujerpmî în care s-au desfăşurai evenimentele, ne dau curajul să alim1ăm aceasta. Şi în
cursul povestirii noa~trc vom avea ocasia să o dovedim în parte.
ăpuD această lungă, necesară
ăpuD şi comunicări
şi
oferă
ă\nctsiscr serioasă; şi părţi, întăriri
dar introducere trecem acum la dcsvoltarca studiului cc ne-am
propus.
cele mai recente autorisalc date de m;u-tori oculari, .,Adrianopole este
înconjurat de un ansamblu <le 24 <le posi\iuni fixe completate printr-o scrie de baterii uvraje,
stabilite probabil dup,l începerea os1iliu11ilor. Dup.'\ avizul militarilor nici unul din aceste forturi
n-avea mare valoare. Nici una din acele cupole moderne, blindate, care proiectilelor o
pu\in beton - numai în câteva puncte - în toate celelalte de
Plata şi r;lsplata istoriei 143
ădimărăc şi de pământ întreţinute ... .,a la turque". Tranşe destul de îngrijite, armate cu o bună şi
ăsaoremun artilerie şi precedate în totdeauna de nesfârşite sârme de fier, întinse şi încrucişate cu
.eicăbid Dar toate acestea erau aşezate pe posiţi naturale extrem de tari. Oine armat, Adrianopole
ar fi fost „inexpugnabil". Aşa cum era, asediatorii ar fi putut să-l cucerească, îmi închipui, mai
curând, dacă ar fi vrut să facă sacrificiile m--c . csarJ .
Acesta este adevărul, şi cu cât timpul îl va confirma mai mult, cu atât personalitatea lui Şuleri
aşaP va creşte .
Iar istoria îl va înscrie la locul de cinste, într-una din multele ei frumoase pagini, pentru ca
eliţareneg să găsească şi să neţărmurit
înaltă conştin\ă şi
că învă\ăfinte urmări operaţiunile şi asediaţilor
ostilităţilor p.'ină
şi aşa, după arată schiţa
păşesc după declanşarea răsboiului, adică
infomrnţiuni cunoştea
situaţia turceşti, număr şi după cunoştea situaţiunea
fortificaţilor şi şi
ăcrut
viitoare admire la acest vrednic erou un exemplu de
devotament, de de caracter ales.
Pentru sunt multe de tras, vom a~cdiatorilor
de la începerea la 13 Martie, când cetatea s-a predat.
Armatele bulgare, terminând concentrarea fiind grupate cum se în
No.I, pc teritoriul turcesc a doua zi Ia 6 Octomvrie.
Din aproape precise - culese din timp de pace - Statul Major bulgar
foarte bine amrnlci ca organisarc, calitate, cum
de la Adrianopole Kirk-Kilise, precum timpul, de care avea ncvoc amrnta
pentru a se concentra.
. ~
.....
1
V, !
\
"' " 1
;4
bt
~-
-. -~
l
>
\.
✓
u
"
5cbilo N! i
'
2
cunoştinţe şi situaţie bună, că
um1ălorul răsboiu :
ăS şi
turceşti
arătat
acelaş concentrată să văile
şi şi aclaş
Bawt pc aceste atribuind Turcilor o mult mai parc, Statul
Major stabilise plan de
se atace cu Annatcle I a lu-a frontul fortificat Adrianopole Kirk-Kilise, în timp cc
Armata II-a, înaintând pe la Apus de Adrianopole, ar fi întors flancul suîng al armatei
imobilizate pe frontul mai sus.
În timp Divizia 2-a la llascovo, înainteze scoborând prin râurilor
Orda Kara-Su, spre a acoperi flancul drept al Amrntci a II-a, în timp a întrerupe calea
.ătsaoc
144 Jon Antonescu, militar şi diplomat
ătaref Adrianopole-Constantinopol în scopul <le a isola cetatea şi a cădea în spatele armatei
tşecruti.
Divizia 7-a concentrată la Kustcn<ljil , scoborând prin valea Strurnei către Salonic a vea
misiunea <le a lega operaţiunile armatei bulgare cu acelea ale armatelor Serbă şi Greacă.
Tot deodată această divizie trebuia să intercepteze calea ferată Salonic-Dirnotica, în scopul
<le a întrerupe singura legătură - marca fiind în sU"lpânirca Grecilor - dintre Thracia şi Macedonia.
În linii generale, acesta parc să li fost planul iniţial, şi desigur, că cu timpul, studiul lui va <la
eretşan şi um1ătoarelc atenţiunea:
forţele bulgară să găseşte r.lsp,îmlită
la numeroase interesante <liscu\iuni. Dcocarn<laU"I puncte ne atrag
l. În raport cu sale am1ata pc un front prea întins.
ăcaD a<laogă specială operaţiuni, cetăţilor şi
şi forţelor
bătae exclusă .
măsură către şi
şi să
să fără să
putinţa irnobilisări turceşti
mişcarea învăluitoare .
obţinut decisivă
findcă turcească multă. puţină, bună
lăsat
Mişcarea această am1ată <lcspăr\ită
forţelor şi altă
faţa ctă\i, cărei garnizoană mobilă ameninţa
la aceasta se mai natura a teatrului <le - prezenta
a diferitelor obstacole naturale, - mai ales lips.i de s1x1Jiu, concentrarea tuturor bulgare
pc câmpul <le decisiv era
2. Pc cc am1ata ll-a înainta Su<l se isofa complect <le amiatclc I-a a Ill-a
bulgare.
Separarea aceasta în <louc grupe isolarca lor complcct.i ar li <lat Turcilor ocasia manevreze
pc linii interioare, Ic b.it;l în parte, ca ele se li putut sprijini reciproc.
3. Planul prevedea armatei pc frontul fortificat p.îml cc ill11wta
II-a ar li tcm1inat sa
Lucrurile petrecându-se astfel s-ar li o bf1lfllic cu rcsultat definitiv pentru
unul <lin cei doi adversari.
a) Prevederea nu s-a rcalisat amrnta - cât a fost, rea -
nu s-a a li irnobilisalâ pc frontul celor <louc ccU"l\i, ci s-a retras.
b) am1atci a ll-a era foarte risrnt,l. Pc <le o parte era <le
restul prin obstarnlc naturale artificiale - Mari\a, Ar<la, Adrianopole, - iar pc <le
parte trebuia s,l dcfi/a.c tot timpul prin unei a o în
Din <louc una: ori această amiată era atacată <le forte superioare şi distrusă; ori, fiind hărţuită
<le forte inferioare, ar li fost atrasă <le cetate ca <le un magnet şi .ir fi sf.îrşit prin a se imobilim
complect sub zidurile ci , - lucru care <le altfel s-a şi înt.împlat.
· nopol
s- _ .
-::--"/_, ~-~- :~ ~ ~ ~ ~
- - -- kj ' I :f,f' -
c•t;·"-_,..,u _ _
5,~;10 li'!!, ..,-..=::: =--:.: -
--rc:;- . ---
~ ....
.eleţrof
Plata şi nlsplata istorici 145
căderea după
,iuluiobsăr radicală iniţial.
însuşi hotărât să
către
că această variantă prevăZulă şi studiată, căci ini\ială
forţelor
cărei interesează găsim
păşind şi
ăpuD arată această armată
ătsaecA forţelor, epocă
şi
aclciaş Paşa încăcrarc serioasă.
ărăF turceşti acoperământ
;ăcinap şi şi
aclaş conştiente şi stări
itşetelfus
răsboacle înăl\imilc
şi dramă istorică,
dusă până sfârşit.
şi
să
să
marşul său această şi
către şi altă
să către
urmă sfârşit atrasă
activă
şi marşul său
căreia stăpânire
şi cucereşte înaintată apărare clă\i.
marş această După Mustafa-Paşa
şi,
că întreagă nevoită să prudcn\ă.
şi atacată forţe
nevoită să oprca.~că şi să
faculă firă scurtă
es-udnirătnî către şi
ătsaecA şi să-şi
Precipitarea evenimentelor prin punctului Kirk-Kilise, cinci zile declararea
a impus o schimbare a planului
Statul Major bulgar - el surprins de victorie - a se dea imediat o ofensiva
energic:A cu stânga amJJJtei Constantinopol.
De altfel, este probabil, fusese gruparea
a a permis executarea ei.
Trecând la armata II-a, ale opcra\iuni singure ne în acest studiu, o la
6 Octomvrie pe teritoriul inamic, când cele mai înaintate ale ei elemente au luat
contactul cu inamicul.
cum se în schi\a No.2, înainta cu dreapta înainte pe ambele maluri
ale râului Mari\a.
separare a - Maritza este un obstacol, care mai ales în acea nu se
puica trece decât prin anumite puncte, - Ic punea în imposibilitate de a se puica sprijini din."'CI
reciproc.
În scara zile a avut loc la Mustafa o destul de Regimentul 30
infanterie, avangarda diviziei a 8-a, a primit botezul sângelui, încercând pierderi însemnate.
motive serioase trupele de se retrag în dcsordine, fiind cuprinse de
indiciu trist sigur al unui moral sc:lzut al unei calit.l/i infrrioa.n::3.
În timp trupele bulgare dau dovada unei energii cu toiul a unei
supcrioare 4 •
Contrar procedurilor stabilite în modeme, Regele Ferdinand, de pc de la
Bclitza - privia ridicarea cortinei jucarca primei scene din marca care de acum
înainte fatal trebuia la
Toi în ziua de 6 au luat ofensiva celelalte armate bulgare. Prin planul ini\ial se stabilise, ca
armata I lege opcra\iunilc sale cu acelea al armatei a U-a. În acest scop Divizia 3-a, care forma
dreapta ci, trebuia scoboare valea râului Tundja.
In ofensiv divizie a dat o scrie de lupte la lladjikoj Muratchilar, care pc
de o parte se legau cu acelea, pc care Armata I Ic da Scliolu Kirk-Kilisc, iar pc de
parte cu acelea, pc care armata II-a a fost silit.I Ic dea Adrianopole.
În cele din Divizia a prin a fi complect de cetate, unde, fiind imobilisat,I, a
luat o parte la opcra\iunilc de învestire.
La 8 9 Octomvric armata II-a a continuat ofensiv, pc an1bclc maluri ale Mari\ci.
În ziua de 9 a avui loc lupta de la Juruch, în urma divizia 8-a pune pe
trecerile de pc Ania linia de de la apusul
În trei zile de divizie a înaintat 30-40 km. se pierduse
contactul cu inamicul, lipsind infonna/iuniJc necesare, lipsea unul din factori, care asigura
libertatea de ac\iunc, a.~tfel armata a II-a, a fost înainteze cu
La sud de Kadikoj 110ld0rkoj avangarda diviziei a 8-a, fiind de superioare, -
aproximativ o divizie, - a fost se se organizeze defensiv. Schi\a No.2.
Ofensiva Turcilor, fiind energic, a fost de durat.'\. La rândul lor s-au oprit
Juruch Kujunli- cota 153.
ezitare oprire a Turcilor a dai timp comandan\ilor Diviziei a 8-a concentreze
Lupta reîncepând şi câmpul de luptă fiind limitai la Nord de Maritza, ambii adversari căutau
ăs ob\ină dccisiunca pc la Sud. Din accast.'\ causă frontul de luptă a luat o înlind~•rc 111,ITC în raport
cu forţele disponibile.
Dorind să profite de această din um1ă situa\ic, Turcii, încercând să rupă frontul bulgar, au
îndreptat coloanele lor principale de atac către B0ld0rkoj şi Kadikoj.
Divizia 9-a, auzind tunul bubuind la Sud şi căire dreapta sa, in1pingc artileria şi avangarda
ertăc Ciflik-Aftceabrahim,- de unde artileria deschide un foc energic în flancul liniilor dese de
irotăgărt Lurcşli, care înaintau la atac. Această intcrvcn\ic a artileriei diviziei a 9-a a fost decisivă.
Pc de altă parte, trupa de manevră - o brigadă- a diviziei a 8-a înainla.~c căire cota 140 şi se
. desfăşura la stânga Turcilor in1pingându-i căire Mari\a.
· În această situa\ic trupele turceşti fiind prinse într-un clcşlc, încep o retragere precipitată şi
ăpacs de dcsastru graţie fortului Pap.'L~-Tcpc, care deschide focul asupra Bulgarilor şi-i sileşte a
înceta urmărirea.
.aţincuT
146 Jon Antonescu, militar şi diplomat
turceşti reuşit următoarele
şi înclrăsneală. Într-adevăr găseau ofensivă, şi dimineaţa
numerică. această causă bulgară nevoită să
ăcsaerpo şi, să posiţie,
sapă.
resistcnţă şi defensivă,
întărit căire
forţelor să către şi să
Măsura luată judicioasă, finclcă
Dacă mişcarea reuşit,
,ăraglub găsit bătută şi dcspăr\ilă
dificilă.
,ăsnÎ să reuşească, să
momentană aliă să
măsuri, executări să
această privinlă, însă
găsim
metşaonuC acţiune
adăpost ameninţa răsărit
Atacul trupelor n-a din cause:
1. Lipsa de încredere Turcii se în în
de 9 ei aveau superioritatea Din avangarcla a fost se
ne fiind atacatA cu energie, a avut timpul se organizeze defensiv pe filcâ11d
/ucnlri de
Turcii revenind la atac au întâmpinat o mai mare alunei, trecând la s
au cota 153.
Aceasta a dat timp diviziei a 8-a se aclune capul coloanei diviziei a 9-a
alerge la bubuitul tunului.
2. de comanclantul turc - de a rupe frontul bulgar - era acest
front era foarte slab. ar fi resultatul ar fi fost dcsastros pentru divizia 8-a
care s-ar fi complect de divizia a 9-a. Acest succes ar fi creat
armatei a II-a o siluatie foarte
pentru ca atacul trebuia, ca pc de o parte, comandamentul turc precipite
lupta pentru a profita de iso/arca a diviziei a 8-a, iar pc de parte se asigure de
libertatea de ac/iune a coloanelor de atac.
Cu alte cuvinte trebuiau luate astfel de ca, pe timpul atacului, trupele nu
fie surprinse în flanc sau în spate de atacurile directe sau indirecte - cum a fost casul - de alte
forte inamice.
În un exemplu analog, - în care opcratiunilc au fost judicios conduse, -
îl la Plevna, în atacurile pe care Scobeleff le-a dat, pentru cucerirea colinelor Verzi.
ce dispositiune a luat acest iscusit general spre a asigura libertatea de a
coloanelor sale de atac, spre a Ic pune la de pericolul, care Ic despre de
Ncrespectându-se acest mare principiu al libcrtăti de actiune pe câmpul de bătae, coloanele
de atac turceşti au căzut între focurile celor douc divizii bulgare şi puteau fi complect distruse.
La Bulgari constatăm, că atacul a fost judicios executat; avangarda lor, fiind atacată de forte
superioare, a trecut la defensivă şi, organisându-sc pc posi\ie, a dat timp grosului coloanelor să
ăcsaesos pe câmpul de luptă.
Un frumos gest îl găsim în fapta comandantului diviziei a 9-a, care, auzind tunul bubuind,
ăzaetrof marşul şi aleargă bătae.
ătsaecA şi că căutat să ob\ină
dniulăvnî dă că şi-a
germană.
înaintări, făcea sapă şi
aetăgerp
căire şi
turceşti. şi
rău şi fără şi stăpânire
înaintată luptă.
căire şi
hotilrcştc şi
ferată către
priveşte
şi
frantuzeşti acelaşi şi şi sfârşit
,eraoşu şi
şi făcut
etamăhnî
urmă
bătălia
măsură şi îndrăsnctc căutau
pe câmpul de
constatare, precum aceea, în toate luptele Bulgarii au dccisiunea
unul sau ambele flancuri, ne dovada, comandamentul bulgar apropiat în totul
doctrina
Pe timpul infanteria us de nu at,1ca d1."Câl atunci, când artileria
suficient atacul.
Tot în ziua de 9 în sectorul de Nord-Tundja - Muratchilar Kurudjukoj - trupele
diviziei a 3-a (din Armata I) erau atacate de alte coloane Aceste atacuri, ca acelea de la
Juruch, fiind organisalc conduse energic, au fost respinse, divizia 3-a pune
pe linia de
În urma acestor evenimente fortele bulgare sunt din cc în cc mai mult atrase cetate,
prin ordine ulterioare se chiar începerea învestirii. Divizia 11-a parcul de asediu sunt
transportate cu calea cetate.
În ce parcul de asediu, detaliile pc care le avem, nu sunt complecte. Acest parc se
compunea în marea lui majoritatea din: tunuri lungi, sistem Krupp, de 120 ISO mm, câteva
piese de calibru, lunuri scurte Schneider Krupp în câteva baterii
model vechiu 88 mm, o baterie Schumann de 57 cu cupole cuirasate mobile.
Parcul era insuficient neomogen. Transportul pieselor s-a cu marc greutate; ele erau
cu boi.
Bateriile grele cu tragere repede, - Schneider - împinse la început pe Arda spre a fi la
dispozi\ia armatei de asediu, au fost în transportate la Ermcnlkioj, la disposi\ia armatei a
li-a, pentru a lua parte la de la Ceatalgca.
Pe ce cercul de învestire se strângea, Bulgarii prin atacuri isolate
ăs recunoască părtile slabe al frontului apărări.
,ăsnÎ din causa greută\i reaprovisionărilor şi al transporturilor tunurilor grele, se alesese ca
sector de atac acela de la Nord şi Nord-Est, ca unul cc era mai apropiat de calea ferată.
;i\ălec
Plata şi rllsplata istoriei 147
şi făcut să facă Ploile din Octomvrie Noicmvrie au ca învestirea se în condi\iuni foarte
anevoioase.
ăpuD făcea eşind
taţnunorp către Această situaţiune să bată
şi
stăpânirea
coastă şi
ătadO stăpâni şi hotărăsc să şi
stăpânind să şi să înceapă
această această
încetări ostilită\ilor cetă\i şi
către
către
să remarcăm această primă răsboiului că bulgară,
ierăc primă însărcinare cunoscută, cetă\i.
brigadă această anuală îndreptată către
luptă
ătsaecA dă putinţa să judecăm
forţc:lor. răsboiul
însărcinări şi adecă
bătălia decisivă.
constatări, învă\a şi
că
irărujerpmî măsuri şi
şi-a findcă reuşit
nwncrică,
bătălie decisivă lnsă,
să poală câştiga această bătălie, să
forţe să luptă. dacă marşul său întâlneşte cetă\i
şi său, măsuri, să facă fală
esecutarea acestei opera\iuni s-a atacat fortul Kartal Tepe, care un col\
Sud-Vest. a permis artileriei bulgare fortul cu focuri
convergente.
Acoperit de proectile în urma unui atac esecutat în noaptea de 24-25 Octomvrie, fortul
cade în Bulgarilor.
Bulgarii îl reorganiseaza, aduc artileria grea, cu care bat din fortul de la Papas Tepe
toi în urma unui atac esecutat în noaptea de 9 la 10 Noiemvrie îl cuceresc.
pe acest punct, ei se procedeze la fel cu fortul Teiflek
-Ekmektikoj, pentru ca astfel cele trei puncte se reorganizeze atacul
definitiv, pentru a intra pe aici în Adrianopole.
În silua\iune intervine annisti\iul, care întrerupe opcra\iunilc în parte a teatrului
de opcra\iune.
Pc timpul Turcii au n.'Organizat puternic frontul de Apus al în
special cota 125 (Marac) de unde amcnin\au în flanc orice alac, pc care Bulgarii l-ar fi
îndreptai din Kartul-Tcpe sau T.-Ekrncktikoj Adrianopole.
Ceeace trcbue în parte a este Armata II-a a
ne este bine a fost comp/c:1.·t imobilisat,1 sub zidurile
Nwnai o singura din a fost în ultimul moment câmpul
de de la Lulc-Burgas.
obscrva\iunc ne m.lsura, în care comandamentul bulgar a
realisat principiul economic:i Au început cu 11 (unsprezece) divizii. Din acestea
5 aveau secum.lare, numai, ceva mai mult decât 1/2 din totalul for\elor, au luat
parte la
Facem aceste nu pentru a critica, ci pentru a profita.
Nu ne putem opri de a afirma, victoriile bulgarilor se datoresc mai mult unui concurs de
prea bine voitoare lor decât unor bine chibzuite adânc reflectate.
Cât pentru Turci, Adrianopole ajuns scopul, cclalca a s.l imobilizeze mai
mult de 1/2 din for\c.
Scopul ofonsivei este, ca profilând de superioritatea sa s.1 caute foJJele principale
inamice, spre a le sili sa primeascll o în condi\iuni dcsavantajoasc. pentru ca
ofensiva trcbuc combine opcra\iunile ci astfel, încât maximu/
de posibil ica parte la În acest scop în ofensiv pe
frontul mai ales în flancul ofensiva trebuc s.1 ica astfel de în cât la doue
nevoi cu totul contr.Jrii:
a) Sa asigure libertatea de acfiune a amialci punând-o la aw.lpost de orce atac venit dinspre
Şi să bătălie.
forţe;
ăs reuşeşte
facă, să şi
să isbândă însă
ăzaezilaer ad1.'Că libcrtă\i să
ailătăb decisivă), întrcbuin\cază căror
izbândă ştiut şi reuşit să
forţe/or
analoagă
,ăcsaesur după bătălie Dunărea, Ruşi
şi Deşi
bălac. acelaş răspândire; dacă Ruşi
aliă înlăturai turceşti şi năar
Dunărea şi rău
bulgară clă\i
aliă lăsându-se inconşticn\3
b) asigure rcalisarea principiului economici for\elor pc câmpul de
Primul factor impune în mod imperios o risipire de al doilea cerc o co11cenlr.ue
maxim,1 a lor.
Când capacitatea comandm1lului ca primul factor fie redus la mini111w11
al doilea fie împins la ma,tin11u11, alunei to\i sor\ii de sunt asigura\i 5 . Când se
contrariul, când, pentru asigurarea de ac\iune a grosului (destinai dea
se for\c, al efectiv eg;t/L•az.1 sau întn.>c pc acelea care au
misiunea principal.I, alunei sor\ii de trec de partea defensivei, care a a
deplaseze echilibrul în favoarea sa.
O procedare a provocai în 1877 cunoscuta cris.1 slrotegic.l, prin care a trecut annata
înuia de la Plevna. Trecând au r.lsp.1J1dit for\clc lor astfel,
încât aveau trupe pretutindeni nic:lL'ri. erau superiori în for\C pc teatrul de opcra\iune, erau
inferiori pc câmpul de (De altfel Turcii erau în dcf1.'Cl de ar fi
rcalisal o distribuire de for\c, ar li una din grupele poale Românii li
trecut N.R.). Din motive de ordin momi, pentru a satisface un orgoliu national
în\elcs, armata a imobilisat o marc parte din for\elc ci, în jurul cu scopul de a o
cuceri. Din s/,1biciw1e, un alt comandant, în împrejurare, influcn\al de
unei opiniuni publice, a dus armalclc sale la Scdan.
148 Ion Antonescu, militar şi diplomat
influeoţa să
ace/aş adevărate făcut, şi să facă,
să reuşeasca
deocamdată
după până căderea
Poate tot sub unei opiniuni publice, comandantul bulgar a încercat dea doue
lovituri 1n timp. Logica unor principii etern a era faW ca nici
una din ele ou pe deplin.
Ne oprim aci.
Râodul viitor oe vom ocupa de operatiunile ce au urmat armistitiu la
Coostantinopolului.
natipăC Antooescu
,.Buletioul Armatei şi Marinei", Anul IX, XXIII, Nr .5, Mai 1913, p.150-155.
clă\i făcut,
comunicările confinuă.
reservişti şi nepregăli\i
Pregătită şcoal/1 şi
imobilisează
clă\i.
1. L'illuslration 12. IV 1913. - cu loale astea pcnlru cucerirea sacrificii lot s-au dar
mai târziu.
2. Toate o
3. Acoperite cu lrupe de moralmente. N.R.
4. din vreme prin societale. N.R.
5. În acest cas desavantagiul risipirii fortelor trece de partea adversarului, care forte
superioare de ale sale în Aceste forte sunl mascate de fortcle noastre inferioare, de
min.imwn, pe când maJC.imw11 ob\ine decisiunea aiurea. N.R.
Plata şi nlsplata istoriei 149
---·
(lloovcr An:hivcs, Palo Alto, N. Pctrcscu-Comncn Papcrs, Box. no. 10)
150 /011 A11to11escu, militar şi diplomat
Scrisori adresate de colonelul Ion Antonescu
lui Nicolae Titulescu
şi două personalităţi sinceră
Bucureştilor ataşat
personală adăpostită
latură
niţup cunoscută personalităţi sentimentală, vădit
aetatănăs constată, şi
româneşti
bătrînului
Ion Antonescu Nicolae Titulescu sînt legate de o prietenie, mai
ales în perioada în care primul a reprezentat interesele la Londra, în calitate de
militar. Vom reproduce în facsimil din arhiva a lui Titulescu - la Iloover
Archives Palo Alto (S.U.A.) - patru scrisori adresate în perioada 1924-1926 de colonelul Ion
Antonescu ministrului României de la Londra. Din lectura acestora se desprinde o mai
a lui Antonescu, aceea el fiind preocupat de
ilustrului diplomat. Se de asemenea, grija pentru obiectivele efectele propagandei
în Anglia, într-un context în care Forcign Office-ul avea un cuvânt greu de spus
în afacerile continent.
Plata şi r,1splata istoriei 151
4,CIIOMWlLL ~LAC[,I.W. 7.
.,.r
0'~ ..(_~
~/'W~~ ~ /H
.
~J 1/)'U~~H~~
l ~h
,' .>
4;;:;-~
· e:7-:j-., · Le
152 Ion A111011escu, militar şi diplomat
ri.?f;. ~-<':.:-L<- /-·
<,'-f'
~ • .,-.\.-.<A_ /~Z-. -
{7~ ,~' ~ ~-~
/" ,I"
G.c-C.c,Z-v,a,-/
,
~_,;r- ~ /#~~c -4~
--U hL ,~ fa-~V 4?'
:n' ,;:, ~ ~7,:~ ~ -
~#JU hz ~ -/~.
~ · ;,flL. k ~ - /,-c C,~ ~·'"' ~
~
~
Plata şi n'lsplata istoriei
153
~~-- ~4
/4'~~~ ~
...
~ he,k- ~ ~ ~ ~
~L.
/~ -
~ .d;c k~
/4 1 llAZ-vJ..r· p~,~ ~ ~--~---
- ~,. ·- . / . ~
?0-t:. /~ Un-,/ . • -'h ',.,-/?~
-/cl'f~k- ~~-:
~
~ ~-
~ ~.~
~
~"
/ - Q.,__,A / ~.;,:._,..-
. '
C5' ~, h-r
, 1/
I
~----=~-
.,/
,...-(?fa~ La -> 4--2 h ·
/ I /
---j&:-~- /~_'
154 Ion Antonescu, militar şi diplomat
..... \.
4 - ~7
I
L v-- v,._,,-c. L--<-
-
' ~
.-c..-~41!
._/
/·7 ~r~ - c,--.....:- ·~ - .~u;~.. /~
~-~e "h. ~
Ai'~~~ ,,7-: ~
~ d' 471/.hd";t;'~ q:;_
~---- ~ ·-4' .z
J!~,u:_ ~ ~ ~- ~ ·
Plata şi răsplata istoriei 155
4,CROMWELL PLACE,S.W. 7_
A - u,,,.,,..,, ; >- - ~ rvv.,.-- &' ~ ~ lu L..:-·
-c/t,IJI/ /~/,.....J; th,, -.. ,V
~J ~ ~-~
--,n' lfe,u -
.,..
#U--<-cr ~µ/ .,,z{_,
156 Ion Antonescu, militar şi diplomat
7nw,ry / ,JHH' ~
-!7· ~ ✓ ~ ·~
~. -t?~ /r~d,~ ~r
,A/2·-~-~ -d, ~~c/ ~,,
-
-
...::)
(I;' V..c tu (:,u u,,?~ ~ ~
&~: ~ ~
~
•
Plata şi răsplata istoriei 157
~ ~ e/~ ~u,~4:
~ U44~~· ~u~
e~ ~ -/1--~-
. ..
~ ~h~ ~
____-tA,< l,,tA/ ~ ~ C ~I?
. _; .
·r ~., -ex/ a::; d, __
~h/4.- ~ ~ ~
(',4af, : ✓ -~ ~< ~ ~
11; &u'~ /'~
~~./he~~. ~¼-
158 Ion Antonescu, militar şi diplomat
~(,'-l~e- ~ - ;z:,
/),1/,--e/4, .
~
~r
-
~ ~ ~ ~
~ r ,,_.._ ~?7.
/ht ~ //h t-~
ra<;>7~ ~ ~
---
(3,i.,: ~ 7/;, ~ . - ~;e.,
- 1/
~·r-? ✓ ~
~ -Au, .j0~?i~
.?/4:VZ
v~- v-r r~ ~4-/;;;,r
.J ./
/: a. ~,~ « ✓ -4'~
e'4l ~ 7/ o/*__z::-
Plata şi răsplata istoriei 159
4,CAOMW[LL PLAC[,l,W, 7.
-fa
....
~ ~ ;{
/' /
--~vd~ &
160 /011 A11to11escu, militar şi diplomat
......
err-~~k-.::
~IHA4,,- ✓ /~ n. ~k-Z""
,:-,:)-< ~ //I' - ~ .
---~~'--%r lk?C ~
~✓~-~
Plata şi rilsp/ata istoriei 161
~-~-?/' ✓ ~
../
4/UP~.
/4~ ~
~WZ44;,- U/ fj1- ~ .,.
162 Ion Antonescu, militar şi diplomat
t,,v.y ~ ~
-~ - . ~ - ,,.vz,,,.
. _.) /
l/t . ;/'--~v""'(._..,c/ • --
/
/
/t. C-t-~; - ~ ~
~ur ~ /7~/ ~ ~ -
,, -
fa
-- <T
C-L 7 ~ · n ~
~v/~ ~ ra ~
Te ~~1~?4- ,h4-< ~ ~/-,I
J
_)';" y;--e,u ; ~ ?. ~ - , ~
----c"-'-
;:;:- ~~~t.,.....--?,___,.-,0
/4,~~;;J
. --~/! u I /7--, / -"" .2"Y
, . J _::. • u:- .,,,cr-r_ p--~
a--~~;~:
\ .~/-
Plata şi răspl.ita istorici
163
4 ,CAOMW[LL PLAC[ , S.W. 7 .
{2,1~ .. JJ,,tA: ~ ~ ~/#;v;
 4 /âct C: lA ;f.-=__
;:,-~ ffeh' ~ ~
~ -t t:, . -
~tt/~~ /'w~ur
&e,u ✓ ~ /4'~';/~ --¼ .
.,,,41' l-;tA,,< a ~ n¼
~uu · ~~v- tA,~~ 4
~ ~1/W~ ~~t-"~ '
J
164 Jon Antoucscu , militar şi diplomat
~ ai. /'h;,h/~./ ~#C
/
~ ~ /11/.de_ / ,-,,,~L' /J ~
I" -<--~~ ~
_,,,,1' 1~:'--C... ., ~ V )l. 0 .J;? Zv-_k
~ t ~-
//nrfa~ . h, /:~/4/, ~
-t!lh11 ~/ 4-/~ ~ //?o//h~ ""~
k~ ~
~ ~ ~ k#~--
Plata şi nlspfata istorici 165
/fUtKk, ~ /--;, ~ -4,
. '- r
~ - /2 ~ .,e ./ fi2A4< 4,_
[9,,u:,. / ~ ' '1-o/~ #-t---,,..,,..
~"f. /f13/'-4Z--. - P, .
.(}-l '2.,U./L #~ tfl c-,/Zu-
~ -/4,_ ~ / ~ ~
-I!_· @l-<-,~ ~" • ~/re"~
-- '- A / - /
--~~/ h ---v<. U,,L ,&,~~~
/ar /IMCb-1-<-- " -
/
166 /011 A11to11csc11, militar şi diplomat
"4 ~Mf ~-;~
,,,,,~ ~· ~;.,., ~
~ vi,~:~~ ~-
r~,z,,,;~ ~-
/~J
r;,,,,/4
--Pc? d. ///;~ k ~
~ -/4-t-4,1/. ~k,.
Plata şi rtlsplata istoriei
167
~-~k '- ~ --~~4'
AP?~ ~-/~
~✓ ,r'~, ~~./ ~k.
r
li:
/,N-r,u,c,,;,,, ~ ~
~;_/ r ~ ✓ ~ /4
I. L,,_ /. ~" -
.·.ev.,,,~~., _-<; ~ ~, #I~,- ,.,ţ- ,., _.
~-~z~
~
168 Ion Antonescu, militar şi diplomat
~ ,e J f{ue,a..Z - I/¼ c,"-;. -~
n'~ · ·
. ~~rk-<·~ d „z.~-n~ /
.. . '-' .- , 42
~ ('c_ (n,-t-t -~ .
~ ~ ~ ~;'1PL c..,.__
R r.J- ,,,.-;<~ ~ ....
h~ - ;/ 1 ~ ~î~ r-_ >---
< ,,,,,,---~~7('
hic_~4/~~
✓~ 1„0~ ~ ~
4>#: r~ ~ /u~ ;,·~ ~
-oU f ~, hi,~----- ~H:
_/U,-u--t..,~:,, ~ u/
~ .. ""~
--~ r~: /4/ ~ ..
. ~'n,,.-./ /4 - //J,,. --~ 0>'~
#pUJ~,,/ .. n, n7 # /"HA-<~ ru
fp (A~4~i-1~ :. ~ ~ "? )~ ~
_,t:r- A,.~v< ~ r_ ;::,~z ):,..~< ~
~ J.rh& ~ - /4-r 17,__._,--<-4~+-- - 7
Plata şi n'lsplata istoriei
169
J . i·JLG~
~ ;J.,m4ut:_ W/4~
M,g ~n ~ ..J J,'<-U' . /4';,;;~ ~
~ 4~ pc· ~4< .,m/k . /k~~-~
~ ~4'c:'.'. ~ ~#~ - _c#' ,-?/~.
â/4 ~ /~~~~.., . ~ , /?n re ,/~
~ U/J hH //)o//?C .~ ~ 4-.:>s-c A.
~- d,,we,f;i( ~ -- u,,;i;'- . .a'//~ - ~ .-4-,.p,4
-"' 7 ✓ ---,,tl',. ....... '-
~ v-,~n · ~ - c:;;z:. ~4:.arZ ✓ rA:. 4k. ,~
-r_:;;"liZ, ' muc~z... /4~l'.<... ~ ~
~ ~ ,'7 /ct:x..d ~- ~ h?.:2o-·
/4 .
~ '- />H, d ~ r
ţ?J
/ ~ • te:4,
~ ~• ~ ~~':, ~~~n?'-4--,
~ ?Z°" Ce½~ fl~ ~ ~- -
(k., ~ /h--r ~ /2,c ~ ~
&~-& ~ - ~ ~~c·. ~ .~
1-viw· /d 1/J~(?"kc ~ ,<:'? 1 ~,. Q~_,
- < ~ ..- Q-c:
b . /2 --~"0-~/¼ ~.,,.._~ , -~A~ ~--h,' '
..,.,._,,.,~ -~• 4--.~ /J'k//~' ...7'-t:n-~ '<. ~ ~
170 /011 Antonescu, militar şi diplomat
(Iloover Archives, Palo Alto, S.U.A., N . Titulcscu Papcrs, Box. no. 12)
Plata şi r,1sp/,1t,1 istoriei
171
J'iAHELE STAT M/\JOl?
.. ___ _
f NTRAR EA No.-h.t.l
19,~iilfUl @ f f . ~,,,~ V
TEL~Gl!f,
Mnrelui Stat NnJor
\iţceS V-a
:~/ 2~~1,10
~-30.~~V<
~ r(';".: J.i: Jr..,se • reintr•, ln ţar• cel .,, · te,,,,., lo
r V, s!âr§itul lunci llcenteln.In' coilse_cirit·: rog 'ob
~ - j ţi~ţi şi comunicnţi-mi or11inul de rechem,u•e·,
~nd-cft numni dup[ primiren acestui ordin voi
putea rnce cerere de pre~entllre Londra§~ tn
Briei!\.
Cum prP..z.ent;;i-~ l e !rd ·-1-:-!' .l.1• :: 10-1'.~ ,.il",-r.Qg
.si unei.
Cnl6nP.l Antones~n
Ni•,147
(Arh. M.Ap.N., fond 5417, dosar f.n ., f. 80, 1928, Poziţia nr. 677)
172
/cm A11l01wscu, militar şi diplomat
Marele Stat Major
aiţceS a 8-a Istoric
No. 116 din 1.02.1926
Mareic Stal Major
crlăC
că părere că
iuluiobzăr răspunde urmăril,
făcute războiului şi
părere că, dacă să şi
ărnlilim şi politică
şi
şi
cunoşlin\ă.
anexează şi ataşalului
lufeŞ
Diviziunea II
La no. 22 din 4/1/1925
Am onoarea a comunica Scc\ia a 8-a Istoric este de Istoricul rczumaliv al
noslrll, înlocmil de colonelul Antonescu, scopului de a se face
cunoscut publicului englez sacrificiile de România în limpul conlribu\iunca ci
la vicloria alia\ilor.
Sînlcm de accslc confcrin\c vor continua, nr fi ulii se lratczc ac\iunca
a României din anii 1918-1920 în Ungaria.
Asupra accslci chestiuni, Scc\ia 8-a Istoric a înaintal delegatului român în comisia de rcparatiuni,
un «Memoriu a.~upra conlribu\iunilor polilicc, mililnrc juridice a opcra\iunilor anualei
române de la 13.Xl.1918 la 30.III.1920 a ocup,irii Ungariei», memoriu despre care colonelul
Anloncscu arc
Se rczumalul istoric adresa No. 117 ale militar la Londra.
Scc\ici VUI Istoric
Colonel Bfirwtcscu
(ss)
(Arh. M.Ap.N., fond 5.450, dosar 250, Pozi\ia 143, 1926, f. 1)
„ÎN BASARABIA, ROMÂNIA ESTE ÎNCĂ OBLIGATĂ SĂ-ŞI APERE
FRONTIERA CU ARMA ÎN MÂNĂ"
În i.u11w.riL' 1926, tul istoric rezw1wtiv al p;ll1idp,lrii României la
nlzboiul de n•î,11n•gin• ;J] neamului, întocmit UL' colonelul Jon Antonescu
a ajw1s i,1 posesia cunoscutului ziarist brit.u1ic W. SIL'l..'U - ultimul l-a
folosit penim sus/increa mai multor coufcrin/c la Londra ocazionate de
participarea României Ia Mareic R,lzboi. D,lm, îu limba romiÎl1,1, textul
acestui e,tcun com:eput UL' ataşatul militar de la Loudro î11 limba fra11-
cez.1. ML•n/iomlm c,1 acest tc,tt este mai pu/iu cunoscut. La alciltuirca S.1,
co/011c/11l Antonescu a folosit şi unde dale affate î,i lucrJrCa tip,1rit;J de ci
Îll 1919.
RFZUMAT
ASUPRA ACflUNII ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL CEL MARE
PERIOADA NEUTRALITĂŢI
04.08.1914- 15.08.1916
Înaintea primului război mondial, România avea o situaţie unică în lume.
ăraŢ mică, izolată, situată la gurile Dunări, între Rusia, Austria, Ungaria şi Bulgaria, România
a fost mereu, <lin cele mai v1.-chi timpuri, amcnintată în existenta sa <le \ară liberă şi in<lcpcn
,ătnel< politică, economică şi militară, impil.-<licată.
evidentă: situaţia
apărare) tcn<linţclc, şi
ertăc altă şi
tristă exercitată către pînă să
înlocuită brutală, să apărut şi
ambiţie ncmăsurat.1, justificată şi
iar dezvoltarea ci în mo<l constant,
Explica1ia acestui calvar este prin sa, România a fost mereu meterezul
(zi<lul <le care împiedica <lestul <le cunoscute, ale expansiunii ruse austriece
Orient. Pc <le parte, în ultimii 30 <le ani. România a fost santinela care a vegheat
constant ca hegemonia <le amintire. în Balcani <le turci în 1877, nu
fie <le alta, mult mai pc care încerca o exercite un popor <le curîn<l
animat <le o prin nimic <lin punct <le vedere etnic istoric.
Este vorba <le Bulgaria.
ăcaD la consideraţile <le ortlin general se a<laugă faptul, r1.-cunoscut <le to\i, că Rusia, ca şi
Austria, aveau sub dominaţie regiuni imense locuite <le români. se poate explica cu uşurinţă şi
complet pentru cc cele <louă mari µiri um1arcau permanent cu perseverenţă şi metodă nu numai
ăs pună România în imposibilitatea <le a dezvolta în mo<l nom1al organizarea politică şi forta sa
,ătamra ci complotau chiar la distrugerea ci.
2
Este evident că, pc m.\.~ură cc tara se dezvolta, ziua unirii politice a tuturor românilor nu mai
putea întîrzia şi nici nu mai putea fi impi1.-<licată.
ătalAC realizată această unire, ten<lin\a <le hegemonic a bulgarilor în Balcani, ca şi cca <le
expansiune către Orient a austriecilor şi ruşilor trebuia, obligatoriu, să ia srtrşit.
Aceste interese, cu totul opuse în ceea cc priveşte aspiraţile fi1."Cărci ţări, <lar comune în
privinta dispariţiei României, au fost în permanentă motivul <le apropiere a statelor care înconjurau
România. Atjt trecutul nostru istoric.cit şi mo<lul în care na\iunilc s-au grupat în această mare
conllagra\ic, motivează în întregime această afimţic.
174 1011 A11to11cscu, militar şi diplomat
3
Cele de mai sus explică şi izolarea în care s-a găsit România, înaintea şi în timpul războiului.
Pentru a putea trai în libertate şi a se putea dezvolta, în vederea realizări programului său istoric
- unitatea politică a tuturor românilor - România a trebuit să se alieze cu una dintre marile
constela\ii politice anterioare războiului ale Europei.
Avînd de făcut revendicări, la fel de mari în est ca şi în vest, alegerea sa a fost foarte dificilă.
Consideralii de ordin economic, rcminiscen\e dureroase ale atitudinii Rusiei în 1878. ca şi
interese străine sentimentului unanim al popula\iei au aruncat, încă din 1883, tura în gruparea
Puterilor Centrale.
În această conjunctură a politicii externe a fost surprinsă România de evenimentele din 1914.
,iŞ cînd a izbucnit răt.boiul, guvernul şi întreaga lară au trebuit să facă fa\ă celor mai dificile
iş mai dureroase probleme care, vreodată, au încercat un popor. Cu oricare grupare s-ar fi aliat
tura, solda\ii săi ar fi fost for\a\i să lupte cu fratii lor.
4
ătsaecA silua\ie a impus României să nu răspundă în august 1914 cererilor presante şi
eraolă\ninema ale Puterilor Centrale de a li se alia, confom1 Trai.atului de alian\ă; România a
adoptai, în faimosul Consiliu de Coroană, prezidat de defunctul rege Carol, fom1ula de „expectaăvit
anală".
ăcnÎ războiului, publică, şi
făcut adevăratele şi
ăralupopen conducători săi încheiaseră perioadă lungă, fără
războiului, şi
nationalită\ilor română,
arătai, să înfigă
alian\ă aceleiaşi
După
răbdare, şi srlI'Şit, drcpl.ă\i.
să
moştenire după ştie,
urmărit fără
alian\ă
şi să
să
de la începutul opinia prin manifcstatii conlinuc adesea foarte
violente, a cunoscute, în mod evident, sentimente ale poporului cit de
era alian\a pc care o pentru o a
consult.a poporul.
În ziua în care Puterile Antantei au afirmat, ca scop principal al dreptul
respectarea principiului la constituirea statelor, înt.rcaga natiune în unanimitate,
a cu un gest energic, trupul în care trebuia se baioneta soldatului român.
Atunci a fost încheiat Trai.atul de din 17 august 1916, iar la 28 ale luni
trupele române treceau Carpa\ii, în acl:una\iilc entuziaste ale românilor de pretutindeni.
alîlea secole de de suferinV1 de lupte, sunase, în ora
Uit.imul punct al programului istoric al României - unitatea tuturor românilor - începea se
realizeze.
Acest program, a marelui voievod Mihai Viteazul care, cum se realizase,
vai! pentru un timp prea scurt, unirea tuturor românilor. program de atunci întrerupere,
con\inea reconstituirea Dacici Felix, între limitele fixate prin Trai.alui de din 17 august.
Argumente irefutabile, de ordin etnic istoric, i-au dctcm1inat de Alia\i se angajeze, în
mod fomial, prin acest trata, constituie România pc bazele sale actuale.
5
II. RAZBOIUL. PRIMA MOBILIZARE.
PERIOADA 28 AUGUST - PÎNA LA PACEA
DE LA BUCUREŞTI DIN MARTIE 1918.
şi, aceaşi scară, înaintează
dnîrulălnî p.'1rţi aceleiaşi
aceleaşi
război.
,lunamşuD îşi abandonează şi
şi fără
eliţroP
către
La 28 august regele tr:igca spada în trupele sale peste mun\i,
barierele care, de mii de ani, separau din trupul na\iuni.
În momente, ministrul României la Viena remitea guvernului austro-ungar dcclaratia
de
surprins de brusca incursiune a trupelor romfmc, pozi\iilc fuge.
Rînd pc rînd, marc greul.ale, defileurile din Carpa\i cad în mîinilc românilor.
Transilvaniei sini astfel larg deschise celor trei am1atc române, care înaintau, concentric,
inima ci.
Plata şi r;lsplata istorici 175
Pentru întîia dală, de la Mihai Viteazul care, în 1600, în urma unor victorii strălucite,
realizase, pentru o perioadă scurtă, visul tuturor românilor, steagurile româneşti traversează
cîmpiile în care, de multă vreme, slăpîneau nedreptatea şi tirania. La ve<lcrea lor, îngenunchia\i şi
plîngînd, copii şi femei strigau „Domnul să vă ajute".
Astfel a început, după o zi de sărbătoare - era ziua onomastică a reginei - războiul cel mare,
care a provocat cele mai multe sufcrin\c, sacrificii şi umili111C din cite a cunoscut vreo<lată
poporul român.
Cînd cele trei annale române treceau mun\ii - prin frontiera de nord-vest a lări - o a patra
,ălana mai slabă calitativ şi ca fof\ă, apăra Dunărea şi frontiera de sud din Dobrogea împotriva
unei eventuale agresiuni bulgare, care era ele aştept.al, în ciuda a.~igurărilor formale ale Rusiei.
6
,răveda-rtnÎ alian\ă politică şi
ăr şi săi, bună
,ăraglub ruşilor să trimită fof\ă
această cerere.justificată că aşa
către
că şi că
ruşi
sfU"Şit, clupă şi întîrt.iară
ătpeca să trimită ruşi după
şi, rău, să aibă
că grăbi sfrşitul războiului.
următoarea rapidă războiului.
să precedată şi executată
generală şi decisivă, execut.ală, către ruşi
comandată cealaltă
ătsaecA ultimă să
şi către Dunăre şi
să întoarcă şi să stingă
simultană
Război
îşi să aibă
ăcnî aştepta să producă prăbuşirea militară şi politică
şi făcute.
şi război şi
indicată şi şi urmărea.
clupă război, constată că
nu-şi onoraseră că română rămînc,
şi fară
în timpul trat.alivelor încheiate cu semnarea tratatelor ele milita
între România alia\ii guvcmul român, tcmîndu-se, pc clrcptale, ele o agresiune
ceruse în Dobrogea o ele cel pu\in 200.000 de oameni pentru a se
opune acestei eventuale agresiuni.
La perfect din punci de vedere militar, pentru numai cele trei
annate, care înaintau inima Austro-Ungariei, ar fi avut comunica\iile asigurate, Cartierul
General Rusesc se opuse, dind asigur;\ri formale bulgarii nu vor ataca vor fi suficicn\i
cî\iva solda\i în Dobrogea pentru a împiedica agresiunea.
În cliscu\ii lungi penibile, care intrarea României în ac\iune, Alcxccv
în Dobrogea 50.000 de care, cum se va vedea mai departe, nu au
ajuns la timp ceea cc este mai nu au avut eficacitatea pc care ar fi trebuit o în lupta
împotriva bulgarilor, în momentul agresiunii acestora.
Aceasta este una din cauzele înfrîngerii armatei române în 1916 - înftîngcrea care a provocat
alîta dcccp\ie tuturor celor care credeau intcrvcn\ia armatei române va
Cclelahc cauze ale acestei înftîngcri reies clin examinare asupra
Conform convcn\ici militare, ac\iunca românilor trebuia fie paralel
cu o ac\iunc pc ele o parte, ele în lungul frontului clin
Gali\ia, de generalul Brusilov, ele parte ele toate for\ele aliate din Salonic.
ac\iune (cea ele la Salonic) avea drept scop asigure spatele trupelor române
imobilizînd for\elc bulgare împicdicîndu-lc Dobrogea contra României.
Prima ac\iunc (cca a lui Brusilov) avea ca scop inverseze aripa a
frontului oriental printr-o ac\iune celei a grosului trupelor române, care se îndreptau
spre Transilvania. Consiliul ele al Alia\ilor, care tra.~a.~c acest plan în în\elcgcrc cu
Comandamentul Român, pusese mari spcran\c în rezultatele pc care trebuia Ic plru1ul,
din 1916. Se ca acest.a a Austro-Ungariei.
Rczumîncl, acesta era planul de ansamblu al ac\iunii al angajruncntelor
Conform acestui plan acestor angajamente, România a intrat în a atacat în clircc\ia
care îi fusese care corespundea scopurilor politice pc care ca Ic
Dar imediat intrarea ci în România nici pc frontul clin Salonic, nici
pc cel clin Gali\ia Alia\ii angajamentele, astfel am1ata clin
punct de vedere militar, complet izolat.i sprijin.
Germania, Bulgaria şi Turcia, solidare cu Austro-Ungaria, declară război României, una cîtc
una, între 28-30 august 1916. Astfel, ar"•La română se gă.~cştc, clin prima zi, într-o pozi\ic
ăcigetarts pc care n-a mai avut-o nici o na\iunc în război, pentru că, avînd o armată de 650.000
oameni, prost cchipa\i şi înarma\i, fără cxpcricn\a ri1Zboiului, fără avia\ic, fără artilerie grea, fără
itşăm fără a-şi şi număr obligată să
două ruşi,
cunoaşte şi
ănub căire şi
de gaze, putea fabrica wuni\iilc cu un mic de mitraliere, a fost
lupte pc fronturi, cu o întindere mai marc clccîl lot frontul oricnt.1I, pc care lupt.tu sau
dccît frontul vestic, unde luptau am1atelc aliate.
Deci, din cauza circumstan\clor pc care Romîmia nu Ic putea la timp care, într-o
zi, vor fi clarificate de cei care vor cerceta arhivele milit.trc politice ale Alia\ilor.
176 Jon Antonescu, militar şi diplomat
8
română rămas, intrări război, izolată priveşte
deşi făcea
să acelaşi
această conjunctură,
să şi, către
că, şi aşteptat şi că
elirărugisa şi această speran\ă,
această holărîrc, lotuşi,
ălaI şi cauză şi
ăpuD fără imporlan\ă înaintează
şi
păr\ilc. Duşmanul grabă şi
română,
inaugurează însîngcrală Duşmanul,
şi-a zonă şi
şi cărora
să retragă şi,
ănip Constan\3-Ccmavodă.
şi îşi şi
său
Armata a din ziua sale în complet în ceea ce
ac\iunile sale, parte dintr-un ansamblu de ac\iunc care, potrivit angajamentelor semnale,
trebuia ac\ioneze în moment.
Avînd în vedere ar fi fost logic ca proiectul ini\ial de opera\ii, schi\at
mai sus, fie adaptat la noua situa\ie deci, modificat de Comandamentul Român.
Dar speran\a de la o zi la alta, ajutorul promis va veni se vor îndeplini
zilnice, verbale scrise, care întrc\incau a pus Înaltul Comandament
Român în imposibilitatea de a lua care, se impunea.
originea principala a celor dintîi dureroa~c î.nfringcri.
cîlcva victorii marc trupele române în Transilvania, pc lot
frontul în profunzime de IO - 100 km.
În acest timp, nori negri se adunau din toate aducea, în de peste
tot, for\c pentru a ataca, din toate dircc\iilc, armata înccpînd cu Dobrogea.
La 24 august, Turtucaia scria a înfringcrilor. avînd la
dispozi\ic numeroase mijloace de comunica\ic, dcpla~al for\clc de la o la alta a
executat, de la 13 septembrie la 13 octombrie, o scrie de ac\iuni scurte violente, în urma
trupele române au fost for\3tc se din Transilvania pc culmile mun\ilor în Dobrogea,
la linia
Tunurile bubuiau de abia 45 zile România pierduse toate efectivele din Transilvania
trei sferturi din teritoriul transdanubian.
9
afară măcar muniţi şi
considerată pierdută, altă
că măcar găseau.
,işutoT pămîntul apărat
arătă duşmanilor şi
înseamnă conştient luptă.
supcriorită\i duşmanului
că şi
reuşit să şi să mcn\ină
ănip
apărare şi
şutorT
rămi.n, mărturie ştiut să moară răzbuna
şi
micşorau datorită duşmanului,
să pună şi creşteau
duşmane ucigaş
formidabilă pr.1buşit şi prăbuşirea
ălibativeni dacă duşmanul reuşit să străpungă
că, după şi reuşit, către să
ăgnupărts apărare să cadă, măsură
lunamşud
odată unită\i să oprească,
către
către Bucureşti, şi Dunări,
fără apărare.
holărîrca grabă
să lovească duşmanul
Cînd, în de promisiuni, nu îi sosea nici un sprijin, nici mitraliere,
campania din 1916 putea li pc de o parte, iar pc de parte, exista
impresia for\clc nu avea nici posibilitatea de a se mcn\inc acolo unde se
sfint al pairiei trebuia cu orice pre\.
Atunci începu scria luptelor corp la corp, în care soldatul român lumii
Îlltregi cc baio.neta în miinilc unui om de justc\ca cauzei pentru care
În ciuda de pc frontul din Transilvania (21 divizii contra 11 ), în
pofida faptului le lipsea artileria grea, artileria de munte, mitralierele grenadele, trupele
române au reziste culmile mun\ilor de-a lungul frontierei de la Vîrciorova
la Doma, în Bucovina.
Luptele eroice de - mai ales cele de la Jiu, Oh, C"unpulung, Prahova, Oituz, Uz
- vor fi pe vecie pagini glorioase ale istorici poporului român.
Ele etern, ca a vitejiei gcncra\ici care a pentru a un
întreg trecut a a~igura un întreg viitor.
În timp cc for\elc române se pierderilor suferite, cele ale care
era gata mi.na pc petrolul griul românesc, zilnic; ca urmare, în jurul datei de l
decembrie, 37 divizii string, din cc în cc mai mult, cercul în jurul armatei
române.
Sub presiunea a acestui cerc, edificiul s-ar li sa ar li fost
ar li frontul.
Aslfel un efort considerabil cu mari pierderi, a 13 noiembrie,
frontul la Jiu; întregul sistem de român a început pc ce
înainta spre cimpic.
. Aceste for\c, ajunse în C"unpia Olteniei, unde nu mai existau care Ic
au avansat repede est.
drumul în spatele trupelor române situate în mun\i, de-a lungul
era Perspectiva celui mai dureros dcza~tru strîngca toate i.nin1ile.
S-a luat, alunei, de a se concentra rapid patru divizii, adu.nate în marc de pc
celelalte fronturi, care trebuiau în timp cc aceasta trecea Oltul.
Plata şi r,1splata istoriei 177
Începuse acţiunea de concentrare cînd, asemeni unui fulger, sosi vestea că duşmanul făcuse
un pod peste Dunăre, la Zimnicea, şi înainta rapid spre Bucureşti.
Comandamentul Român, nedispunînd de alic rezerve, ocuparea capitalei era inevitabilă.
10
ăcaD hartă găseau şi duşmane dală,
uriaşă conducători Dacă
lunamşud reuşit să şi-o unitălile
adică jumătate
şi şi captivită\i.
compromisă.
concepută şi executată băl.ilic
Argeş,
Bucureşti. hazardată,
Dunăre
-cîştigarea două şi
Bucureşti.
să facă această şi
luptă. şi această dală, şi
său
,lunamşuD şi şi
iş afirmă că
ătsaeca
şi
s-ar studia o cu pozi\iile în care se fortele române cele la acea
s-a putea constata imediat ce responsabilitate aveau români de atunci.
ar fi ocupe capitala cit de repede dorea, toate Armatei I-a care
luptase în Oltenia, cea mai mare parte a celei de-a doua - aproape din fortcle
române - nu s-ar fi putut retrage ar li luat, cu arme bagaje, drumul umilitor al
Onoarea armatei române ar li fost Pentru a împiedica o asemenea eventualitate
trebuia timp. În acest scop, a fost marca „campc apcrto" (cîmp
deschis) de la care a avut loc între 28 noiembrie - 4 decembrie 1916, la cî\iva kilometri la
este de S-a încercat o aqiunc care, în cazul cel mai fericit, ar li putui da un
rezultat maxim - aruncarea fortelor lui Mackensen în - sau, în cazul cel mai nefericit, un
rezultat minim timpului necesar pentru a da posibilitatea celor armate (l-a a
II-a) de a se retrage din munii la est de
Trupele, care trebuiau ac\iune, au fost aduse de peste toi concentrate chiar
pe cîmpul de În ciuda oboselii, soldatul român, de a probat elanul
nelimitatul spirit de sacrificiu.
atacat impetuos în flanc pc linia de comunica\ic, a fost surprins înfrint în 29
30 noiembrie. Luddendorf, în „Memoriile" sale, „trupele germane au trecut cu
ocazie prin momente grele".
Rezultatele acestui început de victorie au fost: 5000 prizonieri, 30 de tunuri 50 de mitraliere.
lunamşuD îşi către Dunăre.
şi săi scurtă.
căzuse, nefericită, duşmanului, aşa că
etşaonuc să rapidă către
luptă său
bătălia, cîştigală pierdută dacă trădare
ăsaoido două ruseşti, găseau
luptă, fără şi
şi aliaţi
ruşi dădeau mişca.
duşmanului, ruşilor decisivă.
făcute întăresc acea.~lă
pierdută cîştigat.
mohorîtă, umedă şi toamnă, zonă lipsită
şi dureroasă
ătadO şi conducători copleşite oboseală şi
şi hrănite, părăsesc
duşmanul îşi înte\cşlc
luptă, duşman depăşeşte
număr.
,işutoT datorită cîştigat Bucureşti, a.~igurntă:
făcută
greulă\i
rusă, încă război, să vadă.
,răveda-rtnÎ măsuri pregătitoare şi
făcute olicialilă\ile şi
ăgnil indiferentă şi pasivă adoptată
ruseşti şi Bucureşti război,
reprezintă
începuse retragerea
Dar bucuria românilor a alia\ilor a fost Cu o zi înainte ordinul de opcra\ii al
armatei române printr-o întîn1plarc în mîinile acesta a putut
perfect situa\ia, dctcm1inîndu-l pc folkenhayn ordone înaintarea cîmpul
de a unor mari forte, în ajutorul camaradului Mackensen.
În ciuda acestui fapt pc trei sferturi, nu ar li fost o
nu ar li contribuit la aceasta: divizii care se la cî\iva km. de cîmpul
de au asistat impasibile - a interveni nici cu tunurile în ciuda cererilor repetate, pe
care lo\i - români - Ic adresau.
Comandantii promiteau, se agitau, ordine severe, dar nimeni nu se
Fiind situaii în flancul interven\ia ar li putut li
Cererile repetate de ajutor de Mackensen lui Falkenhayn afuma\ic.
Deci, din cauza celor mcn\ionate mai sus, lupta a fost - dar timpul a fost
Atunci a început, într-o zi rece de într-o complet de
drumuri, de mijloace de aprovizionare de sale, cca mai dintre opcra\iunile militare:
retragerea.
cu regele t.'trii, trupele române, învinse, de de
durere, prost echipate capitala, cu ochii în lacrimi.
Încurajat de victoria sa, atacurile pc tot frontul.
Celelalte forte române retr:igîndu-se, împotriva unui care Ic de trei
ori ca
tin1pului în lupta de la retragerea trupelor a fost
a fost în conditii destul de bune.
Trecînd prin incredibile, trupele au ajuns în Moldova, dincolo de valea Siretului,
acolo unde Stavka de la intrarea României în dorea le
anumite inexplicabile pentru români în acele momente,
anumite declara\ii de persoane care reprezentau militare politice ruse pe
Mareic Cartier General românesc, atitudinea complet de
trupele în Dobrogea în timpul luptei de la - raportul ministrului rus de
generalul Polivanov - dovezi edificatoare care, mai tîrLiu - prea lîrLiu - i-au determinat
178 Ion Antonescu, militar şi diplomat
pe români să-şi dea seama că aveau de-a face cu un aliat la fel de periculos şi răuvoitor ca
lunamşud însuşi.
,işutoT această primă superiorilă\i
duşmanului, bunăvoin\ci său
irăziupe şi forţele reuşit să
şi să retragă
primăvara următoare.
înflăcărarea,
\ară, bogă\jei şi
şi formaseră
sulă şi marşuri epuizaseră şi dezorganizaseră
forţele că şi
să
că luptă română şi, lă.~a apărarea
ruşilor, să
lăsată Armată română, şase încă
anumită luptă.
nouă şi singură armată.
ăpuD luptă, forţat să
iş două şi,
două rămase să şi să reînceapă
aravămirp această perioadă
friguroasă, duşmanul şi ruşi păreau să
să apărat
număr ruşi nişte
pentru a încheia parte asupra campaniei române, în ciuda
zdrobitoare a în ciuda cu lotul speciale a puternicului aliat, în ciuda
fizice morale a solda\ilor, române, dezorganizate în mare parte, au
scape din încercuire se în Moldova de Nord, pentru a se reorganiza pentru campania
din
Rezultatul scurtei campanii din 1916 erau dezastruoase. În patru luni au fost pierdute
trei sferturi din capitala, cea mai mare parte a na\jonale, petrolul, vitele
depozitele de cereale 400.000 de oameni din cei 650.000, care trupele de opera\ji.
O de zile de lupte de neîntrerupte aproape, în
întregime, armate, astfel ele aveau imperios nevoie de repaos reorganizare.
Cu toate acestea, pentru a nu permite adversarului fie avantajat în fa\a opiniei publice -
pentru faptul scosese complet din armata - mai ales, pentru a nu
Moldovei la discrc\ia Comandamentul Român a fost obligat continue lupta, cu o
treime din for\cle sale.
De o parte a frontului a fost a II-a cu divizii, care mai aveau
o capacitate de
Ahe divizii au fost adunate, în nordul Moldovei, grupate într-o
patru luni de Comandan1cntul român a fost dcsJiin\czc mai mullc divizii
armate, din cauza lipsei de solda\i, de ofi\cri mai ales, de materiale.
Cele armate aveau se reorganizeze în timpul iernii lupta în
anului 1917. Nimeni nu ar putea descrie ce a reprezentat pentru
România. iarna extrem de se alieze împotriva României.
F.ra greu lup\i împotriva elcmcnlclor naturii, dar în1potriva oamenilor românii s-au cu
ullimcle resurse de energie.
Veni\i în mare, pentru a o ajuta, s-au instalai în Moldova ca cuceritori.
i\izuălăC această acaparaseră oraşele şi clădirile şi
şi
să îşi rctrăgîndu-lc
îndepărtate
că, perioadă,
şi
a-şi uşor şi rărnînc pămîntului
insistară stăruitor armată şi
să meargă zonă desemnată
adapăZ înaltă şi
şi meridională, şi destinată
căile fa\ă
că să facă marşuri săptămîni,
fără fără păduri şi fără
işeD reală şi cunoscută,
şi forţelor să
ă~.acsolof şi şi că-şi
şi morţi.
după scurtă şi cxpcricn\ă, toată lămurită. urmărea, şi
forţelor şi autorită\ilor
uşor şi semnări
alian\ă
cunoscută să
să îrnpăr\ilă şi
publică şi-a şi-a
ruşilor Bucureşti şi deşi
duşmanului, forţă, această şi
de mentalitate, ei toate salcie, toate publice
particulare, toate proviziile întregul material rulant. lnvodnd secretul opera\iunilor lor, ci au
impus Comandamentului român dcpla.~zc trupele, în nordul Moldovei, pe
drumuri desemnate special, foarte de sate.
Dar trebuie spus în acea în ajunul revolu\ici, opera\iunilc lor militare se reduceau
la acte de spoliere, de teroare la violuri.
Pentru putea atinge mai scopul a sl.'\pîni absolu\i ai românesc,
ei ca regele, guvernul, parlamentul, întreaga rcfugia\ii din teritoriile
ocupate în Rusia, într-o dinainte, la sud-est de Kiev, deci la cîtcva sute
de mile de România.
era de un metru frigul era insuportabil.
Prin Ua.~arabia Rusia între Moldova zona românilor nu erau
drumuri bune; ferate ale Rusiei meridionale nu puteau face transporturilor de aprovizionare
pentru front, astfel evacuarea ar li trebuit se prin de mai multe
printr-o regiune sale, depozite de alimente.
silua\ia aceasta era cil se poate de nu prea atît guvernul condus de
Stilrmcr, cît generalul Zaharov, comandantul ruse pc frontul românesc, nu au ezitat
toate mijloacele de presiune de teroare, amcnin\îndu-1 pc rege guvernul vor
retrage trupele din Moldova - de a lua, în condi\iilc amintite, drumul exilului al
Dar, o umilitoare lumea era Se melodic
perseverent, distrugerea militare dezorganizarea legale pentru a putea
îndeplini, mai mai rctx--<lc, planul care, probabil, fusese concepui în chiar ziua
tratatului de cu România.
Povestea, de to\i, din 1877, urma se repete.
România trebuia, pe cit era posibil, fie între Austria, Rusia Bulgaria.
Cînd opinia dat scama de cxistcn\a acestui proiect, putui explica non-intcrven\ia
în lupta de la rapidiuitca cu care ci au evacuat Dobrogea, erau
superiori ca în regiune, ca, de altfel, pc celelalte fronturi.
Plata şi rilsp/ata istorici 179
eli\ătirotuA holărît că
că două şi
i\ălirotua şi
răni\i şi ruşilor
itşen şi resLrinsă
două măsuri, şi
pămînt şi zăpadă, construiseră
încăperi lumină, şi încălzire.
au nu se va merge în Rusia, clar pentru a da satisfac\ie Comanclamentului
rus, care pretindea în Moldova nu era loc suficient pentru cele armate pentru
nici posibilitatea de a le aproviziona cu alimente, au fost evacua\i în Rusia Parlamentul,
incurabili o parte a refugia\ilor, au fost date aproape toate depozitele româ
de aprovizionare (100.000 vagoane) a fost de trei ori zona de reorganizare a
trupelor române.
Din cauza ultimelor trupelor române le lipseau aproape complet alimentele
locuin\ele. Erau încartirui\i în colibe, sub pe care le ei, în timpul
iernii, în care se înghesuiau, cîte 50, în lipsite de aer
elirămrU să apară.
izbucneşte
şi decimează şi
completă să că
şi-a săptămînă, şi
şi
numărate pînă
împrejurări română să totuşi,
unită\ilor făcea datorită
i\ătilibcd şi zdrcn!flroşi şi fără încăl\ăminte,
işei afară şi săli Deşi şi
către şi
işaecA forţă misterioasă deşi şi făcuseră
să ajungă
rătăcea
şi trimişi
căula şi către ţară.
aşA găsită îndreptată către şi
şi aliaţi trimiseseră, alian\ă,
războiului,
să că, alian\ă, aliaţi să trimită laşi,
războiului, şi muniţi şi
şi două,
văzut
arusăM căula şi
ătirotaD română şi pregăti
revoluţia rusă. şi,
Totuşi,
continuată; După
ătsaeca şi
două să stabilească relaţi prieteneşti.
speranţa că revoluţionară rusă, datorită înflăcărase,
,ăpilc naţional superioară ţariste şi, deţineau
perioadă, răZboi
hotărît primăvara să declanşeze generală,
capăt războiului. operaţiunile
rusă şi două
ătsaecA să precedată către
galiţian.
ruseşti Galiţia atacă şi debutează
întreagă, surprinsă îşi revoluţionară şi
atpetşa srU"Şitul războiului, răspîndi că soldaţi ruşi, victorioşi pînă
acestei situai.ii nu au înlirziat
În luna februarie 1917, cînd frigul atinsese limite maxime (15-20° sub zero)
tifosul exantematic, solda\ii popula\ia, încît în multe locuri nu mai erau destule
bra\e pentru a îngropa moi,ii.
Pentru a avea o imagine cît mai asupra acestui dezastru e suficient amintim un
regiment pierdut, într-o comand:mtul, to\i comandan\ii de batalioane de companii,
to\i medicii 1.500 solda\i, dintr-un cfoctiv total de 2.500.
Acest caz nu a fost unic.
În rîndul popula\iei civile victimele nu au putut fi nici azi.
În aceste grele armata începe se reorganizeze, pc la 15 februarie.
Dar instruirea se în condi\ii extrem de grele frigului, epidemiei,
oamenilor lipsurilor, în general. Oamenii, nu puteau
- nu existau de instruc\ic; lipsea armamentul. echipamentul armamentul ar
fi fost trimise de alia\i depozitate la Arhanghelsk, în Moldova nu ajungea nimic.
împiedica sosirea alimentelor - englezii francezii
toate demersurile pentru ca ele în România.
Totul se în Rusia.
Atunci cca mai mare parte a ofi\crilor englezi francezi din misiunile aliate au fost în
România, pentru a în Rusia vagoanele destinate anualei române a Ic dirija
este - Sibcria Caucaz - cca mai mare parte a echipamentului,
avioanelor armamentului, pc care Ic potrivit tratatului de de la
începutul armatei române.
&te momentul subliniem prin tratatul de se obligau la din
prima zi a apoi zilnic, 300 tone de arman1cnt, echipament.
Nici acest angajament nu a fost \inul.
România a primit numai în prima zi 15 vagoane apoi, cel mult un vagon sau la 2-3
zile.
S-a mai sus ce se întîmpla cu aceste vagoane.
de a vagoanele în Rusia de a Ic trimite în România prin intcrm1..-<liul ofi\erilor
alia\i a dat rezultate bune.
acestui fapt, anuala s-a putut reorganiza pentru reluarea luptei.
Din nefericire, a izbucnit Consccin\clc acesteia sînl destul de cunoscute
cum vom vedea mai departe, primele ci victime au fost românii. ac\iunea de reorganizare
a fost între timp generalul Zaharov a fost înlocuit cu generalul Sccrbacev.
schimbare, mentalitatea Comandan1cntului rus de pc frontul românesc s-a modificat
între cele comandamente au început se normale, aproape
Exista armata doctrinei despre libertate care o
sentimentul rusesc, era armatei deoarece foi,elc aliate
superioritatea pc toate fronturile în acea în Consiliul de de la Chantilly (februarie
1917) s-a ca din lui 1917 se ofensiva pc toate fronturile,
pentru a pune Pc frontul românesc ofensive trebuiau executate de
Anuala a 4-a de cele anuale române.
ac\iunc trebuia fie de un alac executat de generalul Komilov pc tot
frontul
Unnînd acest program, annatclc din cu o mare victorie.
Lumea de acest rezultat, punea mari spcran\c în armata
cînd, ca un fulger, se vestea
180 Jon Antonescu, militar şi diplomat
şi-au şi-au părăsit şi-au
compromisă şi, şi
două plină ofensivă victorioasă.
ătsaecA
iş război.
că făceau şi
,ătatucexe
să şi să ostilită\i]e.
uşor amărăciunea şi să
şi puseseră
şi
şi srirşitul războiului şi
şi căzut duşmanului şi,
ruşi să opună înaintări duşmanului, către Iaşi,
şi răminca
acelaşi rczisten\ă românească şi
lunamşud Moldovă,
concentrează focşani, masă
ultin1ă şi hot.ărîtoarc lovitură
vestită şi glorioasă vreodată
Mărăşeşti. via\ă şi
şi răni\i. niciodată
răni\i şi
că unită\ilc duşmane luptă să-şi
şi că, srlJ'Şitul unită\ilc
să luptă,
străpunge
această
să că, luptă, însuşi
şi cunoaşte că
că strălucite.
Mărăşeşti, şi-a arătat, dală şi răzbunat
ărăf cunoaşte şi fără să
ăpuD Mărăşeşti, duşmanul să şi
ruşilor, criminală morală.
şi amenin\ări şi
să părasea.,;că să să-l să pună
bolşevismului.
său.
şi răma.~ aceaşi. fa\ă
iş făcut să crea.~că, dacă
,răveda-rtnî grcută\ilc şi
trăia alături ruşi
fără că şi astăzi şi
remarcabilă războiul.
ăpuD Mărăşeşti, nL'Obişnuit apărat
şi două
dădeau duşmanului,
şi şi
pia\ă. şi
sticlă
atunci, aruncat armele, tunurile, masacrat ofi\crii, fugind în debandada.
Ofensiva, fiind complet cu ca situa\ia de pe frontul oriental, Kerenski da, la 11
iulie, faimosul ordin prin care impune încetarea ac\iunii pe tot frontul, inclusiv pe cel românesc.
La sosirea acestui ordin trupele române erau, de zile, în
rapida ac\iune avusese ca rezultat capturarea a 116 tunuri, 62 mortiere, 400 priz.onicri
a unui numeros material de
Dar, pentru amiatelc române parte dintr-un ansamblu ac\iunca lor trebuia
conform planului, în acord cu ac\iunca wiei armate ruse învecinate, Comandamentul a
fost fonat opreasca opera\iunilc înceteze
Se poate imagina cu care poporul român solda\ii s-au resemnat
înceteze din nou lupta, care începuse atît de favorabil în care îi to\i speranta.
De rezultatul acestor opcra\iuni depindea nu numai eliberarea capitalei a teritoriului ocupat,
ci realizarea \clului final.
Evenimentele s-au precipitat în mod tragic.
În citcva zile întreaga Gali\ic Bucovina au în miinile cum nu mai
existau care se drumul ultimul refugiu al familiei
regale al guvernului român, deschis.
În timp, pentru a putea infrînge mai repede ultima a ocupa
întreaga în sudul Siretului, în zona o de 11
divizii, dintre care 9 gennane, în scopul de a da o frontului
românesc.
Aceasta a fost cca mai mai dintre luptele care au avut loc pe
frontul românesc: lupta de la Solda\ii s-au luptat pc pc moarte; a fost aproape
un masacru.
Românii au avut 30.000 de mor\i tot atî\ia Pierderile gennanilor n-au fost
cunoscute, dar toate spitalele din teritoriul ocupat gemeau de s-a aflat, din afirrna\ii
ulterioare, care au luat parte la au trebuit completeze de trei ori
efectivele în timpul luptei la acesteia, mai aveau 20-30 de oameni de
fiecare companie.
Toate acestea au dctcnninat comandamentul gennan rcnun\c, dup.'I 30 de zile la la
intcn\ia de a frontul.
Pentru a ne putea da seama mai bine de importan\a pc care o avea ac\iune pentru
gennani, trebuie amintim înainte de Kaiserul a fost pc front, în sectorul de
atac, cu cîteva zile înainte de începerea opcra\iunii se faptul Kaiserul nu se ducea
dccît acolo unde se executau opcra\iuni care se spera vor fi victorii
La soldatul român o în plus, vitejia s-a pe aceia care,
a a voi judece cauzele, îl umilise în tin1pul înfrîngcrii din 1916.
a rcnun\at definitiv lupte pc frontul românesc a început, cu
ajutorul o ac\iunc de distrugere
Prin manifeste mincinoase, promisiuni cu ajutorul banilor ci îi îndemnau pc
soldatii români pozi\iilc, arunce armele, ucid,1 pc rege, mina pc
putere, cu ajutorul
Acest scop n-a fost atins.
Soldatul român a rama.~ neclintit la postul
Disciplina, atunci acum, a Spiritul de sacrificiu, devotamentul de rege
dragostea de patrie nu au dL>cÎt se mai putea.
\inînd scama de întimpinate pentru a învinge, de lipsurile suferite de
mediul anarhic în care - de solda\ii rcvolu\ionari de mai bine de un an - se poate
afirma, a exagera, atitudinea sa de atunci de este pentru ci pentru poporul întreg
chestiunea de onoare cea mai din întreg
lupta de la un calm domnea pc tot lungul frontului, în
acele momente de trei armate ruse armate române.
În rîndurile trupelor ruse anarhia lua proportii inimaginabile. Solda\ii Ic
pentru bani alcool, armele, tunurile alimentele.
Tot frontul se transfonnase în Se vindeau tunuri pentru 50 de coroane austriece cai
pentru o de alcool.
Plata şi rilsplata istoriei 181
rău, împinşi duşmani şi organizaseră
uadzărb şi şi ţărani
duşmanului către ruşi. şi
să retragă jumătate forţele şi să
nouă lovitură şi
Ruşi abandonează şi
rămînînd singură şi fără aprovizionată
.ătudreip şi către srlJ'Şit
şi
condusă ruşi masă fără aştepta
,icăp duşmanul că şi că să
,ăsaca a-şi găsi şi împărţirea
să facă fără
convinşi că adevărate, fără a-şi ruşi
părăsit masă, duşmanului porţile şi
şi să
şi aceiaşi
să-i forţa şi ruşi,
luptă inegală, scurtă sîngcroasă, şi duşmanului.
că supcriorită\i
ruşi).
că rusă că,
română obligată, consim\ămînlul să supună şi
ăs ceară
păci Bucureşti.
să insilărn şi
niciodată către
această îşi
iş şi măsurilor duşman
irămrazed săi şi
oară, război
ătirotaD măsuri găsit
Porţcle forţelor
adică să şi să
şi-a
Braşov.
srlJ'Şil, şi
război morţi, şi
civilă.
ăcaD compară aca.ţtă cifră
reprezintă maximă făcut vreodată
război.
ăcaD războiul după şlic
să încă ruşi.lor, să
iş bolşevici, să
ătsaecA ultimă după
(morţi şi răni\i).
încă obligată să-şi mină.
Dar, ceea ce e mai de de viciul lor, se în bande care
Moldova penlru a jefui a ucide; mii de oi vaci furate de la români erau
vîndule de Penlru a împiedica jaful a proteja popula\ia, Comandamentul
român a fost obligat de pe front din sale le disperseze în Moldova
penlru a alunga bandele.
În acest timp a fost încheiat armisli\iul de la Bresl-LiLovsk. O penlru alia\i
mai ales penlru România. oficial lupta din punct de vedere militar politic,
România, complet nici o posibilitate de a fi de alia\i, era
Evenimentele se precipitau vertiginos împingeau România un tragic.
În ziua în care au început tratativele de la Brest-Lilovsk ca urmare a unei propagande
germane cu abilitate, solda\ii în au abandonat frontul a încheierea
sugerindu-le pacea îi va avantaja, cu certitudine, ei trebuiau plece
penlru mai casele intacte pentru ca )olurilor - care, spuneau ei,
începuse - nu se ei.
Fiind aceste afi.nna\ii erau da seama de crima lor, solda\ii
au frontul, în dcschizînd larg Moldovei întregii Rusii.
Ca urmare a cererii generalului Sccrbacev a alia\ilor, care sperau se reconstituie frontul
din Gali\ia din Moldova cu lrupclc numite „ucrainiene", dar formale, în realitate din
solda\i vcni\i din Ucraina - de la care se spera formarea unui nou stal independent - noi am
încercat rc\incm cu pe front. Alunei a început, între noi în spatele întregului front
românesc, o dar sub ochii spre satisfac\ia
Penlru ei erau dezorganiza\i, noi i-am învins, în ciuda lor numerice (în
perioada aceea erau în Moldova mai mult de un milion de solda\i Dar ne-am luptat zadarnic
penlru \clul propus nu a fost atins. Încel-încel, armata s-a evaporat, astfel spre
începutul lui februarie 1918 nici un soldat rus nu se mai afla pc front
Ca urmare, armata a fost cu alia\ilor, se soartei
armisli\iul.
Aceasta a fosl urmarea numite de la Condi\iile acesteia sînl cunoscute.
Nuc necesar asupra acestei probleme. Dar aceste comli\ii, care amputau umileau
România, nu au fost r.ililicalc de rege.
Prin pace, \ara rezerva dreptul de a reîncepe lupta la momentul potrivit, ceea ce s-a
înlîmplat, deoarece, în ciuda vigilen\ei foarte severe luate de în privin\a
României, regele a ordonat din nou, în octombrie 1918, mobilizarea so)da\ilor a
declarat, a doua germanilor.
acestor armisli\iul din 11 noiembrie 1918 a România, din nou, printre
a.lia\i. sale executau opcra\iunilc cerule de comandantul aliate, care operau în
Balcani, trebuia atace liniile de retragere ale Puterilor Centrale le captureze
coloanele.
Cu cîleva orc înaintea armisli\iului una dintre coloane predai armele românilor, în cîmpia
de la
Astfel a lual penlru România, ca pentru lo\i alia\ii, marea tragedie.
Acesl a costal poporul român 700.000 de 300.000 de mor\i pc front 400.000
secera\i de epidemii, din popula\ia
se cu întreaga popula\ie a României, propor\ia a fost mai marc de
10%, ceea ce limita a sacrificiilor pe care Ic-a un popor, în
timpul unui
pcnlru alia\i s-a sr1J1il la 11 noiembrie 1918, cum se România a
trebuit mai lupte în1potriva care au încercat de mai multe ori invadeze Ba.~abia
împotriva ungurilor, care, în în\clcgcrc cu au încercat ocupe Transilvania.
sanc\iunc a adus trupele române la Budapesta, la 4 august 1919, lupte
care au costal mai mult de 11.000 vic\i
În Basarabia, România cslc apere frontiera cu arma în
(Arh. M.Ap.N., fond 5 417, dosar f. n., 1926, Pozi\ia 677, f. 17-41)
182 Ion Antonescu, militar şi diplomat
1m,r,srrRaL or RAsso1u/1 I/
• lfoisle' Stat Major ~•
/ li
I .'
. r.L
.---------·., I
,,
ii' .
; I /
I
/
-11,
•
'"• /--,'~- ·-;-- ~
.
'
- ~ -------
··
1}
i ,,_
I ..
'
Doanule MIKISlRU,
Uraare la lo.9ii dt~ 17 ll~rtte 1926;
Aa onoare a ua ruga sa btneuoi,t a dispune oa
oererea de agreaent pentru nuatrea oa ata~at at1itar
la Lanjra a Colonelului Adjutant R~desa~ an fte
retrasa,tntrucdt ofiterul pentr~ un ao~ent ae gose~te
h iapoeibtlttate de a pl:ir/hi tara, iar Colon!ilul
I
An tonnau Ian, ao tualul ata~at aili tar ~n· ua
raa4ne pe loa p4na la nat diepoziCiuni .-
. Din raportul Bo.237 al Colo~~lalat Ahtones~~
.
înglez,prin Legattahea noastr~ din Londra,nu s'a
prezentat tnaaJ.,r.1 •. l., 111t(Alj1(.
ree1e oa interuentia DoaPiei Voa~tre aJtr~ G~u- :·nuf
(Arh. M.Ap.N., fond. 5.417, dosar f.n., 1926, pozi\ia 677, f. 170)
THE GRATITUDE AND THE REWARD
OF THE HISTORY
(Ion Antonescu, high rank officer
and diplomat. 1914-1940)
"In Romania - as Grigore Filipescu was writting in 1934 - thcre arc many inlelligent people,
!css capablc once and very fcw mcn of characler. General Antonescu embaclics, in highcst
degrce, thc i.ntclligcncc, thc ability and thc charactcr". lt is givcn fact General Antonescu had
im posed himsclf, unii! that paint timc, a~ onc of thc cpoch 's pcrsonalilics, due to his exceplional
military abilitics, loyally, scriousncss, patriotism aud unusual power for work.
The prcscnt volume, for which thc aulhors havc madc scrious invcstigalions in the forcign
and Romanian archives, has, on the foreground, General Antoncscu's pcrsonalily; bis activity as
a high rank officer inthc Romanian Annies aud thc diplomacy; !css known to thc rcadcrs. Our
study focuscs ou thc period bctwccn 1914-1940, during which thc Romanian peoplc'goldcn
docam was carricd out, that of living within thc fronticrs of a single stale. Al the same time,
Grcatcr Romania bccomcs itsclf conspicous, on all plans, this papcr going as far as Antonescu
bccamc thc leader of thc govcmmcnl in Budiarcsl. Wc havc choscn this period of time because,
as far as Ion Antonescu is conccmcd, ii is unknown or ii bas bccn passcd ovcr in silcnce.
Antonescu belonged Io thc Great Un ion gcncration. As Chief of thc Dureau of Opcralions of
the Great I Jcadquartcrs, he had utmost conlribulions in gelling Romanian victorics in the Swnmcr
of 1917. This subsequcnl efforts took thc shape of thc reorganization of thc Romanian Army,
according to the Focsani Preliminarics aud thc lluflca-Bucurcsli peace lrcaty, of thc preparalion
of Bcssarabia's defensive plan, chokcd by bolshcvism, which in 1918, in March, due to the
principie of pcoplc's sclf-dclerminalion, had unitcd with thc Old Kingdom, of preparing aud
supcrvising thc campaign in Ilungary in 1919.
Somc missions, in Belgrad, Constantinopol, Paris (1919), Warshaw (1920) introduced aud
accuslomcd him to the diplomatic world, bci.ng highly valued by "the most rcmarcablc foundcr
of thc Greai Romania" - on 1.1.C.llralianu.
Throughout his aclivity as a military altachc în Paris, London and Bruxelles (1922-1926), Ion
Antonescu madc an honorablc imagc of Romania, playing an importa.ni part in sclling down
somc problcms in the Romanian-English aud Romanian-French relalionships. Jlc was a membcr
of thc Romanian dclcgalions in various inlemational confcrenccs: Paris ( 1921 ), London ( 1924 ),
Gcncvc (1924, 1933) and he also accompanies Nicolae Tilulcscu al somc important diplomatic
rcunions of the epoch, such as Lhc onc of rcshaping rcparalions.
Aflcr he rclumcd in thc counlry, he was Lwo Limes cleclcd Director of the Superior War
School (1927-1929, 1931-1933), General Sccrctary of thc Minislry of Nalional Dcfcncc (1928),
he bccame k.nown due to his endcavours of equiping lhc am1y, "thc nalional shicld and pridc", of
crcating a special state legislation of thc major staff a.nd thc national induslry of am1s.
Sub-chief of thc Greai Major Staff (1933-1934), Minislry of thc National Dcfcnce during
Octavian Goga-A.C.Cuza and Miron Elic Cristea govcmmenL~. General Ion Antonescu inlroduccd
a ncw mcntality in thc am1y conduci and its compartmcnls, suggcstcd rcforms which,
undoubtedly, mcnt an important pagc in ils hislory. Unfortuna1cly, his rcfoming work could not
bc achieved thoroughly, duc to some domestic affairs. Bctwccn 1933-1934, Ion Antonescu
consolidated thc military rclalionships ofhis counlry with thc Allics în thc Lillle Antante, Balkan
Antante, crcatcd in 1934, aud in France. Toc dissappointmcnts he wcnt through in Dccember
1934, thc argumcnts with King Carol U and Camarilla - in thc ycars to come thc 3-rd Division
of Pitesti, under his command, was valued as the best one as far as concems the theoretical,
practicai, moral training and the equipment, in the whole arrny - chanellcd hun, at the beginning
of 1936 towards the "Iron Guard". I Ie saw in its "programme" an "expedient" of some the social
and political problems the Romanian society was confronted with that tune the strongly rejccted
both the politica! murders and the force acts of the Guard and its foreign tendency. General Ion
Antonescu wbo was a consistent dcfcnder of the consitutional justicc Legalty, would not accept
thye murder, either on behalf of the "Iron Guard" or of the authorities of that time, as a way of
removing the roadblocks of the way Romania was to step unto. Dcfcndcr of the state's laws, he
could not admite a politica! activity, save his withdrawal from the arrny. Initially, bis resignation
was rejected, on June the 6 th in 1940, aftcrwards bcing accepted. Ion Antonescu was discharged
and became an officer în rezerve at the Great Major Staff, at the disposal of the National Ministry
of Dcfcnce. He was out of command for more than a year.
The teritorial losses Romania suffered during thc 1940's summcr, as a conscquence of thc
practicai application of a secret anncx of thc Soviet-German Treaty of August 23rd 1939,
disappointed evcn more General Antonescu Ion. Ile accused King Carol II that he had given up,
without fighting, Romania's so-bcloved provenccs: Bessarabia and Northem Dukovina. A.fler a
storming discussion with thc souvcrcing, Antonescu handed hun a lettcr by which he offer "to
save what could be savcd from the Crown, discipline and frontiers". Antonescu's view point was
shaved by othcr oflicers of thc Romanian Army. Ile wa~ linally senl Io prison at the Uistrita
Monastcry. He was callcd back and nominated chainnan of the Council of Ministcrs, aftcr the
trcatics with the IIungarians and Dulgarians. Duc to thc fascist "arbitrary position" in Vicnna and
Craiova Treaty, to othcr historic provinccs - Northcm Transylvania and Southcm of Dobruja,
passcd undcr thc souvcrcignity of thc Ilungary and Bulgaria.
As a high rank officcr, Ion Antonescu had numcrous admircrs, as well as many enncmics.
Due to his temperament, he oflen argued with othcrs from his gcncration, but nobody could
contest bis exceptional military skills, bis loyalty, his Iove for the country, power for work.
Our papcr, by using various unique surces, is trying to prcsent General Antonescu's during
thc 1914-1940 period. To strenghtend thosc stated in introductory study, wc have introduced in
the Anncxcs opinions of the contemporaries conceming Ion Antonescu's bcing, as wcll as an
unportant number of documcnL~: lettcrs, tclcgrams, reports, operative plans, rcsolutions, whose
author is the General hunsclf or which have reffcrences to him.
Indice de nume
A
Aasen (tunuri)- 15
Adrianopole - 142-144
Africa- 138
Alba Iulia- 22, 24, 26, 27, 31
Albert (regele Belgiei)- 41
Alexandrescu, Vasile - 67
Alexeev, Mihail Vasilievici- 14, 175
Alger- 138
Alsacia-64
Ana (Sfânta, ordin)- 34, 98, 121
Angelescu, Paul (general)- 46, 52, 54. 56, 58,
74, 78, 108, 115, 118, 119, 129
Anglia (vezi şi Marea Britanie)- 8, 11, 29,
36,40-44,62, 71,80, 104,106,120,127,
138, 139
Ankara- 50
Antanta (vezi şi Tripla În\elegcre)- 10, 11,
13,21,30
Antanta Balcanica (vezi şi În\clegcrca Balca-
)ăcin - 8
Antonescu, Ion Passim.
Antonescu, Mihai- 63, 132, 133
Antonescu, Victor- 21, 32, 36, 37
Antonescu, Maria (vezi şi Maria Niculescu)
Aosla (duce)- 57
Apuseni (mun\i) - 26
Arabia- 138
Arad-31,61
Arda- 144-146
Ardeal (medalie)- 34, 121
Ardeleanu, Ion - 69, 70, 76
şegrA-13, 14, 79, 86, 120, 177
,unaeşegrA Gh. - 62, 119
Argetoianu, Constantin - 56
Arhanghelsk-16, 179
Arimia, Vasile- 76
Arion (maior) - 68
Asia Mică- 138
Athanasescu (general) - 119
Austria - 51 , 173, 178
Austro-Ungaria - 11, 175
Avercscu,Alexandru-13, 16, 17,23,35,36,
68, 83, 88-90
B
uăcaB - 95
Balcani- 11, 173, 181
Balfour, Arthur James - 28, 29
Ballard (general) - 19
Banat- 26
Dandholtz, I I. - 32, 33, 71
Dantea, Eugen - 67
Darauga, S. (li.col.) - 87
llarbul, Gheorghe - 63, 64, 78
llarclay, George Sir - 11, 21
Darcza G. - 74
Barthou, Louis - 53
Bârzotescu (Colonel) - 172
llasarabescu (li.col.) - 81, 82, 88
Basarabia - 8, 15, 22, 23, 63, 76, 78, 178, 181
ucsejăl (Colonel) - 83, 85
nalăB - 24
ucsecălăB (Colonel)- 36
Belgia- 43, 80, 104
Belgrad- 7, 24, 25, 26, 29, 33, 50, 120, 183
llelitza - 145
,şeneD Eduard - 74
Berlin - 59, 63, 137
Dema- 25
llerthclot, M. - 15, 16, 18, 24, 26, 67
Bicaz - 13, 124
llislri\a (Mînă.~tire în jude\ul Vîlcea)- 8, 24,
63,64
Boboc (Lt.col.) - 89
Bogdan (General) - 81, 83, 88
Boteanu, Mihail (General)- 81
llotoran, Constantin - 76
voşarB - 181
,unaitărB C.I.C. (Dinu)- 47, 56, 60, 64
,unaitărB Gh.1.- 22, 56, 69, 71
llr.itianu, 1.1.C. - 7, 10, 11, 14, 15, 23, 24,
27-34,37,65,67,68, 70, 71,74
,unaitărB Vintilă- 37, 74
Driand, A. - 21, 68
Dridges (LI.col. englez) - 3 I, 71
llrilish Library - 8
Brown, C. - 21
Brown, Philip M. - 28
Brusilov, Alexei A. - 12, 175
Bruxelles - 7, 36, 40, 41, 44, 65, 105, 183
,ălişuB D. Constantin - 132, 133
Buat, Edmond, (General francez)- 37
Bucovina-8, 11, 12, 17,22,26,27,63, 176,
180
,itşerucuB Passim
Budapesta- 25-33, 37, 71, 125, 181
itşerucuB-aetfuB (pacea de la) - 22-24, 27,
183
Bug - 133, 134
Duison, F. - 141
Dujac (colonel francez) - 19
Dilldilrkoj - 145
Bulgaria-9,50,52,63,89,90, 120,173,175,
178,184
Buzatu, Gheorghe - 66, 74
Buzdugan, Gheorghe - 129
C
CadrilaLer (vezi Dobrogea de sud)
C°'lmpulung (Muscel) - 176
nişaC-14
işarălăC- 9, 120, 122, 123
California - 8
,ucsenilăC Armand - 59, 60, 62, 76, 77
Calwell, Charles - 19
Cancicov. Mircea - 64
Candolle (General)- 19
Cantacuzino, Zizi - 59
Careii Mari - 61
Carol I (Regele României) - 123
Carol al U-lea (Regele României) - 8, 47, 49,
51,52,56,59-64, 75, 78, 129-131
iţapraC-13, 27, 174
iţapraC (medalia)- 34, 121
CaLargi, II. - 41
CeaLalgea- 142,146
Cecil, Robert (Lord)- 19, 21
Cehoslovacia - 51
i\uănreC- 26, 61
ădovanreC - 13, 176
Chamond, St. - 19
Chanzy (general francez) - 140
inacşihC - 99
uănişihC - 22, 23, 62
Chicago-67
Churchill, WinsLon - 65
Cillik-AfLceabrahim - 145
Cihoschi, II. - 45, 72, 100, 101
Ciorlu- 142
uălsiC - 79, 84, 85, 86, 87, 122
Clemenceau, G.- 29, 31
Clerk, George Sir - 29, 30
Clonaru- 39
Cluj Napoca- 77
,ădnaoC ConstanLin - 23
Codreanu Zelea, Corneliu- 59, 60, 62
Columbia (Universilale)- 71
ucsenămoC (General)- 46, 109, 110
Condeescu, Nicolae (General) - 73, 130
Constan\a- 13, 176
Constanlin (Colonel)- 99
Constantinescu (Maior) - 82
ConsLantinopol-7, 120,142,144,145,183
Cooli<lge, Calvin - 28
Cornelia (mama fraţilor Gracchi)- 140, 141
,ucsehcălsoC Nicolae - 54
CoLescu, DumiLru (General)- 80
Coventry - 44
Covurlui - 9, 86
Craiova - 8, 9, 66, 79, 80, 86, 120, 184
Crelzeanu, Al. - 69
Crislea, Elie Miron - 7, 60, 62, 183
Cristescu, Conslantin (General)- 16, 17, 20,
73,89,98, 100
Curzon (George Nathaniel) - 35, 72
Cuza, A.C.- 7,183
D
Danchart - 14
Dawes, Charles Gates - 43, 74
Dclmas Jules (LL.col.) - 52
Dcsrozicrs (Ll.col.)- 37
Diamandi, ConsLanLin - 31, 32, 71
DimoLica - 144
Dobrinescu, VH.-68-70, 72-74, 76, 78
Dobrogea de sud - 186
Dobrovici, Gh. - 70
iLşenmoD - 118
Doma- 176
,nagărD Iosif Conslantin - 66
Duca Ion Gh. - 23, 42-44, 47, 55, 58, 62, 69
Dwnitrescu, Petre (General) - 59, 118
Dumitrescu, Toma (General) - 57, 70
aerănuD-13, 16, 25, 70, 80, 90, 121, 132,
147,173, 175-177
E
Economu (General)- 109
Egipt- 138, 141
Elena Principesa (Regiment) - 45, 80
fapcray, franchet de - 26, 32
faLonia- 34
Europa - 10, 16, 30, 44, 52, 137, 138
)ăc
F
Fabricius, Fritz- 63, 64
Fasciolti, Carlo (Baron)- 21
Feraru, Dumitru - 10
Ferdinand I (Regele României)- 9, 13, 22,
24,31,32,45,69, 72, 74,81,83,84,87.
88,124,126,128,145
Filipescu, Grigore- 7, 54, 55, 183
Filipopoli - 142
Finlanda - 34, 121
-adnîmăA
Aorescu, I. (General)- 39, 73, 103, 104
inaşcoF-7, 20, 21, 34, 98, 180
Foch, F.- 29
Forthomme (General belgian)- 41
aţnarF- 8, li, 15, 23, 27, 30, 33, 35-40, 42,
43, 49, 51-54, 57, 70, 71, 73, 80, 94, 102.
103, 120, 122, 138, 139, 141
G
Gafencu, Grigore- 77
Gaicu (Colonel) - 91
iţalaG - 9, 79, 86, 112
aiţilaG-12, 18, 175, 179, 181
Gali\in (General rus) - 23
Gamclin, M. - 52
Geneva - 7, 43, 44, 57, 59, 80, 120
Georges, St. - 72
Georgescu, general - 12
Georgescu, maior - 95, 96
Germania- 21, 24, 43, 49,51,59, 63,64, 139,
175
Gheorghe, Sf. (Ordin)- 34, 98, 121. 125
Gigârtu (General) - 85
Giurescu, C.C. - 69
Glatz (General) - 61
Goga,OcL.-7,60,62,64, 131,183
Golovin- 16
Goodden, R. - 68, 72
Gorski (General) - 37, 39, 58, 73, 103, 117
Gorton, R. - 31
Gracchi (fra\ii) - 187
Gracchus, Sempronius - 141
Grecia - 43, 144
Gressol- 30
Grigorescu, Eremia (General)- 16-19
Gurko, V J. (General rus) - 15
H
1-ladjikoj - 145
llârjeu, C. (General)- 125
llascovo - 143
llavilland (Conlracl) - 44
llclsinki - 121
llebcrt, (oli\er francez)
llillgrubcr, Andreas - 78
lliller, Adolf - 62, 78
Hohenzolk'ril (Ordinul Casei de)- 121
lloover, llerbert- 8, 29, 67, 73, 74, 149, 170
işal- 2. 8, 14-17, 19, 21. 24, 67, 68, 74, 76,
125, 131. 179, 180
Iaco bici, Iosif (General) - 13 l. 132, 133, 134
lamandi, Viclor- 56
lancovescu, C. (General)- 124
Ianculescu, Aurel - 39, 40
Ierusalim - 121
,şuclI Ioan (General)- 119
Incule\, Ion - 55
ilşenI -
Ioani\escu, D. R. - 55
Ionescu, M. (General)- 47, 112
Ionescu, ŞLefan (general)- 46, 110
Ionescu, Take - 19, 67, 69
Irimescu, Radu - 52
Isonzo- 12
llalia- 11. 29, 30, 34, 43, 49, 57, 98, 121,
137, 138
Iugoslavia (vezi şi Regalul S"'rrbo-croalo-sloven)
- 49-51, 121
Î
aeregeleţnÎ Balcanică (vezi Antanta Balcani
J
Japonia- 43
Jilava - 62
Jiu - 80, 176
Juruch (bălălia de la)- 145, 146
K
Kadiki:ij - 145
Kara-Su - 143
,iylorăK C. M. - 25, 26
Kartul-Tepc - 147
Kercnski, A. F. - 14, 180
Kerr, A. C. - 28, 29
Kew Gardens - 8
Kiev - 178
Kirileanu, Gh. - 74
Kirk-K.ilise - 142, 143, 145
Kola (Peninsula) - 16
Komilov - 179
Kujunli - 145
Kun, Bela - 25-30, 70, 71
Kurudjukoj - 146
KOstendjil- 144
L
Lafont- 23
Lahovary, Alexandru Em. - 15. 16
Lansing, Robert- 28
,răzaL S1intul (Ordin)- 121
,ucserăzăL C. (General)- 46, 47, 57, 58, 108,
111-115
Lenin, V.I. - 26, 30
Leopold (Ordin belgian) - 34, 121
Letonia- 34
Libia- 138
Liga Na1iunilor (vezi şi Societatea Na1iuni-
Ior) - 43
Ling (metoda) - 141
Lituania - 34
Litvinov, M. - 53
Uoyd George, David- 16, 19, 21, 28-30, 43
Londra - 7, 8, 12, 19, 21, 30, 36, 38-45, 53,
65, 67, 68, 74, 103-106, 120, 122, 127,
172,173
Lorena- 64
Loucheur, L. - 14, 67
Lozecok (Colonel)- 19
Luddcndorf - 177
Lule Durgas - 147
Lupescu, Alexandru (General)- 34, 68, 95,
96, 98, 100, 104-106
Lupu, N. dr. - 55, 56
Lupulescu (General)-
M
MacDonald, Ramsay -
Macedonia - 144
Mackensen, August von - 33, 177
Madgearu, Virgil - 55
Maghcrescu, George- 16, 66, 69-72. 75-78
Maniu, Iuliu - 25, 56, 64
Mantoux, Paul- 70
Manu,G.(Gencral)-58, 107,117
,51-itşeşărăM 16, 17, 18, 19,20,34,98, 180
itşărăM - 15, 16, 20, 21
Marne- 147
,ucserădrăM George (General)- 127
,şeraM N. - 59
Marca Drita.nie (vezi şi A.nglia) - 19, 74
Marghiloman, Alex. - 23, 24
Mari\a - 144, 145
Marian, Ştefan - 67
Marinescu, Ion C. - 132, 133
Maroc-
Mauriciu, Sf. (Ordin)- 121
Mehedinl-i, Simion - 135
Metz-94
,uşiM Nicolae- 21, 23, 28, 29, 32, 67, 71
Mica A.ntanlă - 8, 51, 52
Mica Înlelegere (vezi Mica Antantă)
Miclescu, N. - 54, 55
Mihai I (Regele României), print moştenitor-
64, 129
Mihai Viteazul, domnitorul- 35, 174, 175
Mihai Viteazul, (Ordin)- 31, 34, 121, 125,
133, 134
Mihail, Gheorghe (general) - 64
Mihail, Sf. (Ordin)-34, 98,121,125
Mihalache, Ion - 56
Miliukov, P.N. - 15, 68
Mincu (Căpitan) - 39
Mircescu, Ludovic (General)- 45, 72
,uioşoM Traian (General) - 31
Moghilev - 120
Moisuc, Viorica - 74, 76
Moldova- 13, 14, 17, 19, 20, 23, 27, 30, 67,
74, 177-179, 181
Momâia- 17
Moruzi (colonel)- 36, 46, 72, 94-97, 99-101,
103, 109, I 10
Moscova-63
Muncelu - 19
Munteanu (General)- 39, 44
Muntenia - 20, 98
Muratchilar- 145, 146
şeruM (rîu)- 24, 25, 26
Murgoci, G. - 135
ăla.tsuM (General)- 90
Mustafa Paşa - 145
N
Neagoe, Basarab (Regiment) - 91, 122
Neajlov - 13, 14
Neculcea, E. - 37, 72
Nl.-<lelcu, Florea - 77, 78
Negreanu, N. (Colonel) - 127
Negrescu - 37
NewYork-67,71
Nicolae de llohenzollem (Prin I) - 57, 129
Nicolescu, Ghl--orghe - 67
Nicolson, 11. - 26, 70
Niculcea (Colonel)- 92, 93
Niculescu, Constantin (General)- 10
Niculescu, Maria (Vezi şi Maria Anlonescu,
sotia mareşalului Ion Anlonescu) - 46
Nisa- 44
Nistru - 22, 30, 80, 99, 133, 134
o
Odessa- 20
Oituz-13-16,20,21,34, 121,176
Olteanu, M. (General)- 99
aţinetlO - 13
itşenO- 13
Oprea, I. M. - 74
Oprescu (Maior)- 81
Oradea Mare- 31, 35, 61
Orda- 143
Orhaia-90
p
Palairet, Michael - 53
Palo Alto- 8, 67, 73, 74, 149, 170
Pamlcry, E. - 70
Panaitcscu (General) - 33, 104, 105, 106
Papa.~ Tepe - 147
ucscbălăcrâP (General) - 117
Paris-7, 12, 15, 16, 19,21,26-28,30,32-34,
36-40, 42-44, 49, 50, 53, 57, 58, 62, 65,
67-71, 73, 80,103,120,138,139,183
Pascu, Ştefan - 69
Palek, Stanislav - 34
ucsenuăP (Colonel) - 72, 114
şelcP (castelul)- 123
şeleP (medalia) - 121
Petain (mareşal)- 52
Petala, N. (General) - 27
Petersburg (vezi Petrograd)
Pelin, Victor- 16, 18, 19, 51, 52, 67, 68
Petrescu (Colonel)- 38, 39
Petrescu N. - 74, 149
Petrescu P. (deputat) - 56
Petrograd - 14, 15, 120
Pherekyde, M. - 27, 70
Pilsudski, Iosif - 34
Pirdop- 90
itşeliP-8, 9, 47, 57-59, 79, 86, 113-115, 117,
118, 120
Plevna- 90, 146, 147
itşeiolP - 13
Poincare, R. - 37
Polk, L. - 30, 33
Poloni-34,35,37,44, 120,121,127
Pop, Valer- 64
Popa, Mircea - 70
Popescu Dumitru (General)- 132, 133
Popescu, Ion (maior)- 112
Popescu, Stelian - 54, 55
,itşeşceN-ucscpoP Al. - 55, 56
Popovici D. (General) - 72, 102
Popovici (Lt. col.) - 44
Porter, I vor - 36, 72
Portugalia - 43
Praga - 50, 51
Praporgescu (Căpitan) - 80
Preda, Dumitru - 67
Predeal- 63
Pretorian, E. (General)- 83-85, 87
Prezan, Constantin (Mareşal)- 12, 13, 15-18,
20,23-26,68,69,80,93,95-100, 120
Princeton (Universitatea)- 71
!Tul- 14, 15,20,22,23,42
Ptolemeu - 141
Puterile Centrale (vezi şi Tripla Alian\ă) - 14,
20, 21, 23
Putna-17
R
Racovski, Cristian - 26
,ucsedăR N. (Colonel) -
ucseludăR (Colonel)- 104-106
ucseludăR Savel - 51
,unacşăR Ion (Gener.ii)- 125, 126
navzăR- 106
Regatul S"1rbo-croalo-sloven (vezi Iugoslavia)
Roberts (Lord) - 19
Robcscu (Colonel) - 91
Roma - 59, 141
Romanelli, Guido - 31, 71
România, Passim
Rosenberg, A. - 63
Roseui, Radu - 132, 133
Rozwadowski, (General polonez)- 35
Rudeanu, Vasile (General)- 16, 19, 66-68,
110
Ruhr - 41
Rumbold, Sir II. - 25, 35, 72
Runciman (deputat englez)- 21
Rusia (vezi şi Uniunea Sovietică)- li, 14, 15,
26,49, 173,178,179
s
Sadoveanu, Mihail - 14
Saint-Aulaire, conte August - 23
Salonta- 31
Samsonovici, Nicolae (General)- 17, 18, 45,
46,55, 74,75, 107-109, 111,114
ş
Sao Remo- 46
,ucsetănăS Constantin - 10
Sarrail, Maurice (general) - 12
,unaevăS N.N. - 55
ucsetălrăcS (Ll.col.) - 88
Scerbacev,D.G.-20, 179,181
Schickedanz, Arnold- 63
Schipor, Ilie - 67
Scipio Africanul - 141
Scobeleff - 146
Sedan- 147
Selim- 142
Serbia (vezi Regatul S-rrbo-croato-sloven şi
Iugoslavia)- 11
Serdaru, Virgil- 39
Severin, Turnu - 8, 64
Seymour, Charles - 23, 69
Sibiu - 13, 35, 36, 45, 80, 103
Sichitiu, Ion (General)- 58, 59, 72, 77, 100,
101,117,118,132,133
Siddelley (contract) - 44
Silistra - 13
Sinaia - 128, 129, 132, 133
Siret- 15, 16, 17, 18, 19, 20,177,180
Slavici, Ion - 135
Slovacia - 29
Societatea Na\iunilor (vezi şi Liga Na\iunilor)
- 42, 43, 49
Sofia - 142
Sofronie, George - 69
şemoS-24
Somme- 12
Sonolet- 37
Soubcyrand- 38, 40, 72
Spa-43
Spania - 121, 138
Spcctor, Shennan David- 28, 67, 70
Stanford (Universitatea) - 8, 70
Stanislas (Sfintul, Ordin)- 34, 98, 121
Stara Zagora - 142
Steed, W. - 40, 173
Stelescu, Mihail - 62
Stoenescu, Nicolae (General)- 132, 133
Stoiccscu, C.C. - 132, 133
Sturdza (Căpitan) - 80
Sturdza D. (Colonel)- 41
Slilnner, 11.V. - 15, 178
S.U.A. - 8, 15, 30, 32, 43, 67, 73, 74, 170
Suarez, G. - 68
Sudan- 138
Sulzu, D. (Colonel) - 36, 37, 72
nafetŞ Vodă (cel Mare) - 30
irkuŞ Paşa - 142, 143
almuŞ-142
,şeplaT Ion - 75, 76
T
,ucserătăT Gh. - 49, 51-56
Tellman, Seth - 71
Teodorescu (Colonel)- 89
Teodorescu Paul (General) - 61, 64
Thomson, Cr.11. -
Tighina - 61, 80
araoşimiT - 61
Tisa- 24, 26, 28, 30-32, 100, 119
Tiuoni, T. - 29
Titulescu, Nicolae- 7, 37, 41-44, 46, 51, 53,
56,64,73,74, 150,170,183
Todicescu (General) - 110, 118
Ti:ikes, Rudolf - 70
Tomescu, R. - 132, 133
Tracia- 138
Transilvania- 8, 11, 13, 22-27, 31, 174-176,
181
Trianon (tratatul de la) - 36, 37, 42, 51
Tripolitania- 137, 138
Tripla Alian\ă - 138
Tuaser (Colonel american) - 31
Tundja - 145, 146
Tunis - 138
Turda- 27
Tumu Severin -
Turtucaia - 13, 176
T
,ucseneŢ Florea (General)- 47, 111, 112
Ucraina - 20, 23, 181
Udine- 71
u
,ăciU N. (General)- 52, 54
Unc, Gh.- 70
Ungaria - 7, 8, 11, 24-33, 35, 37. 49, 50-52,
63,64, 71,101,120,172,173,175
,unaerădrU E. - 63, 64
Uz- 176
V
Vîrciorova - 176
Vaida-Voievod, Al. - 35
Valea Pr.1hovei - 14, 176
,31-iuluşutorTaelaV 17,20,34,98, 176
aivoşraV- 7, 34, 35,101, 120
Venetia-66
Venturini, T. - 56, 57
Verdun- 12
Versailles - 25, 35, 42, 80
Victoria (Ordin)- 34, 121
Vien - 8, 29, 31, 174, 184
Vladimir (Ordin)- 34, 98, 121
Vopicka, Charles - 16, 21, 67
Vuillemin, Joseph (General francez) - 18, 19
Washington - 8, 30
Waterloo - 137
Weygand, M. - 52
Wilson, W. - 28, 29
w
z
2.adik, I. (General)- 92, 93, 95-99
2.aharescu M. (Căpitan)- 86, 87
2.aharescu, Vladimir - 70
2.aharia, Gh. - 76
2.aharov, V.V. (General rus)- 15,178,179
Zimnicea - 80, 177
În cadrul colecţiei
ISTORIE ŞI DIPLOMA EIŢ
au apărut:
1
V.FI. Dobrinescu, Ion Pătroiu
Ultimele luni de pace (martie- august 1939)
2
Frederic C. Nanu
Politica externă a României. 1918-1933
Studiu introductiv şi prezentare ediţie:
V .FI. Dobrinescu şi Ion Pătroiu
3
V .FI. Dobrinescu
România şi sistemul tratatelor de la Paris (1919-1923)
aiţargimE romănă anglo-saxonă.
4
V .FI. Dobrinescu
din lumea 1939-1945
În pregătire:
Al. Zub
La sirşit de ciclu. Note istoriografice româno-franceze
tehnoredactare: Dumitru Scor\anu
format 16 (70 xlOO); bun <le tipar: august 1994; apărut 1994
tirăpiT la Imprimeria Institutul European
pentru Cooperare Cultural-Ştintifică laşi
str. Cronicar Mustea nr. 17, lei. (032) 11.33.11
PRINTED IN ROMÂNIA