anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

80 Eul si mecanismele de aparare
Totusi, dintr-un punct de vedere, cele doua tipuri de tulburari difera.
Copiii care prefera sa ramâna spectatori îsi recapata capacitatea de
lucru daca se schimba conditiile în care trebuie sa lucreze. Inhibitiile
, ,
autentice, pe de alta parte, nu variaza si schimbarile din mediu le influenteaza
cu greu. O fetita din categoria de copii pe care am descris-o a
fost obligata, din motive ce nu tineau de ea, sa stea un anumit timp
departe de scoala pe care o frecventa si unde se cantonase în rolul de
spectatoare. Ea a luat lectii particulare în care, ca prin joaca, a învatat
tot ce nu a putut sa asimileze la scoala. La o alta fetita de sapte ani am
observat aceeasi schimbare brusca. Deoarece ramasese în urma la
scoala, facea meditatii acasa. În timpul acestor lectii particulare se comporta
normal si nu exista nici un semn de inhibitie. În schimb, la scoala,
nu era în stare sa obtina aceleasi rezultate bune desi lectiile erau aceleasi.
Astfel, aceste doua fete puteau învata numai acasa dat fIind ca nu
se punea problema ca realizarile lor sa fIe comparate cu cele ale altor
copii. Lucrurile se întâmplau ca în cazul baiatului pe care l-am analizat,
care putea sa se joace cu copii mai mici dar nu cu copii mai mari. În
aparenta acesti copii se poarta ca si când activitatile lor ar fI supuse
unor interdictii atât din exterior cât si din interior. În realitate însa, ele
se interzic pe ele însele atunci când pot genera impresii dezagreabile
sau neplacute. Situatia psihica a acestor copii este similara cu ceea ce
studiul feminitatii a relevat a fI caracteristic fetelor într-un anumit
,
moment al dezvoltarii lor.! Independent de orice teama de pedeapsa
sau angoase morale, la un moment dat fetita renunta la masturbarea clitoridiana
încetând astfel eforturile de a accede la masculinitate comparându-se
cu baietii, care sunt mai bine constituiti pentru a se masturba,
amorul sau propriu este ranit si ea nu mai vrea ca repetarea actelor
masturbatorii sa-i aminteasca fara încetare acest dezavantaj.
Ar fi o greseala sa consideram ca asemenea restrictii sunt impuse
Eului numai în scopul de a evita neplacere a izvorâta din constientiza-
J Vezi S. Freud, New Introductol}' Lectures on Psycho-Analysis (1933, pp. 118-119)