anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

Negarea prin cuvânt si act 75
pierdut, la fel cum copiii folosesc obiecte similare pentru a-i proteja.4
Singura exceptie posibila este "talismanul" obsesionalului, însa nu
îndraznesc sa spun ca posesia unui astfel de obiect, de care pacientul
se agata atât de tare, ar reprezenta o protectie împotriva pulsiunilor
interzise din interior sau împotriva fortelor periculoase din afara, sau
ca, probabil, îmbina ambele tipuri de aparari. Mecanismul negarii prin
cuvânt si act se supune si altei restrictii, care nu se aplica în cazul negarii
prin fantasma. În fantasmele sale, copilul este suveran. Atâta timp
cât nu le spune nimanui nimeni nu are nici un motiv sa intervina. Pe
de alta parte, manifestarea fantasmelor prin cuvinte si acte nu se poate
face decât în lumea exterioara. Asa ca utilizarea acestui mecanism este
conditionata extern de masura în care cei din jur îsi vor da consimtamântuI,
la fel cum este conditionata intern de gradul de compatibilitate
cu functia testarii realitatii. În cazul baiatului cu cascheta, de exem-
, ,
plu, succesul eforturilor sale defensive depinde, în întregime, de permisiunea
sau de interdictia de a purta cascheta în casa, la scoala sau la gradinita.
Pe de alta parte, oamenii în general nu judeca normalitatea sau
anormalitatea unor astfel de mecanisme dupa structura interna a masurii
defensive, ci dupa cât este de ciudata. Atâta timp cât baiatul e obsedat
sa poarte palaria pe cap peste tot, înseamna ca are "un simptom".
El a fost privit ca un copil ciudat, aflându-se tot timpul în pericolul de
a pierde ceea ce il proteja de angoasa. Mai târziu, dorinta lui de protectie
a devenit mai putin vizibila. A renuntat la rucsac si la cascheta si s-a
multumit cu un stilou pe care îl purta tot timpul în buzunar. De atunci
a fost considerat normal. El si-a adaptat mecanismul de aparare la
mediu, sau cel putin pentru a-i multumi pe cei din jur, astfel încât sa nu
intre în conflict cu exigentele acestora. Dar aceasta nu a însemnat ca
s-a schimbat ceva în privinta angoasei. Caci negarea angoasei sale de
castrare depindea acum, într-un mod la fel de obsesional, de stiloul pe
care îl purta cu el peste tot si pe care, daca îl pierdea sau nu îl avea cu
4 Vezi notiunea de scotomÎzare discutata de R. Laforgue.