anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
70 Eul si mecanismele de aparare
adult provine în mare masura din aceasta complicitate în negarea realitatii.
Se spune adesea "ce baiat mare esti" unui copil mic. Sau, contrar
tuturor evidentelor, i se spune ca e voinic "ca tata", istet "ca mama",
curajos "ca un soldat", la fel de puternic "ca fratele mai mare". Pentru
a consola un copil, apelul la astfel de deformari ale realitatii pare firesc.
Când un copil se loveste adultul îl asigura ca "n-a patit nimic"; când un
fel de mâncare nu-i este pe plac copilului i se spune ca "e foarte bun";
când o persoana draga pleaca i se spune ca "se întoarce repede". Unii
copii preiau aceste fOl·'1ule de consolare si le folosesc în mod stereotip
pentru a descrie suferi;lta. O fetita de doi ani, de exemplu, de fiecare
data când mama parasea încaperea în care se at1au, obisnuia sa murmure
mecanic "mama se întoarce repede". Un alt copil, englez, de fiecare
data când trebuia sa înghita un medicament rau la gust spunea pe
o voce plângacioasa "imi place, îmi place" - acesta fiind fragmentul
retinut dintr-o fraza pe care i-o spunea guvernanta pentru a-l încuraja
sa ia medicamentul.
Multe din cadourile facute de adulti copiilor alimenteaza aceeasi iluzie.
O gentuta sau o umbreluta de soare îi consolideaza fetitei ideea ca
este "o doamna"; un baston, o uniforma, armele de jucarie îl fac pe
baietel sa se creada mai "barbat". Desigur, chiar si papusile, pe lânga
faptul ca sunt folosite la joaca, creaza fictiunea maternitatii. Trenuletele,
masinile si jocurile de constructie nu servesc numai îndeplinirii diferitelor
dorinte si sublimarii, ci produc în mintea copiilor fantasma placuta
ca pot controla lumea. Aici trecem de la studiul proceselor defensive
la studiul jocului de copii, un subiect pe larg dezbatut de psihologia
academica.
Toate acestea sugereaza un alt motiv datorita caruia persista conflictul
dintre diferitele metode de educatie (Froebel contra Montesori).
Problema principala se poate formula astfel: cât de departe trebuie sa
mearga educatorul - chiar la vârstele cele mai fragede - pentru a-i
determina pe copii sa faca eforturi pentru a asimila realitatea si în ce
masura este permis sa îi lase sa întoarca spatele realitatii favorizând