anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

6
Negarea prin fantasma
Metodele de aparare descoperite pâna acum prin analiza servesc unui
singur scop - acela de a ajuta Eul în lupta împotriva vietii pulsionale.
Ele sunt motivate de trei tipuri principale de angoasa la care este expus
Eul: teama fata de forta pulsiunilor, teama de o amenintare reala si teama
fata de Supraeu. În plus, orice conflict simplu între pulsiuni cOntrare
este suficient pentru a declansa un mecanism de aparare.
Cercetarile psihanalitice asupra mecanismelor de aparare s-au dezvoltat
astfel: s-a pornit de la conflictele dintre Eu si Supraeu (în isterie,
în nevroza obsesionala etc.), s-a trecut apoi la lupta dintre Eu si Supraeu
(in melancolie) si apoi la studiul conflictelor dintre Eu si lumea
externa (fobia infantila de animale discutata de catre Freud în Inhibitie,
simptom, angoasa). În toate aceste situatii conflictuale, Eul individului
cauta sa refuze o parte a propriului Sine. Astfel, instanta care
mobilizeaza apararea si forta împotriva careia aceasta este dirijata
ramân întotdeauna aceleasi; factorii care variaza sunt motivele care
împing Eul sa recurga la metode de aparare. Pâna la urma, orice act
defensiv are drept scop asigurarea securitatii Eului si evitarea neplacet11.
Dar Eul nu se apara numai împotriva neplacerii ce vine din interior.
În aceeasi perioada timpurie în care învata sa recunoasca excitatiile
periculoase din interior, cunoaste de asemenea si neplacerea venita din
lumea externa. Caci Eul este în contact direct cu aceasta lume din care
îsiia obiectele iubirii si toate acele impresii pe care perceptia le înregistreaza,
iar inteligenta le asimileaza. Cu cât este mai importanta lumea
externa ca sursa de placere si interese diverse, cu atât este mai mare si
posibilitatea de a experimenta neplacerea venita de acolo. Eul copilului