anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

Orientarea proceselor de aparare conform sursei de angoasa si pericol 53
Prognosticul pentru solu~onarea conflictelor psihice este cel mai favorabil
când motivul de aparare împotriva pulsiunii a fost reprezentat de
angoasa provocata de Supraeu. În acest caz, conflictul fiind exclusiv
endopsihic, între diversele instante psihice, el ajunge sa se dizolve, în
special în cazul în care Supraeul devine mai accesibil întelegerii prin
analiza identificarilor prin ore s-a format si prin analiza agresivitatii pe
care si-a asumat-o. Teama pe care o resimte Eul în fata Supraeului se
reduce si atunci nu mai este nevoie sa recurga la metode defensive cu
consecinte patologice.
Totusi, chiar si atunci când apararea din nevroza infantila este motivata
de teama de o amenintare reala, terapia analitica se poate bucura
de rezultate bune. Cea mai simpla metoda - si cea mai putin conforma
principiilor analitice - pe care un analist o poate utiliza este ca o
data demontat procesul defensiv acesta sa încerce sa influenteze realitatea,
adica pe cei ce se îngrijesc de copil pentru ca teama fata de o
amenintare reala din exterior sa fie redusa; astfel, Eul adopta o atitudine
mult mai pu~n severa fata de pulsiuni si înceteaza sa mai duca o lupta
continua împotriva lor. În alte cazuri, analiza arata ca diferitele
angoase care au provocat apararea ~n de evenimente reale dar foarte
îndepartate în timp. Eul recunoaste ca nu mai are nici un motive de teama.
În alte cazuri, teama aparent justificata se datoreaza unei imagini
grosiere, exagerate, deformate a realitatii, teama legata de evenimente
reale dar foarte îndepartate în timp, acum inexistente. Analiza dezvaluie
caracterul fantasmatic al acestor asa-zise "angoase reale", aratând
astfel ca este inutila declansarea mecanismelor de aparare.
Când Eul a luat masuri defensive împotriva unui afect în scopul de a
evita neplacerea, pentru ca rezultatul sa fie definitiv, este nevoie de ceva
în plus pentru a le demonta. Copilul trebuie sa învete sa tolereze cantita~
din ce în ce mai mari de neplacere fara sa recurga imediat la mecanisme
de aparare. Trebuie totusi sa admitem ca, teoretic, aceasta este o
sarcina ce tine mai degraba de educatie decât de analiza.
Singurele stari patologice care nu reac~oneaza favorabil în analiza
1
I