anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Orientarea proceselor de aparare conform sursei de angoasa si pericol 47
Teama de o amenintare , reala în nevroza infantila
Studiul apararilor în nevroza infantila (Freud, 1926, pp. 108-109) ne
arata ca Supraeul nu este în nici un caz un factor indispensabil în formarea
nevrozelor. Adultul nevrotic cauta sa-si limiteze dorintele sexuale
si agresive pentru a nu intra în conflict cu Supraeul. Copiii mici se
comporta în mod similar fata de propriile pulsiuni pentru a nu transgresa
interdictiile parentale. Eul unui copil mic, la fel ca si cel al adultului,
nu lupta de la sine împotriva pulsiunilor; nici motivul pentru care
se apara nu se gaseste în Eu. Pulsiunea este considerata periculoasa
pentru ca cei care au crescut copilul i-au interzis satisfacerea. Orice
eruptie pulsionala antreneaza restrictii si teama de pedeapsa. Teama de
castrare joaca în cazul copilului un rol analog celui al angoasei morale
a adultului nevrotic. Eul copilului se teme de pulsiuni pentru ca se teme
de lumea exterioara. Apararea împotriva pulsiunii apare deci sub presiunea
lumii exterioare, asadar datorita unei temeri fata de o amenintare
reala.
Constatam ca Eul copilului, tulburat de teama de o amenintare reala,
produce aceleasi fobii, aceleasi nevroze obsesionale, aceleasi isterii,
aceleasi trasaturi nevrotice de caracter ca si la adult, la care simptomele
apar din angoasa provocata de Supraeu. Asa încât, dupa parerea
noastra, rolul acestei instante îsi pierde din importanta. Vedem deci ca
am atribuit Supraeului ceea ce, în realitate, ar fi fost de atribuit însesi
angoasei Eului. În ceea ce priveste formarea nevrozelor, conteaza prea
putin de ce anume se leaga angoasa. Un fapt ramâne, însa, decisiv:indiferent
daca e vorba de teama de lumea externa sau de teama fata , de
Supraeu, ceea ce declanseaza procesul defensiv, este angoasa. Simptomele,
ca ultime consecinte ale procesului defensiv nu ne permit sa
determinam tipul de angoasa a Eului care le-a produs.
Studiul acestei a doua situatii defensive - apararea împotriva pulsiunii
datorita temerii de o amenintare reala - ne permite sa estimam
foarte bine influenta pe care o are lumea externa asupra copilului si ast-