anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

46 Eul si mecanismele de aparare
redutabila. În acest context, el apare ca artizan al tuturor nevrozelor,
cel care se opune oricarui acord amiabil între Eu si pulsiuni. El impune
exigentele unui standard ideal care interzice sexualitatea si considera
agresivitatea ca antisociala. El cere, într-o masura incompatibila cu
sanatatea psihica, renuntarea la sexualitate si agresivitate. Eul este complet
lipsit de independenta fiind redus la statutul de simplu executor al
dorintelor Supraeului; el devine, astfel, ostil pulsiunilor si incapabil de
a trai placerea. Studiul apararilor, asa cum apar ele în nevrozele adultilor,
ne îndeamna sa acordam o atentie mai speciala, în travaliul terapeutic,
analizei Supraeului. Orice diminuare a puterii sale, orice modificare
a severitatii sale sau, cum ar dori unii, suprimarea sa totala ar elibera
Eul si ar atenua întrucâtva intensitatea conflictului nevrotic. Ideea ca
Supraeul se afla la radacina suferintei nevrotice inspira mari sperante în
privinta profilaxiei nevrozelor. Daca n~vroza apare din cauza severitatii
Supraeului, atunci cei care cresc copii nu ar trebui decât sa evite orice
ar putea conduce la formarea unui Supraeu excesiv de riguros. Trebuie
sa se aiba grija ca metodele educative, care sunt mai târziu introiectate
de catre Supraeu, sa nu fie prea rigide; exemplul dat de parinti
si pe care Supraeul, prin identificare, si-l însuseste nu trebuie sa ofere
modelul unui cod moral strict, imposibil de respectat, ci cel al slabiciunilor
umane reale si al tolerantei lor fata de pulsiuni. Trebuie lasata
copilului posibilitatea de a-si dirija propria agresivitate catre exterior,
astfel încât aceasta sa nu fie înfrânata si întoarsa spre interior unde
Supraeul i-ar da un caracter de cruzime. Daca educatia ar reusi sa obtina
astfel de rezultate, credem ca oamenii ar fi eliberati de angoasa, feriti
de nevroza si de chinurile conflictelor interne, ar fi capabili sa se
bucure. Dar, în practica, speranta de a extirpa nevroza din viata omului!
se dovedeste a fi iluzorie, iar din punct de vedere teoretic ea este
sfarâmata înca de la începutul travaliului analitic.
! Speranta nutrita de Wilhelm Reich, dar si de multi altii.